1,822 matches
-
diastolice mai mari de 90 mmHg, fiind considerat drept unic criteriu de indicație a acestei terapii (4). Multiple studii populaționale au demonstrat că riscul de morbiditate și mortalitate cardiovasculară a fost asociat atât cu valorile tensiunii arteriale diastolice, cât și sistolice (5). Mai mult, nivelurile atât ale tensiunii arteriale sistolice, cât și diastolice au fost asociate independent cu boala coronariană, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă, arteriopatia obliterantă periferică și afectarea renală (6, 7, 8, 9, 10). Într-un studiu populațional, Perera
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
unic criteriu de indicație a acestei terapii (4). Multiple studii populaționale au demonstrat că riscul de morbiditate și mortalitate cardiovasculară a fost asociat atât cu valorile tensiunii arteriale diastolice, cât și sistolice (5). Mai mult, nivelurile atât ale tensiunii arteriale sistolice, cât și diastolice au fost asociate independent cu boala coronariană, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă, arteriopatia obliterantă periferică și afectarea renală (6, 7, 8, 9, 10). Într-un studiu populațional, Perera a inclus 500 subiecți cu hipertensiune arterială fără terapie
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
la momentul actual. Această definițieconform cu ghidurile hipertensiunii arteriale ale European Society of Hipertension (ESH), European Society of Cardiology (ESC) și JNC este prezentată în tabelul 1 (12, 13). Definiția hipertensiunii arteriale Hipertensiunea arterială reprezintă creșterea persistentă a valorilor TA sistolice mai mult de 140 mmHg și/sau diastolice mai mult de 90 mmHg la subiecții care nu se află sub tratament antihipertensiv. Evidențele actuale, axate pe medicina bazată pe dovezi, demonstrează necesitatea de a renunța la paradigma dihotomiei normotensiune hipertensiune
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
în noile ghiduri, în elaborarea definiției HTA să fie avute în vedere datele dicrepante privind diagnosticul bolii și valorile țintă ale terapiei farmacologice la anumite grupe de risc (17). În prezent, deși hipertensiunea arterială este definită printr-o tensiune arterială sistolică de 140 mmHg sau superioară și/sau o tensiune arterială diastolică de 90 mmHg sau superioară, pragul real de definire al HTA trebuie să fie flexibil, valoarea țintă care necesită intervenție terapeutică farmacologică depinzând de riscul cardiovascular global al fiecărui
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
trebuie să fie flexibil, valoarea țintă care necesită intervenție terapeutică farmacologică depinzând de riscul cardiovascular global al fiecărui subiect și de prezența sau absența afectării organelor țintă (18, 19). CAPITOLUL 3 CLASIFICAREA HIPERTENSIUNII ARTERIALE 3.1. Clasificare HTA în funcție de componenta sistolică sau diastolică a TA Clasificarea hipertensiunii arteriale la subiecții cu vârstă peste 18 ani, conform ghidul Societății Europene de Cardiologie și al Societății Europene de Hipertensiune din 2007, este redată în tabelul 3.1. (1). Categorie TA Sistolică (mmHg) TA
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
în funcție de componenta sistolică sau diastolică a TA Clasificarea hipertensiunii arteriale la subiecții cu vârstă peste 18 ani, conform ghidul Societății Europene de Cardiologie și al Societății Europene de Hipertensiune din 2007, este redată în tabelul 3.1. (1). Categorie TA Sistolică (mmHg) TA Diastolică (mmHg) Optimă <120 <80 Normală 120-129 80-84 Normal înaltă 130-139 85-89 HTA grad 1 (ușoară) 140-159 90-99 HTA grad 2 (moderată) 160-179 100-109 HTA grad 3 (severă) ≥180 ≥100 HTA sistolică izolată ≥140 <90 Deși ghidul actual
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
tabelul 3.1. (1). Categorie TA Sistolică (mmHg) TA Diastolică (mmHg) Optimă <120 <80 Normală 120-129 80-84 Normal înaltă 130-139 85-89 HTA grad 1 (ușoară) 140-159 90-99 HTA grad 2 (moderată) 160-179 100-109 HTA grad 3 (severă) ≥180 ≥100 HTA sistolică izolată ≥140 <90 Deși ghidul actual menține această clasificare conform prevederilor din 2003, aduce anumite mențiuni pe care clinicianul este necesar să le aibă în vedere în momentul evaluării unui pacient. Astfel, evaluarea hipertensiunii arteriale nu depinde exclusiv de valoarea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
reactive de oxigen Peptide vasoactive Factori de creștere 19 O valoare "normal înaltă" trebuie tratată ca boală HTA la un pacient cu risc înalt și trebuie considerată ca acceptabilă la un subiect cu risc scăzut. Conform ghidului actual, atunci când tensiunea sistolică și diastolică a unui pacient se încadrează în categorii diferite, se va clasifica în categoria cea mai înaltă, care va fi aplicată pentru cuantificarea riscului cardiovascular total, decizia de tratament și estimarea eficienței terapiei. HTA sistolică izolată este cea mai
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ghidului actual, atunci când tensiunea sistolică și diastolică a unui pacient se încadrează în categorii diferite, se va clasifica în categoria cea mai înaltă, care va fi aplicată pentru cuantificarea riscului cardiovascular total, decizia de tratament și estimarea eficienței terapiei. HTA sistolică izolată este cea mai frecventă formă de HTA, întâlnită adesea la vârstnici și se definește ca o tensiune arterială sistolică mai mare sau egală cu 140 mmHg, însoțită de o tensiune arterială diastolică sub 90 mmHg (2). Conform ghidurilor actuale
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cea mai înaltă, care va fi aplicată pentru cuantificarea riscului cardiovascular total, decizia de tratament și estimarea eficienței terapiei. HTA sistolică izolată este cea mai frecventă formă de HTA, întâlnită adesea la vârstnici și se definește ca o tensiune arterială sistolică mai mare sau egală cu 140 mmHg, însoțită de o tensiune arterială diastolică sub 90 mmHg (2). Conform ghidurilor actuale hipertensiunea sistolică izolată va fi gradată (grad 1, 2 și 3), corespunzător cu aceleași valori ale tensiunii sistolice indicate în
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
este cea mai frecventă formă de HTA, întâlnită adesea la vârstnici și se definește ca o tensiune arterială sistolică mai mare sau egală cu 140 mmHg, însoțită de o tensiune arterială diastolică sub 90 mmHg (2). Conform ghidurilor actuale hipertensiunea sistolică izolată va fi gradată (grad 1, 2 și 3), corespunzător cu aceleași valori ale tensiunii sistolice indicate în clasificarea clasică a HTA, cu condiția ca tensiunea diastolică să fie inferioară valorii de 90mmHg. Gradele 1, 2 și 3 corespund cu
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
tensiune arterială sistolică mai mare sau egală cu 140 mmHg, însoțită de o tensiune arterială diastolică sub 90 mmHg (2). Conform ghidurilor actuale hipertensiunea sistolică izolată va fi gradată (grad 1, 2 și 3), corespunzător cu aceleași valori ale tensiunii sistolice indicate în clasificarea clasică a HTA, cu condiția ca tensiunea diastolică să fie inferioară valorii de 90mmHg. Gradele 1, 2 și 3 corespund cu clasificarea în hipertensiune ușoară, moderată și respectiv severă. De asemenea, o formă de hipertensiune arterială adesea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
arterială adesea descrisă la adulți este cea sistolo diastolică. HTA diastolică izolată este rară și distribuită uniform la toate vârstele și este definită de o tensiune arterială diastolică mai mare sau egală cu 90 mmHg, coexistând cu o tensiune arterială sistolică sub 140 mmHg. Primele eforturi în înțelegerea riscului asociat cu HTA, în consecință și primele studii clinice intervenționale au avut în vedere doar TA diastolică, considerându-se că aceasta conferă un risc superior cardiovascular. Creșterea TA sistolice cu înaintarea în
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
o tensiune arterială sistolică sub 140 mmHg. Primele eforturi în înțelegerea riscului asociat cu HTA, în consecință și primele studii clinice intervenționale au avut în vedere doar TA diastolică, considerându-se că aceasta conferă un risc superior cardiovascular. Creșterea TA sistolice cu înaintarea în vârstă a fost considerată un mecanism adaptativ, conferind și termenul de HTA esențială. Studii asupra patternului TA, au arătat că TA sistolică crește liniar cu înaintarea în vârstă, începând cu vârsta de 30 de ani. TA diastolică
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
vedere doar TA diastolică, considerându-se că aceasta conferă un risc superior cardiovascular. Creșterea TA sistolice cu înaintarea în vârstă a fost considerată un mecanism adaptativ, conferind și termenul de HTA esențială. Studii asupra patternului TA, au arătat că TA sistolică crește liniar cu înaintarea în vârstă, începând cu vârsta de 30 de ani. TA diastolică are o tendință de creștere graduală până la vârsta de 50 ani, ulterior prezintă un platou pe o evoluție de 5-10 ani, iar apoi scade până la
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sfârșitul vieții (3, 4). Acest pattern al TA este consecința modificărilor funcției vasculare rezultată ca răspuns la înaintarea în vârsta, la expunerea la factori genetici și de mediu. Ateroscleroza, pierderea elasticității vasculare și creșterea rigidității vasculare contribuie la creșterea TA sistolice și la scăderea TA diastolice cu înaintarea în vârstă. Rezultatul creșterii TA sistolice și scăderii TA diastolice cu înaintarea în vârstă determină creșterea presiunii pulsului, definită ca TA sistolică minus TA diastolică, conform figurii 3.2. Multiple studii epidemiologice și
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
rezultată ca răspuns la înaintarea în vârsta, la expunerea la factori genetici și de mediu. Ateroscleroza, pierderea elasticității vasculare și creșterea rigidității vasculare contribuie la creșterea TA sistolice și la scăderea TA diastolice cu înaintarea în vârstă. Rezultatul creșterii TA sistolice și scăderii TA diastolice cu înaintarea în vârstă determină creșterea presiunii pulsului, definită ca TA sistolică minus TA diastolică, conform figurii 3.2. Multiple studii epidemiologice și trialuri clinice au demonstrat că TA sistolică este un factor de risc cardiovascular
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
pierderea elasticității vasculare și creșterea rigidității vasculare contribuie la creșterea TA sistolice și la scăderea TA diastolice cu înaintarea în vârstă. Rezultatul creșterii TA sistolice și scăderii TA diastolice cu înaintarea în vârstă determină creșterea presiunii pulsului, definită ca TA sistolică minus TA diastolică, conform figurii 3.2. Multiple studii epidemiologice și trialuri clinice au demonstrat că TA sistolică este un factor de risc cardiovascular cel puțin la fel de puternic sau adesea definit drept superior TA diastolice (5, 6, 7). Franklin și
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
înaintarea în vârstă. Rezultatul creșterii TA sistolice și scăderii TA diastolice cu înaintarea în vârstă determină creșterea presiunii pulsului, definită ca TA sistolică minus TA diastolică, conform figurii 3.2. Multiple studii epidemiologice și trialuri clinice au demonstrat că TA sistolică este un factor de risc cardiovascular cel puțin la fel de puternic sau adesea definit drept superior TA diastolice (5, 6, 7). Franklin și colaboratorii au demonstrat că la orice valoare a TA sistolice riscul cardiovascular scade cu creșterea TA diastolice. Astfel
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
epidemiologice și trialuri clinice au demonstrat că TA sistolică este un factor de risc cardiovascular cel puțin la fel de puternic sau adesea definit drept superior TA diastolice (5, 6, 7). Franklin și colaboratorii au demonstrat că la orice valoare a TA sistolice riscul cardiovascular scade cu creșterea TA diastolice. Astfel că la pacienții cu TA sistolică crescută scopul terapiei antihipertensive a fost considerat, mult timp, creșterea TA diastolice. Aceste date au oferit evidențe pentru utilizarea presiunii pulsului ca predictor fidel al riscului
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cardiovascular cel puțin la fel de puternic sau adesea definit drept superior TA diastolice (5, 6, 7). Franklin și colaboratorii au demonstrat că la orice valoare a TA sistolice riscul cardiovascular scade cu creșterea TA diastolice. Astfel că la pacienții cu TA sistolică crescută scopul terapiei antihipertensive a fost considerat, mult timp, creșterea TA diastolice. Aceste date au oferit evidențe pentru utilizarea presiunii pulsului ca predictor fidel al riscului cardiovascular (13). Chae și colaboratorii au demonstrat că presiunea pulsului este un predictor important
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
pulsului este un predictor important pentru insuficiență cardiacă la pacienții vârstnici, chiar și după ajustarea pentru presiunea arterială medie, prevalența bolii coronariane și alți factori de risc cardiovasculari (14). Într-un studiu publicat în 2003, s-a demonstrat că TA sistolică și presiunea pulsului conferă un risc similar pentru insuficiență cardiacă (15). Există și studii care au demonstrat că TA sistolică conferă un risc superior cardiovascular comparativ cu presiunea pulsului, atunci când acești parametri au fost considerați separat drept covariabile ale aceluiași
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
bolii coronariane și alți factori de risc cardiovasculari (14). Într-un studiu publicat în 2003, s-a demonstrat că TA sistolică și presiunea pulsului conferă un risc similar pentru insuficiență cardiacă (15). Există și studii care au demonstrat că TA sistolică conferă un risc superior cardiovascular comparativ cu presiunea pulsului, atunci când acești parametri au fost considerați separat drept covariabile ale aceluiași model multivariabil (16). O cercetare prospectivă incluzând date din 61 studii epidemiologice de amploare și aproximativ milion subiecți aparținând ambelor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cu presiunea pulsului, atunci când acești parametri au fost considerați separat drept covariabile ale aceluiași model multivariabil (16). O cercetare prospectivă incluzând date din 61 studii epidemiologice de amploare și aproximativ milion subiecți aparținând ambelor sexe a arătat că media TA sistolice și a TA diastolice reprezintă factorii de risc cardiovascular și cerebrovasculari cu cea mai mare acuratețe de predicție, superioară presiunii pulsului, precum și TA sistolice sau diastolice ca unici parametri evaluați (17). Mecanismele fiziopatologice ale generării HTA pot fi rezumate la
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
studii epidemiologice de amploare și aproximativ milion subiecți aparținând ambelor sexe a arătat că media TA sistolice și a TA diastolice reprezintă factorii de risc cardiovascular și cerebrovasculari cu cea mai mare acuratețe de predicție, superioară presiunii pulsului, precum și TA sistolice sau diastolice ca unici parametri evaluați (17). Mecanismele fiziopatologice ale generării HTA pot fi rezumate la creșterea TA diastolice, în principal ca rezultat al vasoconstricției sistemice, iar componenta sistolică a TA crește consecința creșterii TA diastolice, precum și a volumului sistolic
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]