2,439 matches
-
în și prin această luptă a tuturor împotriva tuturor. În erupția Timpurilor moderne, totul pare a fi haos și conflict: lupte între clase, lupte între state, lupte între religii, lupte între idei. Antagonismele, cu instabilitățile și răsturnările lor, se fac simțite pretutindeni. Războaiele devin consubstanțiale statelor naționale. Crizele economice abundă. Aurul care se revarsă dinspre America aduce belșug, distrugere, delir. Or, așa cum au arătat, pornind de la puncte de vedere diferite, Joseph Needham și Jean Baechler 8, dezechilibrele, dezordinile și tulburările, departe
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sau despre "război în Europa". Odată cu răspîndirea manierelor de la Curte, a moravurilor burgheze, apoi a confortului "modern" și a avantajelor tehnice, se va vorbi din ce în ce mai mult de "civilizație europeană". Pe măsură ce sînt explorate celelalte colțuri ale lumii, apartenența europeană se face simțită din ce în ce mai intens. Această apartenență poate fi percepută dintr-o perspectivă critică, ca atunci cînd filozofii secolului al XVIII-lea raportează brutalitatea și desfrînarea europene la inocența "bunului sălbatic" și la înțelepciunea mandarinului chinez. La rîndul lor, romanticii vor încerca nostalgia
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
că este vorba de o particularitate islamică ori arabă, uitînd că Hitler, Stalin, lagărele de exterminare, uciderea în masă erau practicate, acum patruzeci de ani, de europeni față de europeni. Cu toate acestea, ici și colo, au început să se facă simțite unele crize, care afectează ideea de Progres, ideea de Știință, ideea de Civilizație, ideea de Rațiune. Aceste crize comunică unele cu altele și se alimentează unele pe altele. Începem să ne dăm seama de perversiunile și delirurile născute din Rațiune
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și a întregului și prin grila ideologicului "bine temperat", dinamica partidelor și ideologiilor. În contextul României partidocrației și deficitului ideologic, zona reformist-moderată a funcționat în deceniul 1990-2000 sub parametrii necesari tranziției. În schimb, zonele radicală și extremistă și-au făcut simțită prezența sporadic și violent. Preponderent sub impactul factorului extern, zona reformist-moderată a fost mai activă în deceniul următor (Radu 2003). Cum am putea diferenția, efectiv, aceste zone politico-ideologice? În universul tensionat al politicii, paradigma părților și a întregului, ca și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în continuare despre destinul european al României, dar direcțiile existente în cultura română din perioada comunistă (protocronismul cultivat de publicațiile Săptămâna, Luceafărul și Flacăra și modernismul cultivat de publicațiile România literară, Viața românească și Secolul 20) și-au refăcut imediat simțită prezența. După cum observa Vasile Pușcaș, după revoluție, unii români spuneau cu emfază "Noi suntem în Europa", iar alții că a venit timpul "reîntoarcerii în Europa": "și unii și alții se gândeau la Uniunea Europeană, la standardele ei de civilizație, la un
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
impulsul alegrilor directe pentru PE ce urmau să aibă loc trei ani mai târziu și reunea în acel moment partide de centru-dreapta din cele șase state membre ce participau la construcția europeană, plus Irlanda. Încă de la început s-au făcut simțite tensiunile pe care le aminteam și în legătură cu grupul acestui partid între o viziune creștin-democrată ce visa la Statele Unite ale Europei și o viziune mai largă, de centru dreapta 31. De-a lungul timpului va fi din ce în ce mai clar că cea de-
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
satelor un segment important de populație, „convertit” de mediul urban în pătura socială a muncitorilor necalificați. Efectele sociale provocate de revoluția industrial), înregistrate - sub denumirea de exod rural - în zona occidentală a Europei încă de la sfârșitul Evului Mediu, își făceau simțită prezența în vechiul Regat abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. După criteriul apartenenței sexuale, în anul 1899 regiunea Moldovei avea, pe mediile întrunite, cel mai mare număr de femei la 100 de bărbați - 98 de femei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dr. Vogel, M. Stâncă -, sau drogherii - Ecaterina Florescu”, au fost obligați să achiziționeze cel puțin „dou) aparate Pompier, pentru a pune publicul la adăpost în caz de incendiu”. Pe plan local, efectele incendiului din 16 mai 1926 s-au făcut simțite inclusiv în sfera politică. Practic, campania electorală pentru alegerile parlamentare (26-29 mai) și comunale (6 iunie) a coincis cu campania de colectare a fondurilor necesare ajutorării sinistraților. Deloc întâmplător, alegerile au fost câștigate de partidele politice, care au reușit, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de activitate pe anul 1908 al Poliției Bacău rezultă că în acel an în oraș funcționau 14 trăsuri de piață cu un cal și 3 cu doi cai, 11 biciclete și 2 automobile particulare. Tot în această perioadă își face simțită prezența și Asociația județeană de protecție a animalelor. Astfel, ca urmare a plângerilor efectuate către administrația locală, Primăria Bacău a emis în februarie 1909 o ordonanță ce obliga pe „toți birjarii și vizitiii să acopere caiii pe timp friguros”. Primul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și în domeniul meseriilor, dintre care cele mai practicate erau cele de zidari, stoleri (tâmplari), cizmari, bărbieri, blănari ș.a. Fierarii proveneau în special din rândul țiganilor. Odată cu progresiva consolidare a statului modern român, locuitorii evrei își fac tot mai mult simțită prezența în diferitele sectoare ale economiei locale, în special în domeniul meseriilor (croitori, căciulari, ciubotari, cizmari, argintari etcă sau al micului comerț. Dealtfel, profesia a devenit un nume patronimic al meseriașilor evrei în foarte multe cazuri: Croitoru, Ciubotariu, Argintaru, Căciularu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fiind "sămînță de idriot, doritor de alte orizonturi", imposibil de fixat intr-un clișeu al specificului imuabil: "eu cu sufletul sunt mai mult ieșan decît bucureștean, deși de fel sunt ploieștean". S-ar putea recunoaște aici o suspendare a eredității simțită ca încorsetare a personalității dornică de permanentă relaționare amicală în sincronia existenței: "nu știi ce plăcere-mi fac în exilul meu rîndurile prietenești" scria in 1906 lui P.Missir cel care gustase deja din franzoala surgunului. Autoexilul fusese plănuit (în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de veac. O eră ce se dorea a fi de tranziție către o democrație veritabilă se va fi dovedit foarte curând a fi, de fapt, o nouă epocă a unei dictaturi, însă nu atât de expres denumită, cât mai degrabă simțită, trăită. Este o epocă a dictaturii comercialului, cel puțin în spațiul presei, în general, vizibil marcată în televiziuni. În anul 1989 televiziunea transmitea, după o sintagmă impusă de Mihai Tatulici, "revoluția în direct"19. Imagini unice filmate de operatorii Televiziunii Române
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Sfântului Sinod al BOR "Ieri, 4 ianuarie, 1990, au continuat lucrările Sfântului Sinod al BOR. Puncte esențiale: identificarea și cinstirea eroilor căzuți pentru libertate, cinste și demnitate; reconstrucția bisericilor demolate de dictatură; construirea de noi biserici acolo unde se face simțită nevoia; catehizarea tinerilor și adulților. (Nota redacției: nu în formă obligatorie, ci potrivit liberei opțiuni a fiecăruia); reactualizarea operei de caritate a bisericii în spitale, azile de bătrâni, închisori; identificarea lucrării misionare și culturale a Bisericii, în cadrul noii societăți libere
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
trebuie să treacă drept un dat imediat al reflecției" (1976, p. 320). Din cauza unor constrângeri de natură mitologica și, mai tarziu, teologica, individul nu este liber să reflecteze asupra propriei naturi decât după ce suflul laic al Renașterii și-a făcut simțită puterea: "Scăpat de sub controlul transcendentei ecleziastice și scolastice, omul se descoperă pe șine drept o problemă, sau mai degrabă drept o sarcină. Trebuie să se concentreze asupra propriului sine și să dea un sens propriei existente" (Gusdorf, 1976, p. 323
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
these ten commandments: Jesus was all virtue, and acted from impulse: not from rules" (E: 43) -, îngerul alege imolarea: este nimicit de focul satanic și, într-o apoteoza de pasăre phoenix, reînvie în formă profetului Ilie. Din nou se face simțită ironia auctoriala: Blake declară că s-a împrietenit cu acest înger demonic și că se bucură împreună de deliciile satanice ale Bibliei: "we often read the Bible together în its infernal or diabolical sense [...]" (E: 44). Precum în cazul anterior
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
identificarea surselor sale intelectuale. Prin această, încerc să demonstrez că poziția aparent radicală pe care Blake o adoptă în raport cu dezvoltarea și cultivarea capacității vizionare umane nu este un fenomen excentric, ci prelungirea firească a unor tendințe mistice care se fac simțite în Anglia contemporană poetului. După ce arată că numeroși cercetători au încercat să lege gândirea lui Blake de tradiția antinomista a secolului al XVII-lea93, curent care se face simțit în Anglia până în secolul al XIX-lea94, Robert Ryan susține că, "după standardul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
the Greek Gospel are Genuine Preservd by the Saviours Mercy" (E: 555). În consecință, vizionarul pune un semn de egalitate între creștinism și arta (care este "copacul vieții"), scriind, în [The Laocoön], ca Isus, "corpul etern al omului", își face simțită prezența în opera de artă (E: 273) și chiar că Vechiul și Noul Testament sunt "marele cod al artei" (E: 274). Toate preocupările creștine, privind rugăciunea, laudă sau postul, sunt legate de artă, ceea ce-l conduce pe Blake să formuleze concluzia
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
prin cultură. Ajungând în acest punct al problemei, constatăm că importantă este, în cele din urmă, nu stabilirea cu exactitate a procentajului de originalitate din poveștile lui Creangă, ci, mai curând, încercarea de a descifra mijloacele prin care se face simțită ea, pentru a putea merge apoi la esența operei. Urmând această linie, trebuie să avem în vedere o posibilă clasificare a basmelor lui Creangă, făcută deja în critica literară, nu fără divergențe (atât în ceea ce privește criteriile clasificatoare, cât și în privința includerii
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
uriașă oglindă deformatoare ce mărește disperarea personajului. Naratorul nu relatează evenimente trăite, ci, așa cum spune singur, le „transfigurează” și de aceea suferă mai intens. Moartea este o altă temă care l-a obsedat pe Anton Holban. Prezența ei se face simțită și în Ioana, chiar dacă efectele ei explicite nu sunt numite. Eroul holbanian, spre deosebire de cel al lui Blecher spre exemplu, se confruntă mai mult cu ideea de moarte și nu cu moartea în sine. Tanathosul planează asupra existenței personajelor în fiecare
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
mici pe care le-ar putea smulge din mîinile statului, care astfel ar suferi fracturi și paralizii. Elemente ale acestei dinamici au apărut cu claritate în evenimentele din Serbia, prezentate sumar la începutul acestui volum. Această dinamică și-a făcut simțită prezența în Polonia anilor 1976-1981, cînd cetățeni năpăstuiți, conduși de muncitori, s-au străduit să înființeze o societate civilă (spoleczenstwo obywatelskie) alături și în opoziție față de statul totalitar (panstwo). "Solidaritatea" nu urmărea nici să formeze un partid politic și nici
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
astfel încît generează în interiorul propriilor lor structuri tipuri de violență ce contravin libertății, solidarității și civilității care, de altfel, le fac atît de atractive? *** Deschiderea care este caracteristică tuturor societăților civile promovarea pluralității formelor de viață care sînt, ele însele, simțite ca posibile este și ea, probabil, un izvor al tendinței lor spre violență. Faptul, binecunoscut, că ele permit grupurilor să se organizeze pentru a obține bogăție și putere, de exemplu, a făcut ca economiile lor capitaliste să fie nu numai
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
lui. Prin parafrazare, liderul arată că înțelege partenerul de dialog și că el încearcă să perceapă situația așa cum o vede acesta. Acest lucru ajută la prevenirea confuziei. Câteva formulări de acest fel sunt: * Aceasta este ce ați spus ... * Înțeleg ce simțiți ... În esență, ați spus că ... * Din punctul dumneavoastră de vedere ... * Cu alte cuvinte, ce spuneți ... * Credeți că... Dirijarea comunicării Pentru a încuraja interlocutorul să continue, să explice problema ori să spună ce simte în legătură cu ea, liderul folosește o serie de
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
care este calea familiară a limbii ei. La cea de-a doua întâlnire, în prezența fetei mai mici a lui Claici, cei doi vorbesc în germană. Anca nu înțelege nimic și cunoaște un sentiment de jenă legat de prezența ei simțită ca inoportună între cei doi. Bărbatul este cel care are, și de această dată, inițiativa și autoritatea în alegerea limbii. Deși înțelege nepolitețea cu care e tratată tânăra de lângă ea, Persida acceptă, cu supunere, decizia lui Națl, înduioșată și marcată
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Prin aceasta fiecare om sau popor devine din ce în ce mai incapabil să înțeleagă prin el însuși relația dintre modul său de a acționa și acțiunea socială în ansamblul ei, acțiune care se complică din ce în ce mai mult. Pe de altă parte, se face din ce în ce mai simțită izolarea cauzei personale de cauza generală care, cu siguranță, pe zi ce trece, este tot mai puțin înțeleasă. De aici și necesitatea unei acțiuni susținute, morală și fizică, al cărei scop deosebit este de a asocia mentalității comune spiritele predispuse
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și mediul virtual sunt omogene pentru copiii care le populează pe amândouă. 7.1. Câmpul educativ școlar În ceea ce privește câmpul educativ școlar, acesta este definit prin două caracteristici importante: eroziunea autorității profesorului, concomitent cu multiplicarea centrelor de autoritate care își fac simțită prezența în cadrul lui. Autoritatea profesorului a cunoscut o întemeiere metafizică și una pragmatică; întemeierea metafizică face trimitere la iluminism și la rolul educației (implicit al școlii și al profesorului) în eliberarea omului de obscurantism, de prejudecățile și de constrângerile medievale
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]