4,167 matches
-
în stil folcloric, aspiră spre purități luminiscente. Poemele sale definitorii sunt niște frânturi de concerto grosso: "Încearcă să lumineze / orașul fără moarte, / să-ntoarcă rândunelele în streașina din / care picură cerul". Neoromantic în cheie patetică (împresurat de întrebări), privind în sinele tânjitor și contemplând necontenit largul, Vasile Nicolescu cultivă sistematic discreția clasicismului din totdeauna. Arhitectul s-a vrut un căutător de armonii. CĂUTÂND CUVÂNTUL MAGIC: GEORGE VULTURESCU Rădăcinile lui George Vulturescu sunt într-un sat din Nordul Transilvaniei, solidaritatea cu cei
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o poți transfera imaginar în prezent, făcînd-o să te însoțească aproape, cu discreție. Este lecția Dasein-ului, ne spune autoarea. Finitudinea acestuia înseamnă tocmai Moartea. Viața curge fără folos spiritual, atîta timp cît individul nu se întreabă în legătură cu rostul și întinderea sinelui său. În momentul în care Ființa (cu majusculă) devine conștientă de sine, adică realizează că se află în lume, aici și acum, în sensul lui Da, cu răspunderi grave, Moartea îi sare în față ca o leoaică, așa cum Iubirea, corelat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
5 (identitatea bolii/simptomului, cauza, consecințele, evoluția și tratamentul) este reprezentată sub 2 forme: atât semantic (eticheta lingvistică a simptomului sau a bolii), dar și experiențial (reprezentări concrete, din contactele personale cu situația respectivă/simptomul). - Recunoașterea rolului jucat de sistemul sinelui în adaptarea la boală. Sinele este definit ca o structură informațională complexă, legată de o reprezentare complexă a unui set de proceduri. Reprezentarea sinelui are de asemenea dimensiuni cum ar fi: evoluție, cauze, consecințe, control. Sinele poate influența direct scopurile
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
consecințele, evoluția și tratamentul) este reprezentată sub 2 forme: atât semantic (eticheta lingvistică a simptomului sau a bolii), dar și experiențial (reprezentări concrete, din contactele personale cu situația respectivă/simptomul). - Recunoașterea rolului jucat de sistemul sinelui în adaptarea la boală. Sinele este definit ca o structură informațională complexă, legată de o reprezentare complexă a unui set de proceduri. Reprezentarea sinelui are de asemenea dimensiuni cum ar fi: evoluție, cauze, consecințe, control. Sinele poate influența direct scopurile și strategiile de rezolvare de
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
și experiențial (reprezentări concrete, din contactele personale cu situația respectivă/simptomul). - Recunoașterea rolului jucat de sistemul sinelui în adaptarea la boală. Sinele este definit ca o structură informațională complexă, legată de o reprezentare complexă a unui set de proceduri. Reprezentarea sinelui are de asemenea dimensiuni cum ar fi: evoluție, cauze, consecințe, control. Sinele poate influența direct scopurile și strategiile de rezolvare de probleme (31). De 206 asemenea, CSM descrie felul în care reprezentarea despre sine este reconstruită atunci când persoana se confruntă
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
rolului jucat de sistemul sinelui în adaptarea la boală. Sinele este definit ca o structură informațională complexă, legată de o reprezentare complexă a unui set de proceduri. Reprezentarea sinelui are de asemenea dimensiuni cum ar fi: evoluție, cauze, consecințe, control. Sinele poate influența direct scopurile și strategiile de rezolvare de probleme (31). De 206 asemenea, CSM descrie felul în care reprezentarea despre sine este reconstruită atunci când persoana se confruntă cu o boală cronică. Majoritatea bolilor sunt limitate în timp, și pot
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
sociale, de care suferă multe persoane care au o boală cronică, a fost abordată mai pe larg de Jones și colaboratorii (32). Rețeaua socială a individului joacă un rol foarte important în determinarea formării unei reprezentări denigrante sau pozitive asupra sinelui, aceasta din urmă putând influența gradul de implicare în diferite comportamente de auto-îngrijire. APLICAREA MODELELOR TEORETICE ÎN STUDIUL REZISTENȚEI PSIHOLOGICE LA INSULINĂ Cercetările asupra convingerilor și reprezentărilor persoanelor cu diabet cu privire la boala lor au fost conduse sub diferite accepțiuni teoretice
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Cetatea spirituală, cinematografia face figură de metec; fotografia și televiziunea, de energumeni. În lucrul mâinii, nu există o ruptură în încărcătura carismatică, suflul creator se transmite direct imaginii fabricate, fără o mediere intempestivă. Proximități fericite ale corpului, intimități fervente ale Sinelui. Frumoasele și îndreptățitele laude aduse artizanatului și iscusinței manuale materializează, fără a o altera, vechea noțiune de grație demiurgică. Ele nu fac decât să scoată mai bine la lumină libertatea pură care dă formă materialelor naturale în intemporalitatea tehnică a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
v. Tabelul 1): Obiecții aduse postmodernității PM MR 1. Înțelege tranziția actuală în termenii epistemologiei sau ca dizolvând epistemologia în întregul ei. 2. Se concentrează asupra tendințelor centrifuge ale transformărilor sociale actuale și asupra dislocării produse de acestea. 3. Vede sinele ca dizolvat sau dezmembrat de caracterul fragmentat al experienței. 4. Aduce argumente în favoarea caracterului contextual al pretențiilor de adevăr sau le consideră ca fiind "istorice". 5. Teoretizează lipsa de putere pe care indivizii o resimt în fața tendințelor globalizatoare. 6. Consideră
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
al individului / al eticii. 1. Identifică dezvoltările instituționale care creează un sentiment al fragmentării și al dispersiei. 2. Consideră modernitatea târzie drept un set de circumstanțe în care dispersia este legată dialectic de tendințele profunde spre integrare globală. 3. Vede sinele ca fiind mai mult decât un loc de intersectare a unor forțe; modernitatea face posibile procesele active ale identității de sine reflexive. 4. Argumentează că trăsăturile universale ale pretențiilor de adevăr se impun asupra noastră într-un mod irezistibil datorită
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
tot la nivelul omului, pentru că aceasta face parte dintre modalitățile de operare ale cogito-ului corespondentul lui res cogitans. Ideea de sine aparține ego-ului, la fel ideea corespunzătoare altor persoane și ideea lucrurilor corporale și a substanțelor pentru că sunt comparații ale sinelui. Tot prin comparație cu sine ideea de Dumnezeu poate fi considerată tot o formă a ego-ului? Aceasta are un statut special pentru că reprezintă ideea cea mai abstractă cu putință. Prin definirea acestei noțiuni ajungem la o situație complexă: "Prin cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să fie superioară efectului. Cele două idei ne vor ajuta să lămurim problema existenței lui Dumnezeu ca certitudine pentru cunoaștere. Ideea pe care o deținem despre Dumnezeu se referă la faptul că există o ființa unică, desăvârșită, atotputernică, cauză a sinelui. Cauza ideii este cea care mă poate ajuta să ajung la concluzia că Dumnezeu există ca act. Această cauză este superioară mie. Astfel Dumnezeu există pentru că dețin ideea de Dumnezeu ca semn al Lui. În jurul Lui se întemeiază întreaga existență
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a fantasticului, pe când pentru Descartes era o imagine a realității. Imaginația pentru Descartes este o sursă a cunoașterii certe rolul ei fiind acela de a crea legătură între lumea sensibilă și cea a cogitatelor. Concluzionând putem spune că: atunci când gândesc, sinele devine autoreflexiv, pe când în momentul imaginativ sinele este proiectat spre exterior. Aici se poate observa cel mai bine solipsismul cartezian: în lumina adevărului stau lucrurile centrate în eu, pe când cele exterioare sunt foarte greu de adus în lumea certitudinii. Faptul
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imagine a realității. Imaginația pentru Descartes este o sursă a cunoașterii certe rolul ei fiind acela de a crea legătură între lumea sensibilă și cea a cogitatelor. Concluzionând putem spune că: atunci când gândesc, sinele devine autoreflexiv, pe când în momentul imaginativ sinele este proiectat spre exterior. Aici se poate observa cel mai bine solipsismul cartezian: în lumina adevărului stau lucrurile centrate în eu, pe când cele exterioare sunt foarte greu de adus în lumea certitudinii. Faptul că aceste imagini sunt deținute de către mine
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
intens, ai sentimentul devalorizării globale, Încerci o dorință acerbă de a te ascunde, de a evada și - atenție - de a te răzbuna pe cel ce te-a dezvăluit. Comportamentul În cazul vinovăției e mai redus ca intensitate, remușcările sunt suportabile, sinele rămâne unitar, individul se centrează pe alții (Întotdeauna alții sunt responsabili de situația regretabilă), omul caută scuze, se confesează cu plăcere, Încearcă să repare și Încetul cu Încetul totul se estompează. Rușinea ar putea fi o emoție Înnăscută, transmisă prin
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sistem de gândire care nu poate fi clasat. Sintagma ce și-o aplică, „un om singur”, nu poate fi contestată. Și-a contabilizat cu acribie „defectele”, a Încercat să-și explice de ce are o altfel de „psihologie”, a căutat În sinele său cauza multor erori, eșecuri și ratări, a constatat că nu e deloc simplu să găsească motivele nereușitelor În „situații” date. E sigur, nu cunoștea o teorie care face ravagii În psihosociologia de astăzi, lansată de Zimbardo, după care „situația
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
noștri o parte care se manifestă de obicei printr-un dispreț excesiv Împotriva celorlalți, Împotriva grupurilor diferite și a valorilor pe care acestea le propun. Acest dispreț față de ceea ce este distinct reprezintă o reîntoarcere medievală Împotriva celuilalt, dar și Împotriva sinelui, negând inconștient existența acestei dependențe ambigue dintre sine și alter, inventând un mecanism de apărare prin care deplasează disprețul și ura, prin proiecție, dinspre universul interior spre lumea exterioară. Fiecare dintre noi poate observa dificultatea vizibilă a unora dintre cei
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
vorbim de identitate ne referim, de regulă, la imaginea de sine și la transmisia culturală a unor reprezentări, la socializare, interiorizare a unor norme, Învățare socială. Psihologii Înțeleg prin identitate unitatea persoanei, sentimentul continuității temporale, coerența internă a individului, articularea sinelui cu lumea. Dimpotrivă, sociologii consideră că identitatea este un produs social, rezultat al asimilării valorilor oferite de comunitate, rezultând solidarizarea cu idealurile grupului de apartenență, care-l impregnează pe individ, presându-l să se alinieze. Psihosociologii au o perspectivă ceva
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
se afirmă ca o instanță de referință Între imaginar și real, Între timpul cronologic al istoriei și cel trăit, Între personal și social. Subiectul social, așadar, nu poate fi un produs izolat, coerența identitară nu Înseamnă invarianță, unitatea și stabilitatea sinelui nu reprezintă un nod rigid; dar nici incorporarea fără reflecție proprie și evaluare personală a presiunilor externe. Tratăm identitatea nu ca pe o realitate substanțială, stabilă, ontologică, ci ca pe o construcție reprezentațională, ca pe un spațiu simbolic producător de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
familie modernă de intelectuali democrați, o provincie prosperă, imn și drapel, dansuri și obiceiuri populare, ce articulare! (28.09.2009) Valea Jijiei: identități efervescente Cuvântul „identitate”, alăturat termenului „persoană”, evocă unitatea, permanența, continuitatea, coerența internă, situația insului, puterea recunoscută, articularea sinelui cu lumea. Gândul ne duce la ideea de similitudine, dar și la cea de diferență, distincție, excepție, raritate Într-un bazin de caracteristici comune. Nu e numai potență individuală, ci și produs social, rezultat al asimilării valorilor venite din comunitate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de autoportret simbolic (...) ar aproxima alegoric o cotitură interioară, urmare a unei conversiuni mistice sau a unei puternice epifanii în vara anului 1933. În astfel de condiții, eroul s-ar fi retras în el însuși, în munții din suflet, în sinele sau inconștientul său jungian, reprezentându-și drama chemării. Această interpretare ar fi întărită de anumite trăsături narcisiste ale personalității lui Eliade și ar fi compatibilă cu sentimentul său că a fost mereu greșit înțeles sau obiectul unor speculații senzaționalist-jurnalistice care
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Berechet interpretează numele Cucoaneș, "în limbaj indirect, propriu textelor ezoterice dublu codificate", ca Fiu al Stăpânului (s.a.), cheie care în registru anagogic semnifică Macrantropul (s.a.), Fiul Domnului, Eroul, MahaVira cel care alege desăvârșirea în spirit și se retrage în singurătatea Sinelui" (Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 27.). 211 Matei Călinescu, op. cit., pp. 70-71. 212 Ibidem, pp. 72-73, nota 30. 213 Ibidem, pp. 72-74. 214 Christian Ionescu, op. cit., p. 128. 215 Sintagma este folosită de Mihai Ignat în op. cit., p. 328: "Numele cu
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fiecare dintre ei își amintește de colegii de profesie cu care a avut raporturi, oare nu pătrunde mai adînc, fixîndu-și atenția asupra tuturor acestor figuri, în detaliile vieții sale personale și nu evocă, de asemenea, gînduri și preocupări legate de sinele de altădată, de destinele familiei sale, de relațiile de prietenie, adică de tot ceea ce constituie istoria sa? Desigur, acesta este numai un aspect al vieții sale. Dar, cum am arătat, fiecare om face parte, simultan sau succesiv, din mai multe
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
va putea elibera de preocupările sale. Din această abordare prin clar-obscur a memoriei individuale rezultă ideea că pluralitatea memoriilor colective nu justifică doar memoria infantilă, ci și posibilitatea sentimentului de progres afectiv și chiar moral, a sentimentului de eliberare a sinelui, deschizînd calea pentru progresul rațional al cunoașterii prin memorie. Confruntarea dintre obscur și experiență antrenează progresul continuu al memoriei clare. Începînd din capitolul 2, ideea de clar-obscur, care stă la baza pluralității de abordări necesare pentru înțelegerea unui personaj sau
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
creștinism, sacrul prezintă o serie de înțelesuri speciale, acesta relaționând cu însăși ideea de Dumnezeu 364. Accepțiunea aceasta presupune, în viziunea lui Plazaola, o asumare de către credincios a condiției sale terestre, acceptând dependența față de divinitate printr-o consacrare 365 a sinelui și a lumii ce-l înconjoară, noțiunea sacrului asociindu-se în acest caz celei de sfânt 366. Deservind credința într-un Dumnezeu atotputernic, omniscient, provident și milostiv, în creștinism, reprezentările vizuale ale sacrului oferă măsura înțelegerii principiilor religioase, arta creștină
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]