4,821 matches
-
Philosophie in Deutschland..., p. 77). Dincolo de acest fapt, trebuie totuși să constatăm că repetatele încercări de categorisire a științelor din perioada așa-zisei Methodenstreit ("cearta metodelor") care cuprinsese Germania către sfârșitul secolului al XIX-lea, trădează o acută nevoie de sistematizare a științelor particulare, după ce acestea se emancipaseră de sub tutela principiilor ordonatoare ale filozofiei. Totodată, subliniem faptul că prin eforturile lui în această direcție, Dilthey se dovedește încă o dată receptiv la Zeitgeist-ul său, oferind prin tipologia propusă o rezolvare pe măsura
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
epoci ale ei, încercând să explice fenomenele istorice pe baza motivelor care le produc. B) Scurt istoric al istorismului Pentru prezentarea acestui istoric ne bizuim, în principal, pe lucrarea lui Herbert Schnädelbach Philosophie in Deutschland 1831-1933, care conține o bună sistematizare în ceea ce privește istorismul, oferindu-ne în formă concentrată un nimerit punct de plecare pentru interpretarea noastră. a) Originile istorismului Schnädelbach consideră că istorismul (Historismus) a apărut către sfârșitul secolului al XVIII-lea, ca o reacție la "raționalismul, pretins anistoric, al filozofiei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Hegel 62. Credem mai degrabă că reproșul lor vizează numai utilizarea arbitrară a acestor premise. Astfel, așa cum arată chiar Schnädelbach, deși sunt și ei "atașați de ideea unității istoriei", reprezentanții școlii istorice îi conferă acesteia "o orientare narativă, îndreptată împotriva sistematizării rigide a lui Hegel"63. Credem că expresia "orientare narativă", cam imprecisă, poate fi interpretată în sensul unei desfășurări guvernate de o logică interioară o derulare a cărei continuitate și coerență sunt asigurate de firescul propriului "fir epic", ca să rămânem
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
expresia "orientare narativă", cam imprecisă, poate fi interpretată în sensul unei desfășurări guvernate de o logică interioară o derulare a cărei continuitate și coerență sunt asigurate de firescul propriului "fir epic", ca să rămânem în tonul expunerii lui Schnädelbach. În schimb, "sistematizarea rigidă" desemnează ceea ce Mircea Florian ar numi "sacrificarea realității istorice empirice, nemijlocite, în favoarea realității mijlocite de rațiunea dialectică"64, adică am zice noi o logică exterioară, dictată de jocul "în tact de trei"65 al dialecticii. Ulterior, Schnädelbach marchează mai
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de maniera în care procedează Dilthey în Das Wesen der Philosophie, unde întregul discurs este clădit tocmai pe ideea unor asemenea unități ale istoriei (ale istoriei filozofiei, în cazul de față). Acum se mai pune o singură problemă: cea a "sistematizării conștiinței istorice înseși, a cărei identitate rezidă în unitatea istoriei sale". Iar în acest sens, după ce mijloacele istoriografiei științifice au fost recuzate, se impune o reorientare spre filozofia istoriei, "defăimată anterior". Desigur, în condițiile date, aceasta "nu mai poate fi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de filozofie "se interferează aici treptat" cu aspetele delimitării dintre științele naturii și cele ale spiritului. Pe fondul scientizării tot mai accentuate a istoriografiei, "reflecția epistemologică" le-a fost impusă istoricilor și de considerente "intraștiințifice" fiindcă s-a pus problema sistematizării. Am prezentat mai sus cadrul în care apare această problemă și am vorbit deja despre tendința centrifugă a diverselor științe particulare în raport cu filozofia generală. "În felul nostru de a înțelege faptul istoric se căuta fundamentul unității, al specificității și al
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de fapt constituirea unor centre de putere, capabile să reorganizeze cercetarea științifică și să contracareze o atomizare ce devenea tot mai evidentă pe fondul tendinței centrifuge despre care am vorbit. Primele măsuri luate în acest sens au fost stabilirea granițelor, sistematizarea "materialului" deja existent, trasarea coordonatelor majore de dezvoltare a teritoriului recent eliberat așa cum rezultă ele din istoria (Geschichte) domeniului în cauză -, apoi descoperirea (subliniem descoperirea, și nu elaborarea) unor uniformități sau regularități care să justifice dreptul la autodeterminare al științelor
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
valorilor universal-valabile", și atunci ne ajută "să înțelegem modul nostru de viață"134. Să spunem de la bun început că Dilthey răspunde afirmativ la aceste întrebări, atribuindu-i filozofiei cel puțin în intenții atât o funcție formativă, de întemeiere, totalizare și sistematizare, cât și una normativă. De asemenea, el derivă aceste meniri ale filozofiei din trăsăturile esențiale, invariabile (Wesenszüge), pe care constată că le are orice tip de Weltanschauung. Se poate vedea că motivația necesității acestui demers, așa cum apare ea în Das
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
la fel de îndreptățite" (s.n.). Autorul unui sistem "își definește în fond propria-i filozofie" și, ca atare, are dreptul să limiteze sfera filozofiei la un domeniu anume ("la teoria cunoașterii sau la științele ce se bazează pe experiența interioară sau la sistematizarea științelor"), în funcție de ceea ce i se pare a avea o semnificație și o valoare superioară între sarcinile pe care și le poate asuma filozofia. În această situație avem de-a face cu niște "concepte particulare ale filozofiei" și, întrucât "nu trebuie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
este dată din capul locului, ci reconstituită treptat pe baza părților și a corelațiilor dintre ele (vezi I, 3F). În fine, tot în primul capitol am subliniat că, în calitate de proiecție-etalon, întregul îndeplinește la Dilthey o funcție normativă, de structurare și sistematizare a unei realități cunoscute îndeobște inductiv. În această privință, el consideră că "punctul de vedere individual, inerent experienței personale a vieții, se rectifică și se dezvoltă într-o experiență universală a vieții" (s.n.). Pe lângă stăruința, omniprezentă la filozoful-hermeneut, de a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
se obiectiva" în fond spre "a se autoreleva" -, spiritul ajunge la "moduri de concepție specifice", autonome, nederivabile unul din altul (cf. Philosophie der symbolischen Formen. Erster Teil: Die Sprache, Berlin, Bruno Cassirer Verlag, 1923 subcapitolul "Noțiunea de <<formă simbolică>> și sistematizarea formelor simbolice"). În afirmațiile de mai sus, distingem totuși o deosebire majoră față de viziunea lui Dilthey: Cassirer sugerează că formele simbolice nu se limitează la o funcție mimetică, pasivă. Dimpotrivă, ele îndeplinesc un rol activ în procesul cunoașterii și devin
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
privită ca simplă "o viziune metafizică" (Weltanschauung), care "se autoîntemeiază", ci este înțeleasă ca "teorie a cunoașterii" (Weltanschauungslehre), care întemeiază (vezi I, 3C). Cu alte cuvinte, atunci când filozofia dobândește responsabilități epistemologice atribuindu-i-se funcții de întemeiere, de totalizare, de sistematizare și unificare în domeniul cunoașterii -, ea devine o adevărată "constituție a științei", cum o numește Dilthey (vezi III, 4). Funcțiile enumerate mai sus, cărora i se adaugă funcția normativă, derivă din trăsăturile esențiale, invariabile (Wesenszüge) ale filozofiei trăsături ce pot
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
comerciale rezidă în lipsa unei definiții sintetice legale sau doctrinare unanim acceptate a faptei de comerț. Încercările de a încadra într-un concept unic materia comercială, așa cum era ea circumscrisă prin textele pozitive, nu a reușit, astfel încât s-a recurs la sistematizarea materiei comerciale în mai multe grupe: fapte de comerț obiective, fapte de comerț subiective la care cvasimajoritatea doctrinei adaugă și faptele de comerț unilaterale (mixte)8. Faptele de comerț obiective erau prevăzute, sub denumirea de "acte/ fapte de comerț", în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
creditorul contractual are la îndemână o multitudine de mijloace juridice 222 la care poate apela pentru a obține ceea ce i se cuvine, diversitate explicabilă prin varietatea situațiilor juridice întâlnite 223, fără însă a exista o prezentare de ansambul sau o sistematizare a acestora în Codul civil sau în literatura de specialitate. Dacă debitorul nu își execută obligațiile, cocontractantul său poate să pună în practică diverse mijloace de acțiune. El îl poate pune în întârziere în mod formal pe debitor, uneori fiind
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
formă de reflexivitate ce permite a se stabili care e certitudinea ce va putea servi drept criteriu pentru oricare adevăr posibil și, care, pornind de aici, pornind din acest punct fix va înainta din adevăr în adevăr până la organizarea și sistematizarea unei cunoașteri obiective"203. Problema metodei, a tuturor metodelor este că forma de reflexivitate ce o face posibilă nu se poate întemeia doar printr-o "codificare" discursivă à la Galileo, precum în cazul oamenilor de știință moderni. Ea are nevoie
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
traseu propriu de învățare potrivit dorințelor și talentelor sale. PROIECT DIDACTIC Învățător: Morărașu Mariana Clasa: a Il-a Unitatea de învățare: "Bucuroși de oaspeți?" Disciplina :Limba română Subiectul: "Crăiasa Zăpezii",H.Ch. Andersen abordare interdisciplinară Tema: Iarna Tipul activității: consolidare și sistematizare interdisciplinară Arii curiculare: *Limbă și comunicare *Matematică și științe ale naturii *Arte * Tehnologii *Educație fizică și sport Conținuturi: *Limba română "Crăiasa Zăpezii", H. Christian Andersen *Cunoașterea mediului "Călătorie imaginară la munte iarna" *Matematică Adunarea și scăderea cu trecere peste ordin
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3033]
-
-i sarcina de a fi un moderator al activității. PROIECT DIDACTIC ÎNVĂȚĂTOR: Morărașu Mariana CLASA: a III-a ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare DISCIPLINA: Limba română UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: "Toamnă pe meleaguri românești" TEMA LECȚIEI: Toamna-proiect TIPUL LECȚIEI: recapitulare și sistematizare SCOPUL LECȚIEI: * Sensibilizarea elevilor prin mijloace lingvistice referitoare la anotimpul de toamnă OBIECTIVE OPERAȚIONALE: O1să citească (recite) corect, conștient, cursiv și expresiv respectând semnele de punctuație; O2să scrie corect cuvinte și propoziții; O3să precizeze schimbările din natură în 87 anotimpul
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3033]
-
de inventariere, diagnosticare a nivelului de pregătire al elevilor în acel moment, al gradului de stăpânire al cunoștințelor și abilităților necesare asimilării conținuturilor etapei ce urmează. Rezultatele obținute la aceste probe furnizează sugestii învățătorului privind oportunitatea adoptării unui program diferențiat Sistematizarea conținuturilor prin delimitarea și ordonarea unităților de învățare, accesibilizarea conținutului privind ritmul de parcurgere, ordonarea logică a acestora imprimă o flexibilitate proiectării. Unitățile de învățare au scopul de a accentua necesitatea unui demers didactic centrat pe elev, având o structură
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
a unui desen cu ajutorul instrumentelor au fost exersate anterior. Pentru fiecare figură geometrică am recomandat ca pe lângă prezentare să se facă și identificarea acestora în mediul înconjurător. În acest sens se va urmări: observare, desenare, notare, citirea figurii geometrice, și sistematizarea proprietăților esențiale, suprapunerea (prin îndoire) cu scopul de a identifica axele de simetrie admise de unele figuri geometrice. Activitatea de învățare -Activități practice de desenare, decupare, suprapunere a unor suprafețe în vederea comparării întinderii acestora, ce urmărește realizarea obiectivului de referință
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
totale. Prin scena ziarului, Caragiale își propune să sublinieze deformarea grosolană - în cazul lui Jupân Dumitrache -, fantazistă - în cel al lui Rică Venturiano (autorul articolului) - a noțiunilor și ideilor din sfera politicii, când totul se făcea fără discernământ, clarificare sau sistematizare. Pasiunea pentru politică este deci firul conducător al piesei O noapte furtunoasă, dar și al celorlalte două principale comedii ale marelui dramaturg: Conu Leonida față cu reacțiunea și O scrisoare pierdută (citate în ordine cronologică). Ce este Jupân Dumitrache dacă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
și stârnit o reacție de întoarcere la eveniment, de reabilitare a politicului. Nu încape îndoială că viața însăși va constitui un tărâm de explorare mereu valabil și pentru istorici, chiar și atunci când ei nu vor mai identifica evenimente ca pe timpul sistematizărilor lui Bernheim ori Langois. Alte forme evenimențiale se vor legitima, desigur, și istoria va continua să existe într-un fel mai adânc, mai aproape de natura anonimă a vieții. "Ce e omenesc e totdeauna vrednic a fi știut", spunea Ranke, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mai eficace și de a da o mai bună educație. Eficiența devine ”leitmotivul” ce caracterizează cele mai multe din enunțurile științelor acțiunii. Științele educației își propun printre alte finalități și pe aceea de a oferi practicii educaționale ”modele generale de organizare și sistematizare a activității ...modele care mijlocesc...” O asemenea eficiență se va obține ca rezultat al aplicării creatoare a principiului raționalității maximum de efecte pozitive cu un minimum de mijloace umane - principiu aplicabil atât structurilor cognitive și motorii, cât și celor afectiv-voliționale
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
intense „Principiile antrenamentului sportiv reprezintă teze sau norme cu caracter general ce dirijează întreaga activitate de antrenament sportiv”. După D. Harre (1973) citat de A. Dragnea, aceste principii sunt: accesibilității, efortului continuu, periodizării și structurării ciclice a efortului, participării conștiente, sistematizării, intuiției, individualizării, însușirii temeinice. L. P. Matveev, A. D. Novikov (1980) citați de A. Dragnea sistematizează principiile în generale și metodice, cele metodice fiind: participării conștiente, intuiției, accesibilității și individualizării; sistematizării; creșterii treptate a exigențelor. I. Șiclovan (1984) citat de același
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
efortului continuu, periodizării și structurării ciclice a efortului, participării conștiente, sistematizării, intuiției, individualizării, însușirii temeinice. L. P. Matveev, A. D. Novikov (1980) citați de A. Dragnea sistematizează principiile în generale și metodice, cele metodice fiind: participării conștiente, intuiției, accesibilității și individualizării; sistematizării; creșterii treptate a exigențelor. I. Șiclovan (1984) citat de același autor stabilește următoarele principii specifice antrenamentului: specializării aprofundate a instruirii; adaptării la eforturi intense și maxime; dezvoltării multilaterale a calităților motrice și indicilor morfo - funcționali; modelării. M. Epuran (1986) citat
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
activităților de predare-învățare-evaluare și / sau ore de pregătire suplimentară: • Îmbunătățirea vocabularului receptiv și expresiv prin: exerciții de identificare a antonimelor, sinonimelor; exerciții care să permită asociații de termeni, idei; exerciții care să permită identificarea semnificației unor cuvinte apelând la context. • Sistematizarea vocabularului prin: exerciții de grupare a unor categorii de cuvinte ; exerciții de selectare a unor cuvinte după criterii date. • Respectarea conținutului și formei prin: exerciții de stabilire a ordinii cuvintelor într-o propoziție, frază; exerciții de identificare a enunțurilor care
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]