4,219 matches
-
având obligația transmiterii, în termen de 15 zile, a dispoziției de impunere la organele fiscale la care contribuabilii sunt în evidență, în vederea definitivării impunerii. În acest caz, impozitul plătit în localitatea unde s-a desfășurat activitatea în mod temporar sau sezonier se scade din impozitul total datorat, stabilit de organele fiscale unde contribuabilul este în evidență. ... (3) Organele locale care aprobă exercitarea activității în mod temporar sau sezonier au obligația să menționeze expres pe autorizație perioadă de functionare în localitatea respectivă
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 85 din 23 decembrie 1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117582_a_118911]
-
impozitul plătit în localitatea unde s-a desfășurat activitatea în mod temporar sau sezonier se scade din impozitul total datorat, stabilit de organele fiscale unde contribuabilul este în evidență. ... (3) Organele locale care aprobă exercitarea activității în mod temporar sau sezonier au obligația să menționeze expres pe autorizație perioadă de functionare în localitatea respectivă. ... Articolul 13 (1) Contribuabilii care desfășoară activități pe bază de liberă inițiativa sunt obligați să depună declarația anuală de impunere, pentru veniturile realizate în anul fiscal precedent
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 85 din 23 decembrie 1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117582_a_118911]
-
care se obligă prin contracte să împrospăteze produse ajunse la limita termenului de păstrare, se pot stabili termene cu scadenta de plată de până la 90 de zile, interval în care se realizează schimbul produselor și regularizarea financiară. ... (2) La produsele sezoniere sau din import se pot stabili termene de plată de până la 180 de zile. ... (3) Pentru acoperirea cheltuielilor necesare readucerii produselor la parametrii de calitate, reambalării, precum și a celor ocazionate de eventualele reclamații din perioada de garanție, agenții economici care
ORDONANTA Nr. 11 din 27 ianuarie 1995 privind măsuri comerciale specifice rezervelor materiale naţionale pentru improspatarea produselor şi valorificarea celor disponibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111797_a_113126]
-
în limita cantităților disponibile la data depunerii cererii respective. La alocarea cotelor se va urmări asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru importatorii interesați din România, în ceea ce privește accesul la acest contingent tarifar, până la epuizarea lor. Se va avea, totodată, în vedere caracterul sezonier al produselor, precum și satisfacerea unor eventuale necesități de urgentare care pot apare pe piață. 2. În scopul realizării obiectivului prevăzut la punctul 1 de mai sus, cantitățile maxime ce vor fi alocate importatorilor cu ocazia prezentării solicitării de a beneficia
ORDIN nr. 83 din 19 decembrie 1996 privind deschiderea contingentului tarifar la importul în România de anumite vinuri originare din Uniunea Europeană (UE) şi modul de administrare a acestui contingent în anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114509_a_115838]
-
în limita cantităților disponibile la data depunerii cererii respective. La alocarea cotelor se va urmări asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru importatorii interesați din România, în ceea ce privește accesul la aceste contingențe tarifare, până la epuizarea lor. Se va avea totodată, în vedere caracterul sezonier al produselor, precum și satisfacerea unor eventuale necesități de urgență care pot apare pe piață. 2. În scopul realizării obiectivului prevăzut la punctul 1 de mai sus, cantitățile maxime ce vor fi alocate cu ocazia prezentării solicitării de a beneficia de
ORDIN nr. 84 din 19 decembrie 1996 privind deschiderea de contingente tarifare la importul în România a unor produse agricole şi industriale originare din Uniunea Europeană (UE) şi modul de administrare a acestor contingente în anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114514_a_115843]
-
folclorul, portul popular, limba, ospitalitatea poporului român. În concluzie, turismul rural este reprezentat de așezările rurale pitorești, situate într-un mediu nepoluant, păstrătoare de tradiții și cu un bogat trecut istoric, care în afara funcțiilor administrative, economice și culturale proprii, îndeplinesc, sezonier sau în tot cursul anului, și funcția de primire și găzduire a turiștilor pentru petrecerea unui sejur cu durată nedefinită. Asemenea trăsături întrunesc multe sate din România. Studii de identificare a acestora au fost inițiate încă din anii 1973-1974, dar
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
vacanță unde proprietarii sau prietenii acestora petrec câteva săptămâni pe an Un alt criteriu de clasificare îl constituie frecvența transformărilor, pe care le grupăm în: • transformări periodice-acestea apar la anumite intervale de timp , de regulă în strânsă legătură cu activitatea sezonieră a activităților turistice; majoritatea se referă la acțiuni de cosmeticizare a factorilor care participă la realizarea produsului turistic; de exemplu sunt activități de reparații și întreținere a capacităților de cazare, a traseelor turistice, de ecologizare a unor spații supuse degradării
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
ca „modă turistică”. În România, dar și în alte țări europene, așezările rurale de un pitoresc aparte , situate într-un mediu nepoluat, păstrătoare de tradiții și cu un bogat trecut istoric, în afara funcțiilor politico-administrative, sociale, economice și culturale proprii, îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului și funcția de primire sau găzduire a turiștilor pentru petrecerea unui sejur cu durată nedefinită. Un alt factor care are influență asupra orientării fluxurilor turistice spre zonele rurale a început să se manifeste încă de la
PARTICULARIT??I ALE PIE?EI TURISMULUI RURAL by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83096_a_84421]
-
aventură și ecoturism; • spații de cazare specifice ecoturismului, stațiuni de mici dimensiuni, refugii, unele dintre acestea fiind numite structuri de cazare alternative sau specializate; • mici moteluri și structuri de cazare de lanț; • stațiuni balneare; • terenuri de campare și catering; campare sezonieră pentru grupuri organizate; • pensiuni și case de oaspeți; mici hanuri de țară și taverne; ferme pentru ședere și vizitare; • proprietăți vaste cu cazare în unități de mici dimensiuni și activități în afara spațiilor de cazare; • parcuri pentru safari; ferme pentru
PARTICULARIT??I ALE PIE?EI TURISMULUI RURAL by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83096_a_84421]
-
definiție, acceptată si în alte țări, conform căreia satele turistice sunt așezări rurale pitorești bine constituite , situate într-un mediu nepoluat, păstrătoare de tradiții și cu un bogat trecut istoric , care în afara funcțiilor politico-administrative , sociale , economice și culturale proprii , îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului și funcția de primire și de găzduire a turiștilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedefinită. "Spațiul" reprezintă întregirea activității de cazare la fermă și a vieții satului în slujba turismului rural; el este simbolul
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
rural românesc. 0 definiție acceptată și în alte țări, conturează satele turistice "drept așezări rurale bine constituite, păstrătoare de valori și tradiții etnofolclorice și cu un bogat trecut istorico-cultural care, în afara funcțiilor administrativ- politice, economice, sociale și culturale proprii, îndeplinesc, sezonier sau în tot cursul anului și pe aceea de găzduire și asigurare a hranei pentru turiștii care își petrec un sejur cu durata nedefinită sau le vizitează în cadrul unor programe de turism itinerant (cu valențe culturale, științifice sau de cunoaștere
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
și a centrelor pomicole principalele bazine. În Evul Mediu, călătorii străini au fost impresionați de marea întindere a livezilor, pe care le comparau cu „adevărate păduri“. Soiuri românești de fructe: - mere domnești; - mere crețești; - pere busuioace. NOȚIUNI NOI transhumanță - deplasare sezonieră a păstorilor cu turmele de oi, în căutarea hranei, primăvara la munte, toamna la șes. cultăților prin care trece economia românească în perioada de tranziție de la economia planificată la cea de piață. Vreme îndelungată animalele au fost crescute mai ales
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
2. Minora în cauză; 3. L. I., 10 ani, clasa a III-a; 4. L. L., 8 ani, clasa a III-a; 5. L. V., 7 ani, clasa a II-a. Veniturile realizate de către familia minorei, sunt obținute din activități sezoniere, ajutorul social de care beneficiază familia, la care se adaugă alocațiile de stat ale copiilor. Familia locuiește intr-un imobil impropriu construit și amenajat, alcătuit dintr-o singură cameră. Minora are relații normale, de suport, cu membrii familiei sale și
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
Ecosisteme și complexede ecosisteme terestre (landscape) Arctice și alpine (tundraă Păduri de conifere boreale (taigaă- Păduri de foioase temperate Pășuni din zona temperată Pășuni tropicale și savane -Zone cu precipitații de iarnă și secetă în timpul verii (chaparral) Deșerturi Păduri tropicale sezoniere Păduri tropicale umede. D. Ecosisteme dominate de sistemul socio-economic uman Ecosisteme rurale/zone agroindustriale Agroecosisteme Ecosisteme urban-industriale. Diversitatea antropică/etno-culturală se consideră a fi alcătuită din toate practicile, tradițiile și creațiile umane, care au ca obiect ori ca bază de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
caracteristici anatomo-clinice pentru infecțiile acute ale căilor respiratorii Să enumere principalele cauze ale virozelor respiratorii Să cunoască definițiile de caz, criteriile de diagnostic și atitudinea practică în cazul bolilor respiratorii virale cu potențial epidemic ridicat (gripa cu particularități pentru forma sezonieră, aviară, porcină, SARS) Să identifice criteriile clinice, paraclinice și epidemiologice pentru diagnosticul tusei convulsive, ca formă particulară de infecție respiratorie Să cunoască etiopatogenia, criteriile de diagnostic și tratament ale infecției urliene. 6.1 Prezentare generală a infecțiilor respiratorii Infecțiile respiratorii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pandemia a provocat aproximativ 18.500 de decese în lume, dar rata mortalității a fost considerată mică, de 1% -4%, în raport cu morbiditatea ridicată. Rata de îmbolnăvire a fost estimată la 11%, dintre care o treime sunt cazuri subclinice. Spre deosebire de gripa sezonieră care determină cele mai severe îmbolnăviri la vârstnici, 90% dintre decesele cauzate de noua gripă A/H1N1 s-au înregistrat la persoane cu vârsta sub 65 de ani. Odată cu informațiile și recomandărilor educative de sănătate, mass media a declanșat și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pandemie în cel mai mediatizat eveniment epidemiologic din istorie. La data de 10 august 2010, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat sfârșitul pandemiei de gripă cu virus A/H1N1. Transmiterea virusului A/H1N1 este interumană, similară cu a gripei sezoniere. Aproape 25% dintre pacienții spitalizați sau decedați erau anterior sănătoși, fără co morbidități. Factorii de risc pentru evoluția severă au fost sarcina, mai ales în al doilea și al treilea trimestru, imunodepresiile, co morbiditățile neurologice. Obezitatea severă cu BMI> 35
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
au asociat cu mortalitate de 5 până la 15 ori mai ridicată decât în restul populației afectate de gripa A/H1N1. Virusul A/H1N1 este adaptat pentru legarea de receptorii de hemaglutinină α2,6-linked cellular receptors utilizați și de virusul gripei sezoniere pentru infecția mamiferelor și păsărilor, precum și pentru legarea de receptorii α2,3linked cellular receptors, care se află în țesutul conjunctiv din căile respiratorii inferioare și în pneumocitele alveolare. Comparativ cu virusul sezonier, A/H1N1 se replică mai rapid și mai
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
6-linked cellular receptors utilizați și de virusul gripei sezoniere pentru infecția mamiferelor și păsărilor, precum și pentru legarea de receptorii α2,3linked cellular receptors, care se află în țesutul conjunctiv din căile respiratorii inferioare și în pneumocitele alveolare. Comparativ cu virusul sezonier, A/H1N1 se replică mai rapid și mai prelungit în țesutul pulmonar. Inconstant, ARN-ul A/H1N1 a fost detectat în scaun, sânge sau urină. Incubația A/H1N1 este de 1,5-3 zile, similară cu a gripei sezoniere, dar rareori
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu virusul sezonier, A/H1N1 se replică mai rapid și mai prelungit în țesutul pulmonar. Inconstant, ARN-ul A/H1N1 a fost detectat în scaun, sânge sau urină. Incubația A/H1N1 este de 1,5-3 zile, similară cu a gripei sezoniere, dar rareori se poate prelungi până la 7 zile. Manifestările de gripă A/H1N1 variază de la boli respiratorii afebrile până la pneumonii fulminante. Formele ușoare, fără febră, au fost identificate între 8-32%. Formele tipice de boală evoluează cu febră, tuse, asociate cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
până la pneumonii fulminante. Formele ușoare, fără febră, au fost identificate între 8-32%. Formele tipice de boală evoluează cu febră, tuse, asociate cu disfagie și rinoree. Simptomele gastrointestinale, reprezentate de greață, vărsături și diaree, sunt mai frecvente decât în cursul gripei sezoniere, mai ales la adulți. Semnele de alarmă pentru complicațiile severe apar mai frecvent în a 4-5-a zi de boală, cu dispnee, dureri toracice, hemoptizie, febră prelungită sau recurentă alterarea statusului mental, deshidratare sau reapariția simptomelor respiratorii după ameliorarea inițială. Modificările
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
impresionante. Epidemiologice În prezent, poliomielita se întâlnește sporadic sau endemic în țări în curs de dezvoltare (Nigeria, India, Pakistan, Afghanistan). Organizația Mondială a Sănătății desfășoară un program de eradicare a poliomielitei prin vaccinare, care a scăzut morbiditatea, periodicitatea multianuală și sezonieră a infecției. Sursa de infecție este strict umană, eliminarea virusului realizându-se pe cale rinofaringiană în faza inițială și fecală, timp de câteva săptămâni după infecție. Transmiterea este fecal-orală. Virusul vaccinal atenuat administrat pe cale orală se elimină prin fecale, putând să
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
că mă aflu în fața unui castel medieval. Și nu mică mi-a fost mirarea când am aflat că minunea se cheamă „Castelul Grecilor”. Mare păcat că acum se văd urmele lăsate de cei care au fost cazați acolo - permanent sau sezonier - ca lucrători ai nesfârșitelor vii din împrejurimi. Am să încerc totuși să-ți povestesc câte ceva din cele văzute și aflate despre acest castel. Imaginează-ți, dragul meu, o scară impunătoare, străjuită de doi lei sculptați în piatră - acum deteriorați. Odată
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
oameni? întreb eu, mirându-mă, cunoscând că prin alte părți ale lumii, la cel mai mic punct de lucru vedeai ceea ce a și intrat în istorie: doi cu sapa, cinci cu mapa. - Nu, nu suntem singurii. Mai avem și angajați sezonieri. - Câți? insist eu, aducându-mi aminte că odinioară am fost și ziarist pe probleme agrare, dar și pe altele, că eram bun la... toate. - În funcție de sezon, adică de mărimea și de intensitatea lu- crărilor, între 15 și 20 de oameni
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
roșia charnue, adică cărnoasă, pe cea grappe, adică în ciorchine, dar și tomate cocktail, adică cele din care se fac sucuri. Ca și în cazul fa- miliei Durand, și cei doi bărbați sunt ajutați de soțiile lor și de lucrătorii sezonieri. Și aici, calitatea primează. De aceea, sortarea se face manual, cu o grijă deosebită. Livrarea produselor se face tot în două feluri. Prin contracte cu diverși comercianți, dar și la fața locului, în mod direct. Aceeași este și soarta roșiilor
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]