33,499 matches
-
masa lungă, acoperită cu o pânză roșie, se odihneau o centură, un pistol și o pereche de chiloți. În spatele acesteia, între două drapele, un bărbat mereu tânăr, imortalizat într-un imens tablou, zâmbea la cei doi intruși. Era Președintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. Nu era mică locuința lui Gheorghe Tălparu. Nici prea mare... Patru camere, dependințe, o mansardă amenajată corespunzător, o terasă în față, alta în spatele clădirii, o curte de vreo patru sute de metri pătrați și cam atât. Casa îi
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Elenei, s-au instalat în căsuța din spatele casei și au devenit oamenii buni la toate. Gheorghe s-a adaptat imediat la economia de piață, cu o ușurință de neimaginat, chiar și pentru el, care ani în șir militase pentru proprietatea socialistă, proprietatea întregului popor, cum o numea, cu plăcere, ca mai toți marii vremii... A înființat o societate, a deschis un magazin de piese auto, apoi încă unul cu electrocasnice și două alimentare. A investit fostul secretar cu probleme speciale tot
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
concluzii: - în prezent și în viitor este necesar ca agricultura să consume mari cantități de energie; - pe plan mondial țările industrializate consumă anual de două ori mai multă energie în agricultură decât țările în curs de dezvoltare sau țările foste socialiste; - structura consumului de energie în agricultura din țările industrializate cuprinde: 57 % pentru mecanizare, 40% pentru îngrășăminte, 1% pentru irigații și 2 % pentru pesticide. În țările foste socialiste aceeași structură cuprinde: 35 % pentru mecanizare, 61 % pentru îngrășaminte, 2 % pentru irigații și
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
multă energie în agricultură decât țările în curs de dezvoltare sau țările foste socialiste; - structura consumului de energie în agricultura din țările industrializate cuprinde: 57 % pentru mecanizare, 40% pentru îngrășăminte, 1% pentru irigații și 2 % pentru pesticide. În țările foste socialiste aceeași structură cuprinde: 35 % pentru mecanizare, 61 % pentru îngrășaminte, 2 % pentru irigații și 2 % pentru pesticide; - din consumul total de energie pentru mecanizarea agriculturii, 67 % reprezintă consumul pentru exploatarea utilajelor agricole și 33 %, pentru producerea utilajelor. Aceste procente sunt reprezentative
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
2 % pentru irigații și 2 % pentru pesticide; - din consumul total de energie pentru mecanizarea agriculturii, 67 % reprezintă consumul pentru exploatarea utilajelor agricole și 33 %, pentru producerea utilajelor. Aceste procente sunt reprezentative atît pentru țările industrializate cît și pentru țările foste socialiste; - din punct de vedere al consumului de combustibil, în țările foste socialiste se alocă în medie 4 t combustibil pe tractor pe an; - studiile FAO ilustrează un raport mediu energetic de 1 / 2,5, limitele fiind de 1 / 1,1
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
pentru mecanizarea agriculturii, 67 % reprezintă consumul pentru exploatarea utilajelor agricole și 33 %, pentru producerea utilajelor. Aceste procente sunt reprezentative atît pentru țările industrializate cît și pentru țările foste socialiste; - din punct de vedere al consumului de combustibil, în țările foste socialiste se alocă în medie 4 t combustibil pe tractor pe an; - studiile FAO ilustrează un raport mediu energetic de 1 / 2,5, limitele fiind de 1 / 1,1 și 1 /4, iar tendința pe termen scurt este de înrăutățire a
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
Dolhasca, 11,11% Liteni, 10,19% Udești, 8,34% Cornu Luncii, Mălini, 7,40% Bogdănești, Tudora, 6,48% Boroaia, Dolhești, 5,56% Ciumulești, 4,63% Drăgușeni, 3,70% Fântânele, 2,78% Găinești și 1,85% Baia. Despre retribuirea muncii Sistemul socialist de salarizare și de normare a muncii, a fost introdus la noi în țară la începutul anului 1949. Retribuirea muncii în unitățile de stat trebuia să se facă după cantitatea, calitatea și importanța socialeconomică a muncii prestate. Retribuirea muncii era
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Bănești, agențiile Plăvălari, Poieni Racova și Știrbăț, precum și circumscripțiile poștale rurale: nr. 70.506, Liteni-Rotunda-Corni și nr. 70.508, Ruși Mânăstioara Luncșoara, aparțineau de OPRM Suceava, datorită distanțelor convenabile schimburilor de expediții. Volumul activității de poștă și telecomunicații În economia socialistă, planificată, realizarea sarcinilor din planul de prestații și venituri era obligatorie pentru fiecare Oficiu PTTR. Cifrele de plan primite erau defalcate și repartizate salariaților în vederea realizării lor. Pierderea dreptului la premiere era consecința nerealizării planului de venituri. De aceea salariații
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
încetat funcționarea inspectoratele regionale. Oficiul reședință Fălticeni a devenit Oficiu Raional și aparținea de Direcția Regională Suceava. După anul 1950, în structura organizatorică a poștei și telecomunicațiilor au intervenit numeroase modificări impuse de interesele economice și politice “în construirea societății socialiste”. În anul 1951, a luat ființă Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor având “atribuțiuni de a conduce construirea, administrarea și exploatarea căilor și mijloacelor de comunicații prin: poștă, telegraf, telefon și radio. Printre altele MPT trebuia să stabilească “normele generale obligatorii pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu tot cu Măriuța. Și mult le-a mai plăcut zona cu aceste păduri, parcă rupte din basmele de demult. Dar acum era prea târziu, bătrânul murise. Întovărășirea venise, iar Costică era în pușcărie, că el nu era pe placul noii orânduiri Socialiste de la București. Când a plecat Petrache ultima dată la București din satul lui natal era foarte necăjit că nu l-a putut ajuta pe Costică al lui să scape de pușcărie. Sava, fratele lui, murise, iar el nu mai ținea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
la români „Colectivul” - când toate bunurile au fost strânse la comun, când ce e al meu e și al tău și ce e al tău e și al meu. Originala formă de viață când boii ară și caii mănâncă. Orânduirea Socialistă, venită ca un tăvălug de la răsărit, orânduire care a dat progresul cu câteva sute de ani înapoi. Așa că pe cei harnici i-a bătut și i-a umilit luându-le toate bunurile adunate de generații întregi. Pe unii ucigându-i
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
celor care doreau să părăsească România, aflate în R.F.G., a fost adoptat „decretul privind obligațiile persoanelor care cer și li se aprobă să se stabilească definitiv în străinătate de a plăti integral datoriile pe care le aveau față de stat, organizații socialiste și persoane fizice, precum și de a restitui unele cheltuieli suportate de stat cu școlarizarea lor”. Datoriile către statul român trebuia achitate după aprobarea cererii de stabilire definitivă în străinătate și înainte de eliberarea pașaportului (art.3), iar până la plecarea din țară
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
în afara granițelor. Motivul a fost bineînțeles unul politic, izolând România comuniștii o puteau controla mai bine. Propaganda oficială nu mai putea fi contrată deoarece realitățile socialpolitice din țară ajungeau filtrate în mediile de informare din țările democratice. Nici în țările socialiste „vecine și prietene” nu se putea ajunge ușor. Excursiile sau vizitele în străinătate nu se puteau face decât în condiții bine stabilite și de către cetățeni loiali sistemului. Codul penal prevedea pedepse grave pentru cei care nu respectau regimul granițelor. Cu toate că
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
conform cerințelor actuale ale societății sau crearea de noi așezări și de instituții sociale, culturale și economice care să le deservească. Cunoscut și ca planul de reașezare rurală, concepția sa poate fi înțeleasă numai în contextul statutului României de țară socialistă în curs de dezvoltare; în aceste condiții, programul a fost etichetat, pe bună dreptate, ca fiind un plan de inginerie socială. Aplicarea lui s-a făcut cu ajutorul sistemului de autoritate excesiv centralizat și al unui grad semnificativ de constrângere, ambele
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
împrăștiate ici-colo însemna că multe parcele de pământ rămâneau necultivate. Regiunile cu cele mai izolate așezări erau cele muntoase, iar județele cu un număr mare de asemenea localități aveau nevoie de bani mulți pentru servicii, transport și comunicații. Potrivit planificării socialiste românești, singura soluție pentru aceste dezechilibre regionale era planul național de amenajare teritorială, plan care a fost întocmit după planurile sovietice de amenajare rurală. Potrivit acestui plan, satele erau împărțite în: sate cu „perspective” sau „viabile”, adică satele mai mari
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de „planificare teritorială și sistematizarea localităților urbane și rurale” a intrat în vigoare prin adoptarea, de către Marea Adunare Națională, a legii nr. 58 din octombrie 1974. Prezentat de către mașina de propagandă ca fiind un pas major pe calea „construirii societății socialiste multilateral dezvoltate”, programul a debutat la sate prin demolări în masă ale gospodăriilor țărănești și strămutarea familiilor afectate în apartamente de bloc. Punerea în aplicare a programului s-a făcut prin dezafectarea satelor ale căror perspective de dezvoltare erau considerate
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
modeste, de pe tot cuprinsul României, au fost transformate, pe parcursul acestor decenii, în orașe cu dotări cvasimoderne. Ritmul crescut, an de an, în construirea de locuințe, apartamente, garsoniere, a făcut ca România să fie apreciată, la jumătatea deceniului nouă, ca țara socialistă europeană care a rezolvat în linii mari problema de habitatului. Regimul comunist a preferat însă constant cantitatea în locul calității, astfel că spațiul locativ construit în această perioadă lăsa de dorit în ceea ce privește confortul. Intensificarea industrializării a crescut presiunea locativă, stimulând construirea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
reprima viața comunitară, în ansamblul ei. De fapt, sistematizarea urbană a regimul comunist dn România a însemnat distrugerea orașelor în proproție de 85 %90 % și apoi reconstruirea lor cu blocuri tip, cu rețele stradale aproape complet schimbate. În aceste orașe socialiste, în care s-au realizat ansambluri urbanistice, economice, culturale, științifice și artistice moderne, prea puține mărturii ale arhitecturii tradiționale au mai rămas în ființă. Oficial scopul sistemului era „îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă, de locuit și odihnă pentru întreaga
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
în țară (pe 5 martie), Nicolae Ceaușescu a decretat, prin decret prezidențial, stare de urgență pe întreg teritoriul României. Cutremurul le-a oferit lui Nicolae și Elena Ceaușescu ocazia să-și transpună în fapt visul lor despre o „arhitectură urbană socialistă”. Acest vis includea și dărâmarea unor biserici și clădiri de o importantă valoare arhitectonică. Impresionat de prăbușirea câtorva clădiri din centrul Bucureștiului, Ceaușescu a cerut urbaniștilor săi să caute o zonă în oraș, rezistentă la cutremure unde să poată fi
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
a dat repede din cap, ca și cum ar fi alungat un vis urât. Se pare că, între vis și realitate, o prefera pe aceea din urmă. Nu uita niciodată că lumea îl cunoscuse drept un redutabil scriitor realist (și, se înțelege, socialist!). Așa se face că, și când lucrează la timpul probabil, oricât s-ar dovedi acesta de fantezist, este hotărât să rămână un meteorolog realist... EU ȘI OCHIALBI Îmi merge totul din plin! Cel puțin, așa cred vecinii și cunoștințele mai
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
când a vrut să mă înfunde inginerul Ochialbi. Că, a zis 'mnealui, de ce am împrumutat fără „aprobare de sus” doi saci de dormit și două pături chinezești de la clubul sportiv, când a fost să plec în concediu, în câteva țări socialiste? E drept, a avut satisfacția să mă vadă întors de la graniță. Dar și eu i-am zis-o, așa, între patru ochi, după ce Comitetul de partid a hotărât că nu este vorba de nici un furt: - Crezi că lumea nu vede
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
zis Léon Bloy. Nimic nu justifică eșecul primei iubiri, și nici con secințele pe care le trezește această Înfrângere. În fond, Îmi zic adesea, toți Își primesc În adolescență mica „revelație“, dacă nu vocația, cei mai mulți Însă o refuză - iar Societatea Socialistă Multilateral Dezvoltată, În care să exiști presupunea exact disprețul acestui refuz, nu Își chema la sân decât troglodiții apți să o construiască; și cu toții am fi construit-o, dacă ni s-ar fi dat voie să o părăsim și să
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
În viața adultă, care, desigur, Începe cu dragostea, pe ușa pe care ești dat afară, de altceva nu era În stare. Iar viața părea că Închide și deschide aceeași ușă care dă spre nicăieri, urmându-și drumul către Împlinirea mizeriei socialiste. Copiii se nășteau frumoși, Însă pe măsură ce Înaintau În vârstă trăsăturile li se contorsionau, se Împleteau În chipuri boțite, cu expresivitate involuntară, de iobagi resemnați, de proletari uitați În grimasă, În lectura documentelor partidului, din care nu Înțelegeau decât sugestia vicleniei
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
că acesta ar fi drumul pe care trebuie să mergi ca să ajungi cineva prin cuvânt, dacă tot te Înverșunezi să vrei să ajungi cineva, dar Încă nu știa ce e acela un scriitor, și nici de ce există scriitori În Societatea Socialistă Multilateral Dezvoltată, ori că asta ar putea fi o meserie care să Îți permită să te lauzi cu ea În fața celorlalți, crezându-te cine știe cine. Literatura nu e o activitate superioară altora, Vasile, să nu crezi În excepția ei, suntem abia
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
eufemismului, al subtilității otrăvite, e un popor care Încă mai crede În trecut, În ritualurile comune, agrare (din care primăvara nu poate lipsi), În vreme ce mai noua lui civilizație urbană se poate lipsi de anotimpuri. Iar Securitatea e produsul acestei pseudocivilizații socialiste. Țăranii nu ascund securiști printre ei, securistul de la CAP a ajuns fie bețiv, fie prost, astfel Încât nimeni nu Îl mai ia În serios, astăzi, când ultimii bolșevici autentici sunt pe ducă, iar progeniturile lor, aleșii, trăiesc aberațiile epocii pentru că trebuie
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]