2,969 matches
-
doi din Ulmi ce aparțineau mănăstirii Frumoasa. Din catagrafia anului 1820, constatăm că satul Belcești dădea 40 scutelnici răposatului logofăt Costachi Ghica<footnote Arh.St.Iași, Vistieriea Moldovei, 10 Tr.166,d.18/1820, f.20v-21r. footnote>, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea Galata<footnote Ibidem, .f.24v. footnote>, iar cătunul Ruși, alți 14 scutelnici serdarului Alexandru Venier<footnote Ibidem, f.24v-25r. footnote>, în timp ce Ulmii se înscria cu 7 scutelnici ai paharnicului Conde Mathei și unul
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
17v. footnote>. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost desființat; lăcuitorii satelor, fără excepție, intrând în categoria fiscală a birnicilor. După 1832, practic, instituțiile scutelnicilor, breslașilor și slugilor nu mai sunt întâlnite în documete. Dat fiind interesul, în continuă creștere, pentru exploatarea moșiilor, considerate, în epocă, cea mai însemnată sursă de venituri, lumea satului s-a nuanțat prin plusul de culoare dat de prezența unor elemente autohtone sau
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
prin plusul de culoare dat de prezența unor elemente autohtone sau alogene, ce aparțineau atât noilor cât și vechilor structuri sociale, așa cum erau arendașii moșiilor, negustorii de vite, cârciumarii sau vătafii moșiilor, dar și oameni de condiție socială modestă, precum slugile și feciorii de curte, argații sau robii țigani ce aparțineau mănăstirilor. În categoria celor dintâi se disting arendașii autohtoni, proveniți mai ales din rândul micilor boieri care și-au cumpărat rangul, dovedindu-se a fi deosebit de întreprinzători și pricepuți în
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
de altădată, care parcă la dangătul de clopot, când ajungea pe ogor, îngenunchia, făcea semnul crucii, apoi răsturna brazda până la apusul soarelui când iar îngenunchea și mulțumea cerului care i-a dat puteri. Cei care conduc azi destinele neamului, lăutari, slugi, bufoni, plebe plină de moravuri și perverși, se joacă de-a moartea cu viața și istoria neamului nostru peste care au curs veacuri de sânge, lacrimi șiroaie și nestinse morminte, șuvoaie nepământene. Mișcarea Legionară a fost permanent reprimată cu toată
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
temeiul existenței sale. Să nu uităm că, din pământ și munca pământului am trăit și clădit secole, ceea ce avem azi spre fericirea noastră, a copiilor noștri și slava lui Dumnezeu, de aceea să nu-l înstrăinăm pentru a nu ajunge slugă la stăpânitori și țara noastră să nu ajungă colonie. Să fim vrednici și încrezători în puterile noastre, să nu ocolim munca și să ne rugăm Domnului. Credința și munca ne vor asigura continuitatea noastră în istorie ca neam. Să nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și devastări, azi tăcute morminte, câmpii cu holde bogate și pământuri pe care nelegiuiții „administratori” de azi, prin legi nelegiuite, vor să le înstrăineze, făcând din România, Stat Național și Suveran, o colonie a tuturor amatorilor de chilipiruri, iar românul slugă și rob. Români, apărați-vă pământul, demnitatea și viitorul copiilor voștri, până nu va fi prea târziu! Reînodați firul tradiției de luptă cu al strămoșilor noștri. România e sufocată de paraziți sociali, tâlhari și pișicheri. Înlăturați parazitismul păgubitor, și reintroduceți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Ia ascultați: „Iar ostașilor tăi dă-le să bea îndestul, cât au nevoie, și tu încă să bei, dar cu măsură, încât mintea ta să biruiască vinul, iar nu să biruiască vinul mintea ta, și mintea ta să cunoască mintea slugilor tale, și nu să cunoască mintea slugilor tale mintea ta.” ― Din câte îmi dau eu seama, Neagoe Basarab avea multă minte. Mă întreb, însă, dacă și beizadea Teodosie îi semăna. Și pe de altă parte mă îndoiesc că dumneata îi
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
să bea îndestul, cât au nevoie, și tu încă să bei, dar cu măsură, încât mintea ta să biruiască vinul, iar nu să biruiască vinul mintea ta, și mintea ta să cunoască mintea slugilor tale, și nu să cunoască mintea slugilor tale mintea ta.” ― Din câte îmi dau eu seama, Neagoe Basarab avea multă minte. Mă întreb, însă, dacă și beizadea Teodosie îi semăna. Și pe de altă parte mă îndoiesc că dumneata îi fi un simplu „scrijelitor” în lemn, după cum
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
să-i urmăresc. Și dacă dau de ei... Trag!!! Trag și gata!!! Îmi iau de-o grijă!”... Cu acest ultim gând înfipt în minte, s-a dus la treburile lui, dar fără nici o tragere de inimă. Parcă ar fi fost sluga hanului, nu stăpânul... În ziua aceea, gândurile nu-l ascultau deloc. Umblau pe unde umblau, dar se întorceau în același loc: lotrul și Irinuța. „Trebuie să merg întâi după vinul arvunit încă din primăvară și pe urmă”... A înhămat caii
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
să-mi faci o tochitură, că sunt rupt de foame. ― Am să-ți fac - a răspuns ea, cu gândul la lotru. „Ce bine ar fi să vie... Ce să fac? Să pun din fiertură sau nu?”... Până hangiul a chemat slugile să deshame caii și să ducă butoiul în beci, mâncarea era gata. ― Fierbe niște vin, fiindcă astăzi am strâns atâta frig cât pentru un an - a poruncit el când s-a văzut în bucătărie. Hangița i-a îndeplinit porunca cu
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
să se culce, ea a strâns blidele și s-a așezat în așternut, dar n-a uitat să lase în geam o lumânare aprinsă... Către ziuă, Irinuța se întorcea la han adusă de lotru mai mult în brațe... Târziu, când slugile terminaseră treburile prin curtea hanului, s-a trezit și hangiul. Nu-și dădea seama cum de a dormit atât de mult. „Oare m-a pătruns gerul de ieri atât de tare? Sau...” - se întreba, căutând să-și aducă aminte dacă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Bohotin. Merg cu sania pădurarului, fiindcă el trebuie să fie musai la stăpânire. Așa am să scutesc caii de un drum atât de lung și pe un ger ca aista. Am să lipsesc vreo trei zile. Să ai grijă ca slugile să nu-și facă de cap. Să nu adape caii cu apă de la fântână, ci din cea ținută în butoiul din grajd. ― Nu duce grijă, că la tata am crescut lângă cai. Așa că le știu meșteșugul. Hangiul și-a pregătit
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
lotrului. Avea poruncă din partea hangiței să-i spună ca diseară să vină la han... Când se îngâna ziua cu noaptea, lotrul se afla deja în poarta hanului... Hangița a ieșit în prag. ― Bine ai venit. Intră, să nu te vadă slugile - l-a întâmpinat ea. Cu mers de lup, lotrul a pășit în curte. Când s-a văzut în casă, a sărutat-o cu tot focul dorului. ― Ce ai de mâncare, frumoasa mea? ― Ți-am pregătit o friptură de ți se
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
zidit o casă are mai multă cinste decît casa însăși. 4. Orice casă este zidită de cineva; dar Cel ce a zidit toate lucrurile este Dumnezeu. 5. Cît despre Moise, el a fost "credincios în toată casa lui Dumnezeu" ca slugă, ca să mărturisească despre lucrurile, care aveau să fie vestite mai tîrziu. 6. Dar Hristos este credincios ca Fiu, peste casa lui Dumnezeu. Și casa Lui suntem noi, dacă păstrăm pînă la sfîrșit încrederea nezguduită și nădejdea cu care ne lăudăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
16. Purtați-vă ca niște oameni slobozi, fără să faceți din slobozenia aceasta o haină a răutății, ci ca niște robi ai lui Dumnezeu. 17. Cinstiți pe toți oamenii, iubiți pe frați, temeți-vă de Dumnezeu, dați cinste împăratului! 18. Slugilor, fiți supuse stăpînilor voștri cu toată frica, nu numai celor ce sunt buni și blînzi, ci și celor greu de mulțumit. 19. Căci este un lucru plăcut, dacă cineva, pentru cugetul lui față de Dumnezeu, sufere întristare, și sufere pe nedrept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85040_a_85827]
-
pereții și cu mobilele de stejar lustruit. .. . Dacă nu erau lustruite - se gândea Mini - ce frumoase ar fi fost. Dar n-ar mai fi corespuns cu casa și cu locuitorii ei. . . Pe când așa, totul era în armonie: Lenora și Hallipa, slugile, casa, moșia, pianul cu coadă de un abanos strălucitor și sufrageria de stejar vernisat solid. .. . . . Un vernis reînnoit cu îngrijire la scuturatul de toamnă și de primăvară, căci nu se rosese nicăieri, nici chiar în adânciturile minuțioase ale sculpturilor complicate
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
EJ găsise pe Lenora căzută într-un fel de sincopă apoplectică, cu gura încleștată, cu un ochi vânăt, plină de contuziuni și arsuri. Jumătate cuverturii, percleluțele erau arse, Doru nu era de recunoscut: cu ochii bolboșați, cu părul vâlvoi, năuc. Slugile fugiseră în toate părțile și baba o luase razna pentru totdeauna. Lina se speriase așa de tare că nu fusese bună de nimic și trebuise neapărat să vie și doctorul de plasă, cu toată rușinea. Noroc că toate contracțiile fuseseră
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
serie de sunete înfundate, ca un râgâit dulceag ce vibrează în toată aripa făcându-i pe locuitorii ei să intre în priză alarmați și să-și termine mai degrabă treburile de prin closeturi. Când apare chiar nababul însoțit de câteva slugi și gărzi, se lasă o tăcere răbdătoare, prudentă. Lui Pran, care privește prin grilajul încăperii cu gong, bărbatul slab, îmbrăcat în haine scumpe, nu i se pare că arată ca un conducător. Mătăsurile, papucii cu bijuterii Jodhpuri, șiragurile de perle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pășească încrezător, să nu se teamă. Pădurea ia locul ierbii înalte și invitații descalecă, mergând pe jos spre locul unde Maestrul Regal de Vânătoare al nababului a decretat că poate fi atras un tigru. Șeful vânătorii, el însuși o fostă slugă, cu o mustață care se extinde extravagant în sus, pe fiecare obraz, le arată calea. O albie de râu secată trece pe sub o creastă, la o cotitură se mai găsește încă apă rezonabil de proaspătă. În apropiere, într-un semicerc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
care sunt într-o cetate. 20. Fiindcă pe pămînt nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască. 21. Nu lua nici tu seama la toate vorbele care se spun, ca nu cumva s-auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău! 22. Căci știe inima ta de cîte ori ai vorbit și tu de rău pe alții. 23. Toate acestea le-am cercetat cu înțelepciune. Am zis: "Mă voi înțelepți." Dar înțelepciunea a rămas departe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
hotar... Pariul se va fi sfârșit; Iar idealul? Un gust amar. Din timpuri demult apuse Din timpuri demult apuse, Când nu știam ce-i un atom, Când, din copac se coborâse Maimuța, vrând să fie om, De-atunci omul este slugă Și cel mai crud al său stăpân. Unul a învătat ce-i ruga Și altul să fie hain. Atunci a început și lupta Care pe care să doboare, Unul căzuse în genunchi, Altul rămase în picioare. Trecură ani nenumărați. In
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
vor numi: "Țara răutății" și "poporul pe care S-a mîniat Domnul pentru totdeauna!" 5. Veți vedea cu ochii voștri lucrul acesta, și veți zice: "Mare este Domnul dincolo de hotarele lui Israel!" 6. Un fiu cinstește pe tatăl său, și sluga pe stăpînul său. Dacă sunt Tată, unde este cinstea care Mi se cuvine? Dacă sunt Stăpîn, unde este teama de Mine? zice Domnul oștirilor către voi, preoților, care nesocotiți Numele Meu, și care ziceți: "Cu ce am nesocotit noi Numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85113_a_85900]
-
se abăteau asupra celui care le încălcase. Nerăbdător, peste două zile l-am căutat iar pe acest bătrîn paradoxal. Era tot în livadă: într un fel pictorul se claustra în răzeșia sa. Înconjurată de acareturi care fuseseră odinioară odăi pentru slugi, grajduri, fînării, șuri și cuhnii, casa avea în jur numai copaci. Sub pomi, bătrînii lui Goilav stăviliseră un izvor, tocmind rîmnic înconjurat cu sălcii. Primăvara erau năimiți niște țigani pentru a săpa grădina. Iarba creștea încîlcită iar printre ramuri înflorite
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
o duceam mai bine pe vremea ailaltă. Munceam mai puțin ca acuma, eram respectat, aveam bani, mi-am ridicat casă de cărămidă, mergeam În fiecare an cu muierea la băi...” „Păi, Îți dădea mâna să te duci, că ai fost slugă a puterii”, Îi tăie vorba unul mai tinerel, cu capul cât pumnul, ochii mici, mustăți lungi și căruia oamenii Îi spuneau Cap de Șobolan. „E, cât am fost eu slugă la comuniști să apuci să fii tu primar, c-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Păi, Îți dădea mâna să te duci, că ai fost slugă a puterii”, Îi tăie vorba unul mai tinerel, cu capul cât pumnul, ochii mici, mustăți lungi și căruia oamenii Îi spuneau Cap de Șobolan. „E, cât am fost eu slugă la comuniști să apuci să fii tu primar, c-am auzit că vrei să candidezi. Și de-ar da cineva să se Împlinească vorba mea, atunci să știi că n-o să pupi primăria nici măcar o zi, că eu nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]