1,811 matches
-
și în vacanțe. Actul cumpărării ca plăceretc "Actul cumpărării ca plăcere" Dar nu este suficient să subliniem noua preponderență a pieței divertismentului. Pentru că, în zilele noastre, chiar și consumul de bunuri materiale are tendința să basculeze într-o logică experiențială, shoppingul apărând în general ca o componentă a atmosferei hedoniste și recreative. Este adevărat că un francez din doi consideră comportamentele tipice cumpărării ca aducând mai mult sau mai puțin cu o corvoadă, dar același procentaj asimilează cumpărăturile cu plăcerea 9
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de consum concepută ca mod de viață și sursă a plăcerilor și-a făcut apariția în secolul al XIX-lea, odată cu marile magazine. În faza III, acest etos s-a universalizat și și-a atras un public mereu mai numeros, shoppingul lăsând impresia de ocupație ludică, de divertisment pentru toată lumea, de la femeile din înalta burghezie până la păturile populare și la tineret. Domenii întregi ale consumului au devenit experiențiale, asimilabile cu shopping-party, distracția la cumpărături. Societatea de hiperconsum este aceea în care
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
A venit ceasul teatralizării punctelor de vânzare, al animării sub diverse forme, al „marketingului experiențial” ce are ca scop crearea unei ambianțe de convivialitate și de dorințe, introducerea plăcerii în frecventarea locurilor de vânzare. În timp ce experții anglo-saxoni vorbesc de fun shopping, centrele comerciale și magazinele care aparțin tendințelor noi își propun să pigmenteze cu „magie” gesturile și locurile de unde se cumpără 11, să „transforme zonele de timp cronometrat în zone ale timpului-plăcere”. Dar oricât de importante sunt ele, aceste strategii de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
creând o atmosferă de vis, de poezie sau de joc, punând în scenă universul copilăriei (Apache), al naturii (Animalis, Nature & Découvertes), al sportului (Andaska, Citadium) și al produselor vechi (Résonances), amenajând în mod spectaculos locurile de vânzare conform principiilor fun shopping. Fapt prin care ele reînnoadă cu tradiția demersului „feeric” al marilor magazine. Sub impulsul marketingului experiențial, logica-modă (seducție, animație, fantezie, decorație, ludism) a pus stăpânire pe spațiile de vânzare și le-a transformat în locuri atrăgătoare, în „ambianțe” emoționale și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
-se habitudinile sociale care opuneau rezistență consumului de piață. Lumea consumului de masă a fost edificată prin renunțarea la comportamentele tradiționale, prin ruinarea normelor puritane, prin abandonarea culturilor țărănești și muncitorești. În secolul al XIX-lea, marile magazine au inventat „shoppingul” ca nouă ocupație distractivă și au creat în sânul claselor burgheze nevoia irezistibilă de a consuma. Mai târziu, celebra formulă a lui Ford „five dollars day” a fost gândită ca o posibilitate pentru muncitor de a accede la statutul de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consumator din doi recunoaște că cedează în mod regulat plăcerii cumpărăturilor „din slăbiciune”; între 30 și 60% dintre articolele cumpărate în supermagazine și în centrele comerciale sunt cumpărături făcute sub impulsul momentului 18. Creșterea numărului de falimente personale, „febra cumpărăturilor”, shoppingul „bulimic”, cumpărăturile făcute „la inspirație” sunt tot atâtea „patologii” care au legătură cu solicitările publicității și cu sentimentele de urgență pe care le provoacă. Aceasta ar fi „tirania” ordinii publicitare care, propagând o cultură a satisfacerii imediate a dorințelor, ar
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în „plaje urbane”. Pretutindeni cafenele și restaurante, buticuri de modă, magazine de artizanat, galerii de artă, cinematografe multiplex transformă spațiul urban într-un oraș recreativ gata oricând pentru consumul de piață și cultural. E timpul orașului dedicat convivialității relaxante, divertismentului, shoppingului ca plăcere. După orașul-producție, orașul hedonist 6 ce reflectă facilitatea, abundența, negarea de-a dreptul dionisiacă a muncii. Pe zidurile orașului se etalează fericirea adusă parcă la îndemâna trecătorilor și imagini pline de sex-appeal. Moda senzualizează trupurile și chipurile. Panourile publicitare
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
To what kind of arguments are we more sensitive: to the rațional or the emoțional ones? Do we choose only products we practically need or those which satisfy some of our psychologically needs? How do we explain „compulsive buying” or „shopping addiction”? Which are the factors influencing our buying decision? The decision process involved în the acquisition of a product/ service represent one of the important and tradițional fields of studying the consumer behavior, that’s why it was granted with
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
mai sensibili: la cele raționale sau la cele emoționale? Alegem doar bunuri de care chiar avem nevoie practică sau și cele care ne satisfac anumite nevoi de ordin psihologic? Cum explicăm „cumpărarea compulsivă” („compulsive buying”A sau „dependența de cumpărături” („shopping addiction”A? Care sunt factorii care ne influențează deciza de cumpărare? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să oferim răspunsuri pornind de la literatura de specialitate, si anume psihologia economică și a consumatorului. Procesul decizional implicat în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
2); greu (2); griji (2); ieftin (2); important (2); invidie (2); îmbrăcăminte (2); încredere (2); mită (2); al Moldovei (2); momeală (2); muncit (2); necaz (2); nevoi (2); ochi (2); portmoneu (2); satisfacție (2); schimb (2); scop (2); scump (2); shopping (2); totul (2); trai (2); utilitate (2); viață (2); zîzanie (2); -; aduce; afurisit; ajutător; alimente; aristocrat; asfalt; aură; auriu; a avea; avem; avut; pe ban; bancnote; bancomat; bandă; belele; belșug; bine; blocaj; blocat; boier; bunuri; buzunar; în casă; cărți; ceartă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cadou (10); fructe (9); ia (9); mașină (8); mîncare (8); procura (8); a achiziționa (7); bucurie (7); nevoie (7); pîine (7); achiziționează (6); flori (6); mere (6); avea (5); casă (5); a cheltui (5); dulciuri (5); legume (5); piață (5); shopping (5); alimente (4); fericire (4); lucruri (4); Mall (4); necesitate (4); plăcere (4); procură (4); a avea (3); bomboane (3); cărți (3); cheltuială (3); cheltuie (3); cheltuieli (3); ciocolată (3); cumpărături (3); deține (3); fura (3); investiție (3); a procura
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
caracterului; mămica; mică; militară; mîndrie; la modă; model; nasture; necesar; nepăsare; nimic; noi; nou; noutate; obiect; ore; pantof; pateu; personalitate; plăcere; plînge; port; prestigiu; prieten; Pull & Bean; purtat; răceală; răutate; rece; rochiță; roșu; roz; sare; scame; scăpare; scurtă; scut; seară; shopping; slăbit; stofă; straie; șifonier; șosetă; șubă; textură; trecător; ținută; țol; umedă; umerar; uniformă; uz personal; verde; vestă; vestimentar; vîrstă; vreme; zdrențe (1); 795/200/79/121/0 harnic: muncitor (129); gospodar (57); furnică (39); om (38); leneș (34); muncă (26
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nimic interesant; nimic; normalitate; nostalgie; obicei; obiectiv; obsesiv; om; oricînd; ouăle de Paște; pădure; pască; păstra; păstrat; patria; permanent; petrecere; picior; pleca; plictisitor; portofel; posesie; prostie; rar; rea; referat; regiune; regulă; regularitate; repetitiv; revelion; rînduială; ritm; roată; rol; rustic; școală; shopping; simbol; somn; special; sport; stabilitate; stare; stil; străbunei; studiu; superstiție; suport; tendință; ticuri; tradițional; uratul; uzură; valoare; vicii; zi; zic (1); 789/206/66/140/1 obraz: roșu (110); față (107); rușine (89); gros (33); sărut (31); roz (23); fin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
noutate; oameni mulți; oaspete; oportunitate; Oradea; parcare; parte; pe malul mării; picior; Pitești; plăcere; plină mișcare; Plopeni; polis; praf; prăjitură; prieteni; primar; primitor; proveniență; pustiu; putere; Rădăuți; raion; regiune; respect; robotizat; Roma; România murdară; sat mare; schelet; școală; scump; semafor; shopping; Sibiu; soare; soț; stare; stațiune; străini; străvechi; străzi; superb; SV; tărăboi; Tîrgu-Bujor; tîrg; Tîrgu-Jiu; trafic; trai; Tulcea; turism; universitate; urbă; urît; Varna; vechi; Veneția; Vilnius; vocalitate; vreau; zăpăceală; zăpușeală; zgomotos; zile; zîmbete (1); 841/245/84/161/0 oră: ceas
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîngîiere; minune; mod; model; mort; motivație; multă iubire; nană; nebună; necesară; neprețuită; nu; nu vreau; păr; părinți; parte din familie; perfectă; persoană; plăcere; posibil; prietena; prietena mea; prietenie veșnică; prințesă; protecție; putere; rea; rîsete; rudenii; sacoșă; secrete; sentimente; sfînt; sfîntă; shopping; Simona; sinceritate; sosi; spectru; speranță; stăpînire; străină; suflet bun; sufletul meu; susținere; totul; unchi; unică; vară; zero (1); 817/189/63/126/0 sosi:veni(214); ajunge(84); a veni(36); acasă(28); pleca(27); tren(18); a ajunge (16
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și evocă șampanie, bărbați galanți, clipe fierbinți pe vreo terasă șic inundată de vegetație ori în vreo garsonieră cochetă, mă rog, în funcție de anotimp și de posibilități... Ei bine, de la așa ceva și până la aglomerarea de tarabe unde facem cel mai dificil shopping cu putință e o distanță ca de la cer la pământ, dar nu vă lăsați copleșite, cu timpul vă veți obișnui. Și, dacă stau să mă gândesc un pic, nu e nici dracul chiar atât de negru; pentru mine, mersul la
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
a mărfii se folosește cu moderație; oricât v-ar fi de foame, nu gustați mai mult de 0,025% din ce are omul pe tarabă... 1.6. particularitățitc "1.6. particularități" Pentru început, aș vrea să lămuresc aspectul vestimentar al shopping-ului la piață. Chiar dacă e un eveniment în viața voastră, pentru mersul la cumpărături nu trebuie să vă îmbrăcați în rochie de seară. O ținută casual e tocmai potrivită. Vă mai recomand să evitați încărcarea mâinilor* cu accesorii/bagaje inutile
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
cine și cum vi le cară până la mașină* și de la mașină până în bucătărie. * Eram într-o situație disperată când l-am cunoscut pe numărul șase; din pricina singurătății mă îndopam din nou cu antidepresive și intrasem parcă într-un delir al shopping-ului: zilnic cumpăram din piață toate prostiile, le duceam acasă și le aruncam. Nu mai aveam pentru cine să gătesc, ce altceva să fac cu ele, să exersez acasă la mine teoria stocurilor critice?... Într-o zi tocmai luasem o
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
și pierderii a simțului analizei raționale în momentul cumpărării produsului, mai ales într-o emisiune teleshopping. Cumpărarea devine atunci „impulsivă”, care este și mecanismul de acțiune al acestor emisiuni. Pentru mai multe informații Park, J.H., Lennon, S. (2004), „Television apparel shopping: Impulse buying and parasocial interaction”, Clothing and Textiles Research Journal, vol. 22, pp. 135-144. 41. De ce rețineți mai ușor reclamele pentru mărcile cunoscute? Prestigiu și activitatea cerebrală „Ai văzut ultima reclamă pentru Coca-Cola?”; „Dar cea pentru noul parfum Chanel?”. Mărcile
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un mod de viață și de petrecere a timpului liber). A doua etapă, clasicizată sub denumirea de "societate de consum", apare în jurul anului 1950 și este dominată de logica abundenței, a cantității, a creării nevoilor artificiale ce conduc către un "shopping compulsiv" și un hedonism generalizat. Etapa aceasta, descrisă și de Baudrillard în La société de consommation, "poate fi considerată ca primul moment al ștergerii vechii modernități disciplinare și autoritare, dominată de confruntări și de ideologii de clasă"386. Însă această
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
-i arzi cu bricheta n-ar recunoaște că-i luna din fier cornier și-au atîrnat-o pe cer, cîndva. Mimi Mimi și-o trage cu arăbanii și turcaleții, pe-autostradă. Dar arată trăznet, are craci pînă-n gît, țoale de la Unirea Shopping Center și miroase-a parfumuri de milioane. Numai smacurile de pe ea fac cît leafa lui taică-miu pe un an, ce să mai zic de dresuri, de lanțuri și de inele. Numai cu ce are pe ea ai putea trăi
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
tipice consumului (cumpărăturile, cina în oraș, distracția, educația și cultura). Potrivit lui Ritzer și lui Hannigan, convergența sistemelor de activitate de consum a influențat formarea unor termeni hibrizi în lexicul referitor la industria vânzărilor, cum ar fi shoppertainment, termen-umbrelă alcătuit din shopping și entertainment (cumpărături și distracție, referitoare în general la tipul de amuzament oferit de mall-uri), eatertainment, termen format din eating și entertainment (mâncare și distracție, în locuri de genul Hard Rock Café, Planet Hollywood și Rainforest Café) și edutainment
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Cândva, chiar și în zilele noastre, într-o măsură mai mică oamenii învestesc cu sens munca, familia, comunitatea, religia; toate acestea par mult mai puțin importante astăzi ca surse de sens (și ca practici). Sensul vine acum mai degrabă din shopping sau din turism, ambele activități presupunând vizitarea catedralelor consumului". (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, p. 216) Iar televiziunea reprezintă unul dintre cele mai eficiente canale de publicitate pentru "catedralele consumului"; din acest punct de vedere, televiziunea reprezintă, în același timp, un
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
dominată de postmodernism, adică una în care "imaginea este mai tare ca realitatea". "Căutătorii de statut" fac sacrificii pentru achiziționarea unor bunuri (o anume marcă de mașină, de smartphon sau tabletă, haine cumpărate de la anumite firme, excursii și sesiuni de shopping în străinătate, frecventarea anumitor restaurante și cluburi etc.) pe care nu și le pot permite în mod curent, iar relația lor cu aceste bunuri una crispată, de parvenit trădează condiția lor inautentică; nu este cazul celor care ocupă realmente o
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
este de a evalua cantitativ diferența între ideologia deschisă a textului, cum se afirmă în aceste comentarii, și ideologia sa naturalizată sau mai ascunsă, întrupată în reprezentările narative. Următorul extras dintr-o carte olandeză pentru copii, acum demodată, Danny Goes Shopping de L. Roggeveen, prezintă un caz destul de elocvent, anume acela că un comentariu al naratorului extern poate depăși cu mult funcția de narare. 1. Danny abia poate să-l audă din cauza muzicii. 2. Ce se-ntîmplă? se întreabă. 3. Cu ochii
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]