89,574 matches
-
pulsație palpabilă a trecerii, a scurgerii totale (panta rhei, „totul curge”, exclamase Heraclit), ritmul unea cuvântul rostit cu muzica și îl transforma în ea. Autoarea acestui pe cât de savant, pe atât de atrăgător studiu își pornește ancheta de la premisa unui simplu adevăr. Dând naștere în același timp rostirii poetice și fluxului melodic, ritmul a fost pentru omul grec - l-am numi, dacă ni se permite, arhetipul omului european - cheia înțelegerii, rațional-sensibile, a înseși existenței sale, într-un kosmos admirabil, însă și
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
îndelete, cu proverbiala răbdare a dascălului clasicist, dar fără pedanterii savante, și plasat în rețeaua unităților semantice pe care o configurează un număr limitat de distihuri. Nu ne îndoim că oricare cititor, inclusiv specialist, are nevoie de așa ceva. Amatorul - pentru că simpla traducere, fie și cea mai exactă gramatical, așteaptă, provocator, un comentariu completiv. Pe care, într-o formă sau alta de el aleasă, traducătorul i-o propune, lăsând oricui libertatea de a merge imaginar mai departe și chiar de a vedea
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
potențialul cititor, pe succesive, în fond mozaicate teme: de la cetatea în pericol și răspunsul sperat în atari circumstanțe de la cetățenii ei, până la bucuriile și tristețile zilei curente. Elegia arhaică greacă se vădește, prin aceasta, a fi complementul unui răspuns - uman, simplu, nepretențios - la persistentele și niciodată sațiatele întrebări ale filosofiei contemporane ei. Dar prima vârstă a elegiei grecești apare mai mult decât o colecție de întrebări și răspunsuri alternative, pe același teren, căutării filosofice. Ea este artă. Greacă. Doamna Băluță-Skultéty a
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
Nicolae Manolescu Ce înseamnă știre - la televiziune, la radio, în ziare? Ceva care merită să fie știut. V-aș putea oferi alte cîteva definiții mai complicate, de felul celor învățate la facultățile de ziaristică, dar nici una mai simplă. Așa că o consider bună pe asta. E de la sine înțeles că nu orice informație este și o știre. Ca să fie cu adevărat o știre, o informație trebuie să aibă cîteva însușiri. Trebuie să fie, înainte de orice, nouă. Adică s-o
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
Cu un termen asortat momentului ne vedem taxați drept fundamentaliști! Spre onoarea d-sale, Gabriel Dimisianu indică fără echivoc acest procedeu descalificant, păgubitor, la urma urmei, chiar reputației celor ce sînt „apărați” într-o manieră egală cu sugrumarea spiritului critic. Simpla aluzie e, în sobrietatea sa, tot atît de elocventă precum menționarea unor nume, de altfel ușor de dedus: „Cine se referă la zonele joase, estetic vorbind, ale prozei lui Marin Preda, la scrierile lui realist-socialiste, la conformismul politic al unora
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
3 și duminică 4 aprilie: „Lăsînd la o parte orice controversă biografică, este evident pentru toată lumea că Eugen Ionescu este român, Witold Gombrovicz este polonez și Samuel Beckett este irlandez”. Doar că nu despre biografie e vorba (aici lucrurile sînt simple!), ci despre operă. Scriindu-și opera majoră în franceză, contribuind la reforma teatrului francez, în ce fel poate Eugène Ionesco să redevină Eugen Ionescu iar Cîntăreața cheală contemporană cu Cetatea de foc? Asta e de fapt întrebarea, nu dacă Slatina
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
cărții, ca într-o adevărată arheologie a limbii, straturi stilistice diferite, întrepătrunse neverosimil, iar efectul este acela de dialog intim al textului cu sine însuși, un dialog în care funcția de semnificare trece în plan secund. Mai mult decât un simplu caleidoscop al cuvintelor, romanul ne propune o fuzionare de lumi, reificate în punctele lor de contact, devenite obiecte de contemplație estetică. Palimpsestul limbii este, implicit, unul al memoriei afective și al trăirilor, cuvântul având valoare existențială, fiind creator de lumi
Arheologie literară by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12949_a_14274]
-
complexității muzica noastră cu cea nord-indiană e pur și simplu rizibil. Oricum, a noastră sună oarecum prea complex. Iar cauza constă în aspectele calitative, nu în cele cantitative. Poate că avem un alt tip de complexitate (sau poate doar o simplă confuzie) decât cea a altor muzici. Dexteritatea occidentală de a clasifica, combina, diseca, structura și construi ne-a condus la supremația mondială în manufactură, medicină și electronică. Și totuși, populația noastră se întoarce către o muzică ce derivă mai cu
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
nu egala monumentul aflat pe aleea centrală a Copoului, unde copilul se plimba de mînă cu mama: Piramida leilor. Despre ea nu trebuia să întrebi nimic, pentru că vorbea singură cu o limpezime extraordinară. “În mijlocul aleii de intrare, C-o eleganță simplă modelată, Se-nalță piramida-n sus, purtată De patru lei de piatră în spinare. Nenvinșii regi ai limpedei Sahare, Domesticiți de-o mînă inspirată, Păstrează-n ochi mîndria de-altădată Și-și poartă sarcina cu nepăsare.” (M. Codreanu, Piramida leilor
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
de a opera în universal“. Poetul și filosoful trebuie să depășească o zestre circumstanțială, geografică, pe care de altfel nici nu o mai au la îndemână, pentru a valorifica o zestre spirituală: „Suntem acolo unde valorile românești nu par o simplă provincie pe harta spirituală a lumii, ci ele participă, întrucât sunt o formă de a fi a Absolutului, la ceea ce constituie esența umanității“ (în vol. 1, p. 258-261). Fără a apela niciodată la o ideologie politică, revista se va orienta
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
revistei „Caete de dor“ în peisajul exilului românesc. Cine ar ști ce cuprind aceste reviste altfel decât frecventând biblioteci din Paris, Madrid sau Freiburg? Iată de ce gestul Editurii „Jurnalul literar“ este unul salutar, un act cultural major, nu doar o simplă restituire de istorie literară.
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
e de părere că Buddenbrooks al lui Thomas Mann “narează povești nesemnificative despre oameni nesemnificativi într-un stil nesemnificativ”. Dacă lăsăm la o parte lipsa de pricepere a comentatorului, astfel de dovezi de orbire critică au de obicei o explicație simplă: noutatea temei ori a stilului și factura neortodoxă, contrară tradiției sau modei. Cît de mult poate juca împotriva unui autor prejudecata, ne convingem dacă observăm că adesea comentatorul nu vede ceea ce nouă ni se pare bătător la ochi sau, mai
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
cele mai frumoase pagini ale literaturii europene. În dialogul Menexenos, Platon consideră că superioritatea atenienilor față de ceilalți greci se datorează în primul rând egalității tuturor cetățenilor în fața legii. Fără transpunerea în faptă a principiului isonomiei nu există democrație decât ca simplă formulă retorică. Este unul din adevărurile fundamentale pe care vechii grecii l-au transmis epocii moderne. În comunism legile sunt pur formale; existau chiar și legi secrete - să ne amintim doar de faimoasele decrete ceaușiste care interziceau practic orice contact
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
dea serios de gândit președintelui PSD: partidul de guvernământ a devenit în ochii opiniei publice sinonim cu nesocotirea legii. Pe de o parte, potentații săi, “baronii”, se cred deasupra legilor și beneficiari ai unei imunități eterne, pe de alta, cetățenii simpli care, asistând la impunitatea de care se bucură baronii, asistând zilnic la amenințările pe care aceștia le proferează și chiar la demonstrații primitive de forță, se simt cuprinși de plasa unui sistem abuziv, ai cărui reprezentanți de frunte își cultivă
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
avem cum să fim acceptați de Europa. Și toți acești indivizi își bat joc de lege și de normele elementare ale civilizației de tip european. E cazul să ne aducem aminte că Europa nu este o entitate geografică sau o simplă uniune economică și politică, ci un tip de civilizație și o mentalitate. La baza ideii europene stă isonomia, “egalitatea în fața legii”. Câtă vreme acest principiu nu va fi instaurat prin puternică voință politică, nu putem spera că vom progresa decisiv
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
22 martie) dintr-o arhivă a rușinii naționale. Mîncătorii de rahat se intitulează articolul din 22. O distincție, Cronicarul simte totuși nevoia să facă. E vorba de două feluri de encomiastică partinică. În unele discursuri, articole etc., ne întîlnim cu simplul elogiu demagogic al liderului suprem. Sînt clișee însușite de toți activiștii PCR și repetate fără variațiuni stilistice. O variațiune sau două aduc în acest concert lăudătorii din rîndul scriitorilor. Activiștii de pe vremuri erau iritați că poeții ridică prea sus ștacheta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
aproprieze cu violență cvasi-defuncta doctrină stalinistă. În ciuda slugărniciei absolute și definitive față de Moscova, ei au reușit, la sfârșitul domniei lui Dej și, decisiv, după preluarea puterii de către Ceaușescu, să construiască ceea ce Vladimir Tismăneanu numește „stalinismul național”. Logica acestei acțiuni e simplă: comuniștii români, după valurile de epurări care-au înlăturat de la putere prima generație de activiși (mare parte de origine evreiască, maghiară, bulgărească, ucraineană, poloneză sau chiar rusă) urmăreau să se sustragă logicii sistemului. În felul acesta, principalele momente de dezgheț
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
în sens invers. Geometria pură capătă corporalitate, abstracția iese din spațiul ei imponderabil și devine tactilă ca orice obiect al lumii nemijlocite. Lemnul și metalul, adică suporturile materiale cel mai des folosite, ajung indiferente ca substanță și se preschimbă în simple vehicule pentru energia mentală căreia li se asociază. Oricîtă grijă se manifestă pentru tactilitatea lor, pentru expresia suprafețelor sau pentru așezarea în spațiu, ele rămîn definitiv pătrate, dreptunghiuri, arcuri de cerc sau unghiuri integrate într-o structură fără precedent și
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
de plutire. La intersecția picturii cu sculptura, ca un spațiu deschis în egală măsură către amîndouă, se așază desenul, în toate variantele lui. Indiferent dacă este proiect, glosă pe marginea unui obiect sau a unei idei, analiză a formei sau simplă descărcare energetică, el cuprinde toate enunțurile care se vor regăsi, mai apoi, în culoare și în tridimensional. Iar aici dubla perspectivă a lui Paul Neagu se manifestă în deplinătatea sa. Voluptățile artistului, vibrațiile sale în fața spectacolului firii sînt contrapunctate și
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
doilea capitol e o prezentare a operei lui Emil Brumaru, urmînd cronologia volumelor, de la debutul din 1970 și pînă la Dintr-o scorbură de morcov, ultimul volum, publicat în 1998. Și aici, Rodica Ilie își începe discursul fără teama afirmațiilor simple - „Pentru Brumaru volumul debutului se constituie în emblema stilistică, redundantă chiar în cărțile sale următoare“ - pentru a ajunge la nuanțări și lecturi personale. Cel de-al treilea capitol al cărții propune două texte teoretice ale lui Emil Brumaru. O surpriză
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]
-
de mașină de orgasme chiuite pe pături, pe mese, pe podele, prin lifturi etc., scriam fiindcă vedeam deodată lumina, lumina ce m-a chinuit mereu... o vedeam în aer, pe pereți, o puteam, cred, jupui, dar mă abțineam... iubeam obiecte simple, o cană, o cărămidă, doream să le scriu lor, să le fac să înțeleagă, să mă iubească și ele pe mine; femeile înșeală săracele, n-au ce face, așa sunt ele făcute, dar o fîntînă te poate iubi statornic... mai
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]
-
cartea românească în general și, inevitabil, discuția pornește de la obsesia de toate zilele, dacă nu a românului de rând, atunci cel puțin a politicianului român postdecembrist - imaginea României. Irina Marin: Sunt românii capabili să transmită o imagine pozitivă? Dennis Deletant: Simplul fapt că guvernul României este preocupat de imaginea României arată, după mine, și faptul că nu s-a prea schimbat mentalitatea conducerii de la București față de cea din anii comunismului, pentru că mi-aduc aminte că, atunci când am fost numit aici la
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
iubitor de femei ori de literatură, mai ales cînd îi încurcă pe poeți între ei. Mă interesează ca posesor al unui șut imparabil sau al unui dribling care îi umilește pe fundașii adverși. Vreau să știu de ce ratează în situații simple sau de ce nu joacă titular într-un meci. Restul e treaba lui, nu a mea. În sfîrșit, cînd mă uit la un talk-show sportiv ori citesc ziarul, vreau să fiu informat despre sport, în mod obiectiv și complet, nu să
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
artistul și-o asumă și, mai apoi, o transferă în coduri culturale și în secvențe etico-artistice, sublimînd materia în adevărate axiome plastice și într-un hieratism suficient sieși, fără trimiteri explicite către un spațiu sacru instituit, Sultana Maitec pare un simplu accident al luminii, o întrupare provizorie a unor pîlpîiri a căror sursă directă se găsește în mecanica abstractă a spațiului și în geometria elementară a lumii. Față de rafinatul, dar și de pădurosul, sculptor, venit dintr-un Nord auster și rece
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
atît în București cît și în țară), vă erau ascultate convorbirile telefonice, corespondența era interceptată și, nu în ultimul rînd, printre cunoștințe și prieteni erau informatori care raportau orice mișcare. Cum vă explicați această impresionantă desfășurare de forțe pentru un simplu scriitor? Și nu erați singurul scriitor în această situație... - Cine controlează cunoaște, cine poate să intervină, cine intervine poate evita un rău social. Eu eram «un pericol potențial» deoarece eram suspectat pentru «activități dușmănoase societății», «tulburător al ordinii publice», «discuții
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]