KorAP: Find »[drukola/base=social-democrat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...77 >

1,921 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670

privind funcțiile infrastructurale ale PSE Funcția electorală Funcția de control politic Faza de contact (PSCE) / / Faza de cooperare I (UPSCE) x (foarte slabă) / Faza de cooperare II (PSE) x (slabă) x (slabă) 6.4. Limitele interne ale funcțiilor PSE: raportul social-democraților europeni cu integrarea europeană Mai multe obstacole interne și externe s-au ridicat în fața partidului european social-democrat. Le vom ilustra prin două exemple. Foarte probabil, una dintre problemele-cheie este legată de atitudinea partidelor social-democrate față de integrarea europeană. Una dinte mize

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
găsim că funcțiile europartidului social-democrat au fost limitate și de o serie de factori, dintre care am menționat factorul instituțional european și cadrul partinic național. Mai există unul asupra căruia trebuie să însistăm în mod deosebit. Este vorba de atitudinea social-democraților față de aderarea statelor lor la proiectul integrării europene. Această problematică a influențat dezvoltarea generală a europartidului social-democrat, cu perioade în care a generat importante diviziuni în sînul acestuia. Astăzi, problemele ținînd de competență, de poziționare ideologică pe axa stînga-dreapta și

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
sînt implicațiile acestora în raport cu teoriile interguvernamentale și neofuncționale și cu abordarea instituțională legată de problema convergenței? După ce am prezentat contextul european al crizei șomajului, vom trece la analiza politicilor PSE. Vom începe cu primul act al PSE, cel în care social-democrații se pregătesc pentru Consiliul European de la Luxemburg (noiembrie 1997). 8.3. Analiza mecanismului partinic centralizat 8.3.1. Faza de inițiere În perspectiva summit-ului european de la Luxemburg, liderii și prim-miniștrii din PSE au luat inițiativa creării unui grup

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
domeniul social și în cel al muncii. În general, SP belgian a recomandat investiții, redistribuirea muncii și intensificarea formării. Obiectivul specific era de se reduce inegalitățile care-i afectează pe șomerii tineri și pe cei de lungă durată. Socialdemokratiet. Reprezentantul social-democraților danezi, Henrik Hofman, și-a exprimat poziția în raport cu trei domenii: fiscalitatea, politica monetară și locurile de muncă. În primul subiect, s-a arătat favorabil unui prag minim de impozitare. Nu și-a ascuns totuși ostilitatea față de principiul armonizării fiscale 552

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
sociali trebuia să fie implicați, nu doar sindicatele. Pe de altă parte, Socialdemokratiet a propus mobilizarea măsurilor active pentru a lupta împotriva șomajului în rîndul tinerilor. Prefera subsidiile directe decît scutirile de impozit pentru crearea locurilor de muncă. În concluzie, social-democratul danez s-a opus transferului de competențe către Europa în materie de durată de lucru și armonizare fiscală. Totuși Socialdemokratiet a fost în favoarea unui rol european în ceea ce privește politicile active pentru locurile de muncă pentru tineri, subsidiile directe și o politică

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-uri, obligațiuni europene și capital pentru a investi în proiecte de infrastructură, ca și în cercetare și dezvoltare. În al doilea rînd, reprezentantul irlandez a insistat asupra faptului că uniunea economică primește prea puțină atenție în comparație cu uniunea monetară. Prin urmare, social-democratul irlandez s-a arătat favorabil clarificării structurilor de cooperare economică și mai ales a articolului 103, a relației între BCE și celelalte instituții europene, dată fiind independența BCE. Pe de altă parte, a recomandat obiectivul trecerii de la venituri pasive la

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
a garanta succesul summit-ului european ce urma să se țină peste două zile în țara lor. Astfel că președinția luxemburgheză a pus propunerea Comisiei pe agenda conferinței liderilor din PSE. POSL nu era pregătit să soluționeze conflictul franco-britanic. Intenția social-democratului J. Poos, ministrul luxemburghez de externe, consta în promovarea propunerii Comisiei Europene în cadrul conferinței liderilor 567. Vom analiza acum modul în care liderii și prim-miniștrii prezenți au reacționat la discursul social-democraților luxemburghezi. Pe de o parte, a fost dezbătută

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
entrepreneurship. Reiese că Blair și Jospin aveau în comun importanța acordată explicit formării și educației. Divergențele constau în faptul că Jospin reclama utilizarea pîrghiei creșterii la nivel european, în timp ce Blair elogia libera întreprindere. În concluzie, cea mai mare parte a social-democraților europeni s-au înțeles ca summit-ul de la Luxemburg să fie o reușită. Desigur, Uniunea Europeană a adoptat primele linii directoare privind locurile de muncă. Dar tensiunea pe tema flexibilității a rămas vie la Consiliul European de la Luxemburg. Franța abia și-

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
au susținut mai întîi propunerea Larsson a Comisiei. În afara grupului de lucru, contribuția grupului restrîns compus din M. Delvaux-Stehres, R. Goebbels, A. Melkert și R. Quinn a influențat orientarea raportului. Aceasta este completată de aportul reprezentanților liderilor și prim-miniștrilor social-democrați europeni. Astfel, am identificat trei grupe de partide membre și le-am examinat în profunzime poziționarea. Prima a adunat partizanii acțiunilor politice în favoarea locurilor de muncă (PASOK, SPÖ). British Labour Party este singurul susținător al politicilor active exlusiv. A treia

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
cu cîteva zile, de Consiliul European de la Viena, liderii au discutat în special mizele socio-economice575. Pentru reprezentantul portughez, trebuia păstrate fondurile structurale. La rîndul său, prim-ministrul Wim Kok a subliniat că, după piața și moneda unice, era necesar ca social-democrații să ducă procesul de convergență spre cooperarea fiscală. Cancelarul german Gerhard Schröder a subliniat importanța găsirii unui compromis în legătură cu propunerea de agendă 2000 a Comisiei Europene, sub președinția germană a Uniunii. Pe de altă parte, a arătat că era nevoit

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
IA NS British Labour Party E IA și S FI, FISC, PB, MC 9.2.2.3. Partizanii abordării mixte Actorii partinici care s-au exprimat în favoarea abordării mixte sînt în număr de nouă. Vom face întîi o analiză a social-democraților austrieci. SPÖ. Partidul Social-Democrat Austriac s-a pronunțat net în favoarea obiectivelor cuantificate generale și a reducerii inegalităților ale căror victime sînt grupurile-țintă594. Astfel, a propus diminuarea, pe termen mediu, la jumătate a ratei șomajului pentru atingerea obiectivului de 6%, cu

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
și național 602. La nivel european, a dezvoltat patru piste. Mai întîi, obiectivele Fondului structural european trebuia formulate în scopul sporirii locurilor de muncă. Apoi, Socialdemokratiet a aprobat sugestia Comisiei Europene care cerea posibilități financiare mai ridicate în cadrul rețelelor transnaționale. Social-democrații danezi s-au mai arătat favorabili schimbului de experiențe și practici pentru a găsi modalități de creștere a participării sectorului privat la finanțarea proiectelor de infrastructură. În fine, au propus ca Fondul European de Investiții să poată da împrumuturi cu

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
și raportul ce avea să fie adoptat la Congresul de la Milano al PSE, din martie 1999. Ea fost distribuită pentru pregătirea primei reuniuni a grupului de lucru. Autorii raportului au afirmat că problema coeziunii sociale constituie o provocare comună pentru social-democrați, pe care trebuia s-o trateze împreună. În concepția lui Guterres, acest discurs urmărea federarea partidelor social-democrate europene, în special a PS francez și a British Labour Party 610. Rămîne de răspuns la o întrebare crucială: federare prin raport la

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
ea ar trebui să fie destul de ambițioasă pentru a depăși decalajul față de SUA și a crea infrastructurile de bază pentru viitor". În concluzie, grupul de lucru Guterres a identificat "formal" coeziunea socială drept problema centrală pentru a-i grupa pe social-democrații europeni în jurul unei teme federative. De aceea, a susținut ocuparea completă a mîinii de lucru ca soluție. Astfel, pe de o parte, a dezvoltat o strategie europeană pentru locuri de muncă a cărei chintesență stă într-o viziune alternativă a

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
părea posibil, căci Guterres l-a justificat eficace prin necesitatea de a crea economia cunoașterii 619. Cu alte cuvinte, A. Guterres i-ar fi unit pe reprezentanții prim-miniștrilor. Se pune următoarea întrebare: i-a federat Guterres într-adevăr pe social-democrați în jurul unei noi perspective macroeconomice sau i-a unit în jurul "necesității" de a pune pe picioare economia cunoașterii? 9.2.3.6. Implicarea Comisiei Europene A. Larsson 620, cunoscut în mediul social-democrat european și pentru că prezidase, între 1993 și 1994

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
bună garanție pentru coeziunea socială constă într-o mai mare ofertă de slujbe și oportunități de muncă 640. Șomajul este prea ridicat în Europa. Este principala provocare. O importantă proporție este structurală. Pentru soluționarea problemei, BLP și SDP considerau că social-democrații ar trebui să conceapă și să definească o agendă a ofertei pentru stînga 641. Mai întîi, UE ar trebui să-și asigure o piață solidă și competitivă. Apoi, impozitarea fiscală ar trebui să permită o creșterea durabilă. În plus, flexibilitatea

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
ar trebui să-și asigure o piață solidă și competitivă. Apoi, impozitarea fiscală ar trebui să permită o creșterea durabilă. În plus, flexibilitatea microeconomică să fie combinată cu stabilitatea macroeconomică. Dată fiind trecerea de la o societate industrială spre una informațională, social-democrații ar trebui să profite de această transformare pentru a crea locuri de muncă. În afară de asta, educația trebuie să constituie temelia acestei politici. O susținere fundamentală trebuie dată întreprinderilor mici și mijlocii. Finanțele publice trebuie, de asemenea, să fie puternice. Social-democrații

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
social-democrații ar trebui să profite de această transformare pentru a crea locuri de muncă. În afară de asta, educația trebuie să constituie temelia acestei politici. O susținere fundamentală trebuie dată întreprinderilor mici și mijlocii. Finanțele publice trebuie, de asemenea, să fie puternice. Social-democrații europeni sînt dezbinați, fapt ilustrat de concluziile Consiliului European de la Luxemburg. Logica macroeconomică a raportului Guterres este neglijată. O analiză comparată între programul PSE și concluziile Consiliului European de la Köln nu lasă nici o îndoială în privința rezultatului mizei macroeconomice. Pentru a

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
înfățișată prin apelul către alegători, care a ținut loc de platformă electorală în 1971. Totuși, de atunci, federația social-democrată s-a rafinat ca "grupare". Statutul și obiectivele UPSCE/PSE au fost consolidate. Problema coeziunii s-a atenuat, marea majoritate a social-democraților fiind în favoarea integrării europene. Actele I și II ale politici locurilor de muncă a PSE ne arată că este posibilă atingerea unor gade diverse de coeziune. În fine, apelul către alegători cu ocazia alegerilor europene directe din 1979 va face

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
PSE ne arată că este posibilă atingerea unor gade diverse de coeziune. În fine, apelul către alegători cu ocazia alegerilor europene directe din 1979 va face loc, la alegerile următoare, manifestelor, care cuprindeau rar rezerve naționale. Este un indiciu că social-democrații sînt capabili să lucreze împreună pentru a se pune de acord asupra unui program formal. Reiese că europartidul social-democrat nu mai este acea grupare analizată în 1979 de Claeys și Loeb-Mayer. 10.1.1.2. O confederație de partide naționale

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
a lui Christophe Bouillard, cum că PSE ar fi fost ineficace 682. Am subliniat că provocarea pentru PSE este considerabilă: să unească partidele membre în jurul unui obiectiv comun de combatere a șomajului. Așteptările erau mari o dată cu ajungerea la putere a social-democraților ca Tony Blair în Regatul Unit (1997), Lionel Jospin în Franța (1997) și Gerhard Schröder în Germania (1998). În acest context, politologul Christophe Bouillard dezvoltase o lectură relativ sceptică 683. Nu împărtășim totuși acest punct de vedere. Am susținut ipoteza

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
nu constituie baza cea mai evidentă pentru alinierea în spațiul politic european. Fie că partidele se aliniază în funcție de interesul cultural-teritorial, fie decid să nu se alinieze, caz în care alinierea rezultă din hazardul agregării din dezbaterile naționale necoordonate. Cazul alinierii social-democraților față de subiectul locurilor de muncă indică mai degrabă că prima opțiune s-a confirmat. Agregarea în cadrul PSE este limitată de interese teritoriale, în legătură cu care analiza face referire la conceptul de politică publică. În concluzie, Hix și Lord au insistat asupra

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
confirmat, cum ar fi relația slabă cu electoratul și recrutarea candidaților de către aripile naționale. Pentru alții, situația e mai neclară, Soldatos afirmînd că partidele europene au un grad scăzut de coeziune, iar legăturile lor cu partidele naționale sînt insuficiente. Cazul social-democraților arată că este realizabil un anumit grad de coeziune și că legăturile cu partidele naționale se situează într-un cadru de cooperare. Mijloacele lor financiare au crescut și vor continua s-o facă după aplicarea reglementării statutului și finanțării partidelor

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
era aproape obligat să conducă un grup de lucru, în timp ce PS portughez a cerut asta. Forțat, POSL s-a străduit să susțină propunerea Comisiei Europene pentru a garanta succesul Consiliului European de la Luxemburg. PS portughez urmărea să-i unească pe social-democrați atît în jurul politicii cererii cît și a ofertei. Apoi, grupurile de lucru constituie o importantă arenă de dezbatere unde se pot analiza pozițiile actorilor partinici naționali și europeni plecînd de la documente istorice și interne. Prin extensie, aceste poziții conduc la

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
întîi, Comisia Europeană a avut un rol crucial. În plus, este de amintit rolul jucat de PSE în perspectiva Consiliului European de la Luxemburg. Allan Larsson, director general al DG pentru Muncă și Afaceri Sociale a Comisiei Europene, a cerut susținere social-democraților, adresîndu-se lui Mady Delvaux-Stehres, ministru luxemburghez din partea POSL și co-președinte al grupului de lucru. Propunerea Comisiei Europene a fost acceptată de Consiliul European, succes la care a contribuit și PSE, printr-o poziționare favorabilă. În acest sens, acțiunea PSE se

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]