1,490 matches
-
Mărgărit. - Oamenii și locurile copilăriei lui Eminescu • L. Sărățeanu. - Viața lui Eminescu - acuzație zdrobitoare Împotriva regimului burghezo-moșieresc În Suplimentul de Duminică al R.L. În nr. 1656, 15 ian.: M. Cosma. - Noi ediții ale poeziilor lui Mihai Eminescu • Catrinel Oproiu. - Te slăvesc azi muncitorii • L. Sărățeanu. - Activitatea publicistică a lui Mihail Eminescu • Virgil Tasso. - Elevii noștri cunosc azi adevărata față a operei lui Eminescu; În nr. 1657, 16 ian.: M. Sadoveanu. - Motive populare În poezia lui Eminescu 6. În: Scânteia, nr. 1634
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Iosif Moruțan, Printre cioplitorii de piatră (Almanahul literar nr. l) sunt «simpli și curați ca borangicul fecioarelor din horele duminicii», moșneagul din Carul ăsta pentru pace (Viața românească, 10), de Ion Gh. Boldici e un sfătos demodat, unchi asul din Slăvim pe Vladimir Ilici Lenin de N. Tăutu un vorbăreț asemănător, iar «un viitor candidat de partid» al lui Frunză Își șterge «o lacrimă pitită ca un bătrânel». (Ă). În poezia noastră avem Însă exemple destule de eroi cu adevărat pozitivi
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un ochi egal și pe unele și pe celelalte. Capitolul LXXXV COADA Alți poeți au cîntat laude ochiului galeș al antilopei și frumosului penaj al păsării care nu se așează niciodată pe pămînt; mai puțin celest decît ei, eu voi slăvi o coadă. Socotind că, la cașalotul cel mai dezvoltat, coada începe în acel punct al trupului unde acesta ajunge cam la fel de gros ca talia unui om, ea măsoară, numai la suprafață, cel puțin cincizeci de picioare pătrate. Trunchiul rotund și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mărturisește pe întregul pământ, Tată al nesfârșitei măriri”. După cum reiese din aceste versuri, Sfântul Niceta reușește să cuprindă într-o viziune ecumenică toată creștinătatea răspândită pe întregul pământ, unită în imnul de laudă adresat Părintelui ceresc, toate puterile cerești care slăvesc neîncetat pe Dumnezeu împreună cu cetele proorocilor, apostolilor și mucenicilor. Se poate spune că Sfântul Niceta a realizat un tablou sugestiv al solidarității umane într-o singură manifestare a iubirii față de același Părinte și față de semeni. Învățătura Sfântului Niceta despre Dumnezeu-Tatăl
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
descoperă curajul, distruge durerea din rădăcină, usucă lacrimile, alungă grijile, mângâie pe cei care sunt în întristare, duce pe cei păcătoși la pocăință, naște evlavia, populează pustiurile, întemeiază mănăstiri, îndeamnă la o viață curată, conduce la blândețe, învață iubirea aproapelui, slăvește dragostea, îndeamnă la răbdare, înalță sulfetul către cer, întărește Biserica, sfințește pe preot, izgonește pe diavoli, predică viitorul, inițiază în tainele dumnezeiești și învață Treimea”. Sfântul Niceta de Remesiana sublinia, de asemenea, funcția educativă a cântării în comun, precizând, între
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Scythia Minor), într-o comunitate pământească deschisă (exposita terrana congregatione), am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului și am fost învrednicit să văd viața cerească în trup fragil a Prea Fericiților Părinți, cu care acea regiune se slăvește ca de o rodie duhovnicească deosebită. Credința lor, strălucind prin legătura cu fapta bună, era pentru toți pildă de viață și sinceritate. Ei nu erau prinși în rețeaua nici unei griji lumești și puteau spune cu Apostolul: «Cetatea noastră este în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
23,4 Brâncoveanca 27,5 Dudu 24,9 Plosca Plosca 25,3 Poroschia Poroschia 8,7 Calomfirești 6,3 Putineiu Putineiu 12,4 Scrioaștea Viile 18,2 Cucueți 2,7 Brebina 0,6 Scurtu Mare Scurtu Mare 5,9 Scurtu- Slăvești 7,0 Negrilești 6,7 Valea Postei 10,2 �� Drăcești 12,3 Albeni 8,3 Sfințești Sfințești 20,6 Siliștea Siliștea 18,6 Siliștea Mică 17,2 Butești 27,1 Siliștea Gumești Siliștea Gumești 11,4 Smârdioasa Smârdioasa 15,6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
6 Șoimu 3,5 Stejaru Stejaru 31,7 Socetu 35,3 Bratcovu 42,3 Gresia 45,6 Ștorobăneasa Ștorobăneasa 12,3 Beiu 13,2 Talpă Talpă Ogrăzile 14,8 Rotărești 5,4 Tătărâștii de Jos Tâtărăștiî de Jos 25,7 Slăvești 21,1 Lada 9,2 Zlotești 17,0 Poporogi 24,4 Turești 16,1 Tătărăștii de Sus Tătărăștii de Sus 0,2 Dobreni 5,0 Udupu 6,2 Trivalea Moșteni Trivalea Moșteni 13,4 Brătășani 4,3 Depărați (Schela) 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
26. Ciurari │ 87. Scurtu Mare 27. Comoara │ 88. Seaca 28. Contești │ 89. Segarcea-Vale 29. Sfințești 30. Cosoaia │ 91. Siliștea (de Alexandria) 31. Crevenicu │ 92. Siliștea (de Roșiori de Vede) 32. Cringeni │ 93. Siliștea (de Videle) 33. Sirbeni 34. Cucueti │ 95. Slăvești 35. Didesti │ 96. Slobozia-Mindra 36. Dobrotesti │ 97. Smirdioasa 37. Dracea │ 98. Socetu 38. Dracsani │ 99. Stejarul (de Drăgănești-Vlasca) 39. Stejarul (de Roșiori de Vede) 40. Drăgănești-Vlasca │101. Suhaia 41. Fîntînele │102. Storobaneasa 42. Frăsinet │103. Talpă 43. Frumoasă │104. Tatarastii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul sabiei noastre. (Cronica lui Ștefan cel Mare) Mitul întemeietorului cunoaște o ultimă întrupare mitică în figura lui "Alexandru cel Bătrân și Bun", căruia "până azi locuitorii îi slăvesc amintirea", datorită faptului că a întărit instituția credinței ortodoxe, ridicând numeroase lăcașuri de cult, și că a continuat tradiția civilizatorilor, construind cetăți "din ruinele cele vechi" și "ținându-și țara lui în rânduieli și cu puteri înfloritoare" (Miron Costin 264
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
desfacere a destinului sau a firii lucrurilor prin blestem, dacă pioșeniei văduviei ce onorează memoria celui dispărut i se opune păcatul care întină amintirea viitoare a celui fără-de-lege, dacă cel care clădește trebuie să se ferească de rău ca să fie slăvit de posteritate, iar răul poate fi alungat din cetate sau poate ocărâ el însuși, atunci la stanza del potere a celor patru cărți ale lui Dan-Horia Mazilu ar putea arăta și astfel: Blestemul Văduvia a desface (Legea) a respecta (Legea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
prin intermediul căreia se exprimă, duce la pierzare. „După părerea mea, Orfeu, la fel ca și cantorul din Tebe și Metimnia, nu sunt demni de numele de om, pentru că sunt falși. Sub pretextul muzicii, și-au bătut joc de viața umană ... Slăvind moartea violentă în riturile lor religioase și ducând la adorarea legendelor dureroase, ei au îndemnat la idolatrie ... Prin cântecele și magiile lor, i-au ținut prizonieri în cea mai josnică sclavie pe cei care, ca cetățeni ai cerului, ar fi
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XIV, IV, în col. PSB, vol. 21, p. 162) „Universul a fost și rămâne totdeauna marea carte deschisă în care omul trebuie să citească și să învețe să se închine și să-L slăvească pe Creatorul său”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 28) 21 „... și nevăzute...” „... Se mai numește și înger, din cauză că vestește oamenilor cele câte voiește să le vestească Făcătorul tuturor.” (Sf. Iustin Martirul și Filozoful, Dialogul cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sau numai căpeteniile, ci chiar cei ce au fruntea încununată cu coroană”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Către iudei, 1 2, în vol. Cuvântări împotriva anomeilor. Către iudei, p. 197-199) Nu numai prin cuvinte, ci și prin fapte să-L slăvim pe Dumnezeu necontenit, împreună cu Hristos, Dumnezeul nostru, că Lui se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la calende, în vol. Omilii la săracul Lazăr. Despre soartă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
credem. Dar modul acestui fapt este neînțeles de nici o minte, și orice cercetare este periculoasă, sau supusă greșelii”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a V-a, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 505) „Dar Se slăvește și Tatăl, când arată că are un Fiu născut din El la fel cum este El31“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile VII și VIII, în PSB, vol. 41, p. 777) „... Am ieșit de la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a împiedicat; cununa aceasta de spini este prieten celor care fac parte din Biserica Lui; și i-a înconjurat pe ei cu zid de apărare; cununa aceasta de spini este floare pentru cei ce cred în Cel Care a fost slăvit; dar cununa aceasta de spini însângerează și pedepsește pe cei care nu cred. Da, cununa aceasta de spini este simbol al faptei Lui de Stăpân; El a purtat pe capul și în mintea trupului Său toate răutățile noastre, cu care
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se mântuiesc, împlinind voia lui Dumnezeu-Tatăl. De aceea Și-a făcut necinstea bucurie și a socotit durerile o dulceață. Deși au fost multe și foarte crude îndrăznelile împotriva Lui, vom afla scris că Iisus Se veselea și a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului și al pământului, căci ai ascuns acestea de cei înțelepți și pricepuți și le-ai descoperit pruncilor. Da, Părinte, căci așa a fost bunăvoirea înaintea Ta (Mt. 11, 25-26). Auzi că, deoarece vedea odinioară
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
creștinilor, pentru a dobândi acea bogăție. Pentru că moștenirea și partea creștinilor este Însuși Dumnezeu”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXXIV, 2-3, în PSB, vol. 34, p. 242-243) „Trebuie să credem că morții, la înviere, vor fi slăviți cu slavă diferită, conformă cu faptele pe care le-au săvârșit și cu părtășia lor, încă de pe acum, la Duhul cel dumnezeiesc, care locuiește în ei”. (Sf. Macarie Egipteanul, Alte șapte omilii, Cuvânt despre răbdare și discernământ, 10, în PSB
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Împărăției cerurilor și de slava aceea tainică, pe care facă Dumnezeu ca noi toți să o dobândim”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LIV, VI, în col. PSB, vol. 23, p. 632) „Dacă voiește cineva a fi slăvit, primească a fi necinstit. Dacă voiește cineva a se bucura de liniște, primească a fi neliniștit și tulburat. Dacă voiește cineva a se desfăta veșnic și a fi lăudat, disprețuiască-le pe cele trecătoare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a II-a, VI, în PSB, vol. 17, p. 92) „Vezi, dar, cât este de mare primejdia de a micșora slava Mângâietorului? Fiul nu primește slava dată Lui, dacă este înlăturat Duhul. Că Domnul spune: Acela pe Mine Mă va slăvi (In. 16, 14); nu -L va slăvi, însă, ca rob împreună cu făptura; că, dacă L-ar fi slăvit împreună cu celelalte făpturi, n-ar fi spus Acela. În cuvintele de mai sus, Domnul, referindu-se la o singură persoană, înfățișează slava
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
17, p. 92) „Vezi, dar, cât este de mare primejdia de a micșora slava Mângâietorului? Fiul nu primește slava dată Lui, dacă este înlăturat Duhul. Că Domnul spune: Acela pe Mine Mă va slăvi (In. 16, 14); nu -L va slăvi, însă, ca rob împreună cu făptura; că, dacă L-ar fi slăvit împreună cu celelalte făpturi, n-ar fi spus Acela. În cuvintele de mai sus, Domnul, referindu-se la o singură persoană, înfățișează slava adusă de Duhul ca fiind cu totul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a micșora slava Mângâietorului? Fiul nu primește slava dată Lui, dacă este înlăturat Duhul. Că Domnul spune: Acela pe Mine Mă va slăvi (In. 16, 14); nu -L va slăvi, însă, ca rob împreună cu făptura; că, dacă L-ar fi slăvit împreună cu celelalte făpturi, n-ar fi spus Acela. În cuvintele de mai sus, Domnul, referindu-se la o singură persoană, înfățișează slava adusă de Duhul ca fiind cu totul superioară celorlalte slave aduse lui Dumnezeu, nu așa cum au spus îngerii
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
singură persoană, înfățișează slava adusă de Duhul ca fiind cu totul superioară celorlalte slave aduse lui Dumnezeu, nu așa cum au spus îngerii: Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu (Lc. 2, 14), ci așa cum a spus Domnul: Părinte, Te-am slăvit pe Tine; lucrul, pe care Mi l-ai dat, l-am săvârșit (In. 17, 4); și după cum Tatăl slăvește Fiul, când zice: Și Te-am slăvit și iarăși Te voi slăvi (In. 12, 28), tot așa și Fiul primește pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
au spus îngerii: Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu (Lc. 2, 14), ci așa cum a spus Domnul: Părinte, Te-am slăvit pe Tine; lucrul, pe care Mi l-ai dat, l-am săvârșit (In. 17, 4); și după cum Tatăl slăvește Fiul, când zice: Și Te-am slăvit și iarăși Te voi slăvi (In. 12, 28), tot așa și Fiul primește pe Duhul în comuniunea Sa și a Tatălui. Să-mi arate mie cineva o slavă mai mare ca aceasta și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sus lui Dumnezeu (Lc. 2, 14), ci așa cum a spus Domnul: Părinte, Te-am slăvit pe Tine; lucrul, pe care Mi l-ai dat, l-am săvârșit (In. 17, 4); și după cum Tatăl slăvește Fiul, când zice: Și Te-am slăvit și iarăși Te voi slăvi (In. 12, 28), tot așa și Fiul primește pe Duhul în comuniunea Sa și a Tatălui. Să-mi arate mie cineva o slavă mai mare ca aceasta și atunci accept că dușmanii mei spun adevărul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]