2,780 matches
-
și în realitate. Dar, în plan inconștient, dezacordul nu este atât între sine și altcineva, cât între sine și sine. Conflictul este deci revelator pentru tensiunile și conflictele interioare, pentru o nepotrivire între dorință și realitate, între interior și exterior. Servitor În vis, servitorul dezvăluie dependența subiectului de ceilalți. Îi arată lipsa de autonomie, incapacitatea de a acționa singur și de a-și asuma responsabilități de adult. Simbolizează imaturitatea materială și afectivă, precum și dorința ca cineva să aibă grijă de el
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Dar, în plan inconștient, dezacordul nu este atât între sine și altcineva, cât între sine și sine. Conflictul este deci revelator pentru tensiunile și conflictele interioare, pentru o nepotrivire între dorință și realitate, între interior și exterior. Servitor În vis, servitorul dezvăluie dependența subiectului de ceilalți. Îi arată lipsa de autonomie, incapacitatea de a acționa singur și de a-și asuma responsabilități de adult. Simbolizează imaturitatea materială și afectivă, precum și dorința ca cineva să aibă grijă de el. Sclavul reia, accentuându
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
de ceilalți. Îi arată lipsa de autonomie, incapacitatea de a acționa singur și de a-și asuma responsabilități de adult. Simbolizează imaturitatea materială și afectivă, precum și dorința ca cineva să aibă grijă de el. Sclavul reia, accentuându-le, semnificațiile atribuite servitorului. Nefiind retribuit, el simbolizează dorința unei protecții gratuite, adică dispoziția (fără îndoială inconștientă) de a primi sau de a da în schimb. El exprimă o pulsiune de dominare ce ar putea merge până la a-l înjosi pe celălalt, a-l
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
jeans; lua; mamă-copil; modern; nasture; naviga; necesar; necesitate; negru; nepăsare; nevoie; normalitate; nou; nuntă; oameni; oraș; pantalon; pantofi; personalitate; petrecere; pijamale; plecare; pomul; pradă; a pregăti; purta; a purta; rapid; răcoare; repede; rochii; roșu; sacoul; sănătate; sărbătoare; scaldă; scurta; serviciu; servitori; stilat; stilist; suflet; școală; șifonier; știe; tricon; tricou; trup; veșmînt (1); 768/ 177/51/126/0 în: înăuntru (76); pe (76); interior (75); casă (49); acolo (30); din (20); la (19); loc (12); prepoziție (12); undeva (11); afară (11); sub
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
master; mașină; mărinimos; mereu; minte; mîndrie; monarhie; moșie; mulți; munca; nebun; necunoscut; negri; neimportant; neplăcere; Nicu Gheară; ochi; oi; om cu bici; părere; părinte; păzitor; pericol; a porunci; pretențios; prielnic; priză; Puss in boots; puteri; responsabil; robie; sat; sclavism; secret; servitor; severitate; sigur pe sine; siguranță; sine; soț; stăpînă; sufletist; superior; supremație; sus; nu știu; tataia; tată; teamă; pe tine; tiranie; tortură; a tot avut; totul; tren; trist; tu; tutore; țigan; ură; de urmat; urs; vechi; vecin; viață; pe viață; violent
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nerăbdare; nevoi; obiectiv; obligațiune; obositor; ocupată; ocupații; of; ogradă; în oraș; organizare; osteneală; pauză; persoană; planuri; plăcere; plictisitoare; praf; pricepere; prieten; punctualitate; putere; răspundere; rea; rece; rînduială; ai un rost; fără rost; rural; sărbătoare; scop; scris; scris teme; serios; servicii; servitor; sfeșnic; specialitate; spre; a sta; supărare; școală; șomaj; timp pierdut; toaletă; treabă; treaptă; trudă; utilitate; utilizare; zi încărcată (1); 793/ 177/52/125/0 trece: vine (52); merge (45); timpul (41); timp (35); pleacă (33); repede (28); pod (25); apa
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
funcționează de fel. În clasă d-nul notar își păstrează peste iarnă curechiul și nutrețul pentru vite. Toate acestea sub ochii d-lui primar”. Tot la Șipote calculează „bugetul din această comună” și constată că salariul a doi învățători, doi servitori, reparația localului, chiria școlii din Andrieșeni, încălzirea a două școli, cheltuielile de întreținere și mobilier totalizează 1508 lei, pe când salariul primarului plus diurna sa fac 2400 lei. Comentariul său: „Va să zică întreținerea a două școli în comună e mai puțin importantă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
unei mari iubiri, adică este fericit, puternic, inspirat, generos, solidar chiar cu soția lui, față de care, de altfel, nu are nici un resentiment. "El la puterea N" este instrumentul puterii necruțătoare, a securității a tot văzătoare și a tot ascultătoare, este servitorul "mașinii de vînt", adică al forței distrugătoare care este un regim totalitar. Maleficul personaj știe perfect alfabetul distrugerii; el știe că stabilitatea, cîtă poate să fie, evident, este dată de echilibrul erotic; castrează-l pe om de iubire, și restul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
propriei lui origini, revelatoriu dincolo de povestea umilințelor din copilărie, spusă lui Liubov Andreevna), dulapul-sicriu, anticipare a morții a cărei realitate familia o refuză, căluțul de joacă, Pegas pe ale cărui aripi se leagănă încă Ranevskaia și Gaev, dublura Firs, antediluvianul servitor fidel Charlotta Ivanovna, guvernanta fără casă și identitate (jucați, amândoi, de Ilie Gheorghe, într-un joc de măști între un mesager al memoriei și o umbră a despământenirii), jocul frenetic, fascinant, al mâinilor lui Lopahin (o ironie absolută replica lui
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
două fundamente: morala și cunoașterea! Concepția lui Kant despre putere se întemeiază pe vizibilul său personal. Kant vedea că monarhi neoabsolutiști precum Frederic al II-lea sau cei ai Luminilor "dețin puterea". Deși suveranul prusac se intitula reprezentant și primul servitor al cetățenilor săi, Kant vede, prin particularismul gândirii sale, că "posesiunea puterii corupe inevitabil libera judecată a rațiunii"93. În concepția sa, puterea distruge judecata echilibrată și imparțială asupra lucrurilor și asupra oamenilor. Astfel, puterea și cunoașterea adevărată se exclud
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
universală, pe valori universale perene etc. Să tăiem capul regelui! Iată o nouă filosofie politică pentru ziua de azi și de mâine. Cultură scrisă, formarea ideologiilor, individualizare modernă, discurs, adevăr și piață a ideilor Acest ochi care vorbește ar fi servitorul lucrurilor și stăpânul adevărului. Michel Foucault, 1963 Cultura scrisă modernă a implicat două mari fenomene sociale și epistemice: 1) formarea ideologiilor; 2) inventarea ideii de progres social, cultural, economic. Din secolul al XVIII-lea, avem noi grupuri umane privilegiate (elitele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
înscriu într-un mecanism social-politic care reglează producția și distribuția discursurilor, în funcție de anumite programe și obiective ale puterii-cunoaștere, ale regimului politic. Discursurile contrare mediei sunt marginalizate, blocate să ajungă la opinia publică; sunt discreditate și contestate de către intelocrați, denigrate de servitorii sistemelor. În felul acesta, apariția publică a discursurilor este controlată de factorii de intervenție (autoritățile social-politice), iar posibilitățile unor discursuri neoficiale, de asemenea, sunt controlate de mecanismele producerii culturii scrise și ale distribuției acesteia într-o piață a ideilor. Astfel
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
guvernare (prin cunoaștere și prin modele de comportament intelectual) este un dezastru concret și planetar; un dezastru difuzat în societăți slabe pentru că nu ne conduce decât spre un clivaj profund între oameni, între elite și ceilalți. Statul politic postbelic, cu servitorii lui elitiști, se manifestă ostil și descalificant la adresa discursurilor istorice disobediente politicilor sale, le plasează în marginalitatea unei societăți. Acest stat politic modern, mortificat de propria sa criză a reprezentării în ambele ei funcționalități sociale (cunoașterea și exercitarea puterii), menține
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cu privirea cultă, rafinată, omul era foarte rigid în protocolul mersului său, ca sa fie un aristocrat pur sânge. În lăsarea în jos a fălcilor sale era o afectare rece. Nu puteai să nu te gândești atunci la unul din acei servitori bătrâni de mare aristocrație, ei înșiși cu arbore genealogic dovedind puritatea vocației lor ancilare, dintre acei servitori care sunt luați de vulg drept stăpâni, în vreme ce stăpânii, prin falsa lor neglijență, sunt luați drept servitori, și care cer informații asupra caselor
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
sânge. În lăsarea în jos a fălcilor sale era o afectare rece. Nu puteai să nu te gândești atunci la unul din acei servitori bătrâni de mare aristocrație, ei înșiși cu arbore genealogic dovedind puritatea vocației lor ancilare, dintre acei servitori care sunt luați de vulg drept stăpâni, în vreme ce stăpânii, prin falsa lor neglijență, sunt luați drept servitori, și care cer informații asupra caselor care urmează să se angajeze ca nu cumva să decadă din treapta lor. Putea fi un majordom
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
gândești atunci la unul din acei servitori bătrâni de mare aristocrație, ei înșiși cu arbore genealogic dovedind puritatea vocației lor ancilare, dintre acei servitori care sunt luați de vulg drept stăpâni, în vreme ce stăpânii, prin falsa lor neglijență, sunt luați drept servitori, și care cer informații asupra caselor care urmează să se angajeze ca nu cumva să decadă din treapta lor. Putea fi un majordom în concediu duminical ...". Eternizarea acestui tip în ficțiunea călinesciană se explică în virtutea marelui talent al romancierului, ceea ce
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
demnități suverane. Noi. În semidelirul reîntoarcerii iubirii pentru Elena Drăgănescu, prințul Maxențiu se proiectează în "raiul regăsit" al casei ei de pe "strada Catargiu". Ajuns la sanatoriul din Leysins, destinație curativă și în același timp formă mascată de exil impus ("Pentru servitori, acum Maxențiu, acolo, departe, era ca și mort, și Lică stăpîn"), personajul se identifică prin două adrese / domicilii, între care unul, al Elenei Drăgănescu, fantasmat: "În adevăr, Maxențiu își declarase la Leysins două domicilii, prin una din acele fantezii exaltate
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
casă, care se îndrăgostește, în secret, de Andrei, și acum înțelegând că iubirea ei rămâne o simplă iluzie se hotărăște să plece. Impresionat, Andrei o sărută, este surprins de Ioana care, rănită în orgoliul ei, îl privește ca pe un servitor. Andrei vrea să demonstreze că e o scenă întâmplătoare, o iubește pe Ioana și e gata de sacrificiu. Încearcă să se sinucidă, reușește doar să se rănească și se întoarce la țară, alături de Elena și prietenul lui, Culai. Andrei Pietraru
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
absolută și trece printr-o criză a lucidității, care se traduce printr-o inadecvare la real. El trăiește într-un univers abstract, al propriei imaginații. Inițial, în ochii Ioanei era "un biet ratat" pe care-l privea ca pe un servitor oarecare, iar mai târziu: "el e un om de carte, un gânditor". De șase ani trăia în universul său închis, iubind-o platonic pe Ioana, care îl trata cu indiferență. Când prietenul său, Culai, îi propune să meargă în existența
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Veneția, în secolul al XVIII-lea, într-o vreme când republica se caracteriza prin corupție, comploturi și plăceri. Personaje: Pietro Gralla, fost corsar a ajuns comandant al flotei venețiene; Alta, soția lui, e o femeie frumoasă și misterioasă; Nicola este servitorul lui Pietro Gralla; Marcello Mariani este tipul tânărului monden. Un conflict exterior izbucnește în flota venețiană decăzută, și în concepția lui Pietro Gralla despre tineri. Un alt conflict este interior la nivel de personaj, aflat în contradicție cu mentalitatea unei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a închis la agie dând astfel posibilitate soției să fugă cu tot ce era în casă. La judecată întâmpină din nou alte greutăți pentru că soția se află sub protecția doctorului Damaris, al cărui „hatâr“ contează mai mult decât adevărul. țăranii, servitorii sau micii slujbași se află mai totdea una sub protecția unui boier. La acesta aleargă în momente de restriște sau atunci când au nevoie să le descâlcească vreo problemă cu justiția. Numele lui este invocat în jalbă de către jeluitor, dar și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vin să-și prezinte ne mulțumirile la Divan sau la Mitropolie sau atunci când micii artizani coboară în sate pentru a-și procura materia primă sau a-și vinde marfa. De asemenea, plecarea în ucenicie a tinerilor sau tinerelor, angajați ca servitori în oraș sau ca ucenici pe lângă diverșii meșteșugari, creează posibilitatea rămânerii acolo după încheierea unei căsătorii. Micile dregătorii din administrația statului dau posibilitatea tinerilor bărbați să migreze prin țară, acolo unde îi poartă slujba, și să-și găsească aleasa departe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mahalaua Staicului, se îndrăgesc, „se iubesc“ și fac un copil, dar nu se pot căsători întrucât se consideră că băiatul este prea mic și deci „nevrednicu de a ține casă“. În aceeași situație se află și Alexandru cu Ilinca, ambii servitori în casa unchiului băiatului, Marin postăvarul. Cererea lor de căsătorie nu poate fi acceptată căci „să văzu nevârstnici, vreun mijloc de chiverniseală nu are nici o parte, nici alta“, susține consiliul ecleziastic, dar s-ar putea găsi o mică portiță de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
femeia nu ascunde faptele mărturisește numele vinovatului și ziua comiterii păcatu lui. De rușine, boierul ascunde fapta soției și la insistențele rude lor o iartă, dar la șapte săp tă mâni lucru ri le se complică considerabil când află de la servitori că Smaranda a născut un copil. Aceasta, de teama privirilor in dis cre te ale celordin jur, sub pretext că nu se sim țea prea bine, se re tră se se la Mizil, pe o moșie ce o avea numitul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
numitul soț. Unde, în taină, a născut bas tar dul pe care repede l-a omo rât și l-a în gro pat într-un loc se cret. Tai na ei n a fost prea bine păstrată, iar unul din servitori a dat totul în vileag. Su pă ra rea pol cov ni cu lui a fost foarte mare. Și-a luat soția pe sus, plecând la București cu gând să se des par tă. De teama bârfe lor și a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]