575,306 matches
-
să clipești, absolut orice: că negrul e alb și albul negru, susul jos și vestul est. Curios cum pe bani venind din Occident se practică o perversitate extrem-Orientală! Dar să trecem. Important e că grupuscule tot mai bine organizate din societatea românească, excelent conectate la surse de finanțare externă, tind să instituie o cenzură mai contondentă decât pe vremea lui Ceaușescu. Atunci, de voie, de nevoie, te mai înțelegeai cu băiatul de la partid care-ți citea textele. Astăzi, ești amendat, pus
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
nu-mi dau seama în ce fel prezentarea pe un post de televiziune a unor prostituate aflate într-un spațiu public (subliniez: într-un spațiu public) poate constitui o încălcare a "dreptului la imagine" și "trivializarea unei teme importante pentru societatea românească" (las deoparte ambiguitatea... comică a exprimării!) Aș zice, dimpotrivă, că într-o astfel de meserie "mediatizarea" e totul! La felul deșucheat cum merg lucrurile în România, nu m-ar mira ca prostituatele să-i dea în judecată pe avocații
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
sociale? Lucrurile trebuie spuse deschis, și nu lăsate, așa cum se ordonă în comunicatul citat, în penumbra activității ventuzelor specializate în accesarea de fonduri. Prea s-au dedulcit tot felul de nulități la o viață de huzur pe seama imperfecțiuni și nenorocirilor societății românești. Până vom primi răspuns la astfel de întrebări, promit să ocolesc nu doar șoselele de centură, dar și site-urile pe unde se zbenguie agresiv-clientelara lume a corectitudinii politice.
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
dat de femeile unui orășel din provincia rusă în fața unui "selecționer" japonez cu intenții în mod străveziu suspecte. Subiectul de telenovelă devine mai mult decât atât pentru că la examen nu se prezintă doar personajele, femei zăpăcite și bărbați bețivi, ci societatea trecutului apropiat, responsabilă pentru anomia de acum. Scena este în spatele unui fost ecran dintr-un fost cinematograf, scaunele desperecheate și mesele rupte - decor (Puiu Antemir), costumele (Anca Răduță) rimează cu ruina, cu hărmălaia din sufletul oamenilor de aici. Sunt îmbrăcați
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
de excelență" acestei instituții, în ciuda excelenței incontestabile a membrilor săi și a cercetărilor acestora. în schimb, iată, "centre de excelență", ba chiar "instituții de interes public", devin asociația vânătorilor și masoneria! Ca să vezi ce fel de politică se face în societatea deschisă românească a mileniului III: prin cătarea puștii și cu gluga pe cap! Cum la noi aprehensiunile, suspiciunile și spaimele obscure trec mult înaintea interesului legitim, pierdem ani și decenii, îngroziți că vom deveni iarăși victime ale istoriei. Unde am
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
putut să nu remarc realul interes al organizatorilor pentru componenta politică a conceptului. Elveția nu face parte din U. E., și nici nu sunt semne că ea va dori să adere prea curând la Europa unită. Cu toate acestea, în sânul societății svițere se ridică tot mai multe întrebări privind viitorul țării. își va putea ea păstra în perpetuitate statutul de spațiu neutru? în ce direcție ar fi bine să se îndrepte țara cantoanelor? Spre o formulă a permanentei indiferențe la prefacerile
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
se exprimă cu aplomb, își relatează cazul și își pledează cauza cu o încredere în sine pe care stilul tău amical le-o insuflă. Comunicarea ca imperativ Se se înțelege prin mediu intensiv de cultură, prin forța de a face societate a faptului literar, prin sarcinile limbajului și comunicarea ca imperativ am citit într-un dialog condus documentat de Iolanda Malamen și susținut punct cu punct de poetul Bogdan Ghiu în nr. 102 al aceleiași Ziua literară. Săptămânal al U.S.R., supliment
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
și anonimizata noastră viață literară, dar scânteia nu se mai produce, nu se mai reproduce. Trebuie căutate - inventate, de fapt - alte forme, alte moduri de configurare a vieții literare. Faptul literar și-a pierdut considerabil din forța de a face societate". Alte forme, alte moduri Cenaclul U.S., condus de profesorul Mircea Martin s-a reunit, în ultima zi de marți a lui aprilie pe scena Teatrului Odeon, ca să revină exact peste o săptămână înapoi în Sala Oglinzilor de la Uniune. Despre evenimentele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
Editura Alex) a luat, vreme de cinci ani, pulsul noii realități sociale și literare românești, înainte de publicarea următorului său volum de proză scurtă Povestiri din lumea nouă (Editura RAO, 1996). Cartea este o colecție de destine care ilustrează deruta din societatea românească a primilor ani de tranziție. Hazardul este cel care face jocurile și oamenii observă cu stupoare că de vechiul lor sistem de valori, desprins din buchisirea în școli a Codului eticii și echității socialiste s-a cam ales praful
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
lectură, poate fi citită cu pasiune și cu folos de oricine. Văzută de Cristian Teodorescu, tranziția românească de la comunism la capitalism este un război fără învingători. Mesajul nescris al acestei cărți este că atunci cînd se cîștigă ceva la nivelul societății, se pierde altceva la nivelul individului. Inclusiv învingătorii tranziției, cei care au reușit să se îmbogățească pe căi mai mult sau mai puțin licite și să urce pe scara socială pe poziții inimaginabile în vechiul regim, au partea lor de
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
secolului al XVIII-lea, alții în cel al secolului al XIX-lea. Eu am preferințe pentru secolele al XI-lea și al XII-lea, pentru momentul culminant al Evului Mediu. Mi se pare că atunci a fost cea mai liberală societate și cea mai eficientă în ce privește concepțiile civilizatoare durabile: se construia pentru milenii". Firește, eseistul nu este ispitit de futurologie. Nu crede că viitorul ar putea fi prevăzut, el neavănd "formă", iar prezentul însuși n-ar fi decăt "ultimul stadiu al
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
patru voci, cea a lui Paul Cernat pare cea mai furioasă tocmai pentru că în poetica evaziunii absolute se poate ghici cel mai amar dispreț față de uniformizarea socială și psihologică. Paul Cernat creează practic un personaj îcuminteî care își plimbă prin societate o identitate convențională, în vreme ce gândurile și acțiunile sale sunt profund subversive. Supravegherea Securității, devenită laitmotiv al vieții de zi cu zi, creează mutații comportamentale. Motto-ul din Paraziții se potrivește perfect: îViața e un meci la categoria grea / Cea mai
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
ei de a fi cântată...î Dar Iliada și Odiseia... precum și celelalte epopei ale omenirii nu au fost mai întâi voci,... oralități cântate de șamanii evurilor primitive până la trubadurii feudali, vecini cu noiî * Invers: Omul este rău de la natură și societatea îl obligă să fie bun... Dreptul de a muri, singurul drept, de fapt, al săracilor. Comunismul, altfel gândit, s-ar putea să fie doar amânat... * Groaza mărește lucrurile impunându-le cu brutalitate spre atenție instinctului de conservare. * Distrugând, copiii învață
Vocea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12893_a_14218]
-
ca, în timpul unei audiențe, să constați că un înalt funcționar de stat este originar din România, dispus să-ți evoce cu duioșie locurile copilăriei sale. Din păcate, la fel de posibil este însă ca unii dintre cei ajunși pe treptele înalte ale societății să fi luat cu ei, pe lîngă limbă, și moravurile de acasă. Una peste alta, cred că nu ar fi complet deplasat dacă în Israel s-ar vorbi despre o "mică Românie", alcătuită din oameni care încearcă să reproducă, într-
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
trag în țeapă pe toți, însă pînă la urmă m-am acomodat, am înghițit prea multe ca acum să mă mai revolt. Nu mai reclam nimic, sînt mulțumită cu starea de nonbeligeranță, cu armistițiul pe care l-am parafat cu societatea israeliană, cu cei din jurul meu! Nu deranjez, stau cuminte în colțul meu, scriu, privesc și atît!" (p. 74). Acestui balans trecut-prezent i se adaugă în Israel și cel dintre starea de normalitate și permanenta amenințare a atentatelor teroriste care pot
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
seamănă pînă la un punct cu cea a lui Antonio Lobos Antunes din Manualul inchizitorilor. Pe de altă parte, experiența de jurnalist îi oferă autorului posibilitatea de a problematiza subiectele cu adevărat importante ale zilei, marile teme de dezbatere din societatea israeliană și din existența comunității evreilor originari din România: șoahul (care nu poate fi pus pe același plan cu gulagul), terorismul palestinian, amenințarea irakiană (cartea pare a fi scrisă înainte de înlăturarea lui Saddam Hussein de la putere), degradarea continuă a limbii
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
pesediste, totul trebuie să aibă girul tătucilor politici, ideea de independență fiind cu totul străină acestor dictatori de două parale. Mințind cu nerușinare, ei invocă exemple inexistente, pentru a-și garnisi cu „occidentalism” poftele pur asiatice de control asupra întregii societăți. N-am nici un dubiu că domnii pesediști știu cât de lungi sunt mandatele unor personaje precum șeful CIA, procurorul general al Statelor Unite sau, ca să nu traversăm oceanul, chiar cel al guvernatorului Băncii Naționale a României. Astfel de instituții sunt ale statului, și nu
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]
-
Dan Dediu Un recent simpozion organizat la Berlin, în incinta GEMA (Societatea germană a drepturilor de autor), s-a numit „Ernste Musik in der Spaßgesselschaft des 21.Jahrhunderts“, ceea ce s-ar putea traduce cam așa: Muzica serioasă în societatea hedonistă a secolului 21. Problema fundamentală a simpozionului a fost marginalizarea muzicii contemporane
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
Dan Dediu Un recent simpozion organizat la Berlin, în incinta GEMA (Societatea germană a drepturilor de autor), s-a numit „Ernste Musik in der Spaßgesselschaft des 21.Jahrhunderts“, ceea ce s-ar putea traduce cam așa: Muzica serioasă în societatea hedonistă a secolului 21. Problema fundamentală a simpozionului a fost marginalizarea muzicii contemporane serioase și inexistența vreunei influențe a acesteia asupra societății actuale. Faptul că rolul compozitorului s-a diminuat în ultimii 30 de ani, faptul că acesta a pierdut
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
Ernste Musik in der Spaßgesselschaft des 21.Jahrhunderts“, ceea ce s-ar putea traduce cam așa: Muzica serioasă în societatea hedonistă a secolului 21. Problema fundamentală a simpozionului a fost marginalizarea muzicii contemporane serioase și inexistența vreunei influențe a acesteia asupra societății actuale. Faptul că rolul compozitorului s-a diminuat în ultimii 30 de ani, faptul că acesta a pierdut legătura cu societatea și că vocea sa nu mai are relevanță publică se datorează, după opinia lui Claus-Steffen Mahnkopf (care semnează un
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
secolului 21. Problema fundamentală a simpozionului a fost marginalizarea muzicii contemporane serioase și inexistența vreunei influențe a acesteia asupra societății actuale. Faptul că rolul compozitorului s-a diminuat în ultimii 30 de ani, faptul că acesta a pierdut legătura cu societatea și că vocea sa nu mai are relevanță publică se datorează, după opinia lui Claus-Steffen Mahnkopf (care semnează un articol exploziv în Neue Musikzeitung 12/2003), faptului că muzica nouă a rămas o enclavă ruptă de realitatea vieții. Cele unsprezece
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
critică a sistemului anchilozat al muzicii noi nu este folosită pentru demolarea, ci pentru primenirea lui, susține autorul, care este și compozitor, elev al lui Ferneyhough și Huber. Și anume, pentru transformarea acestui sistem într-un avanpost al luptei contra societății hedoniste a secolului 21. Tensiunea dintre societatea hedonistă și alternativa unei societăți serioase și demne propusă de oameni de știință, intelectuali, artiști care să-și asume rolul de modele complexe și nu de star-uri populiste, iată ceea ce propune ca
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
nu este folosită pentru demolarea, ci pentru primenirea lui, susține autorul, care este și compozitor, elev al lui Ferneyhough și Huber. Și anume, pentru transformarea acestui sistem într-un avanpost al luptei contra societății hedoniste a secolului 21. Tensiunea dintre societatea hedonistă și alternativa unei societăți serioase și demne propusă de oameni de știință, intelectuali, artiști care să-și asume rolul de modele complexe și nu de star-uri populiste, iată ceea ce propune ca model articolul lui Mahnkopf. Deși marginale, voci
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
ci pentru primenirea lui, susține autorul, care este și compozitor, elev al lui Ferneyhough și Huber. Și anume, pentru transformarea acestui sistem într-un avanpost al luptei contra societății hedoniste a secolului 21. Tensiunea dintre societatea hedonistă și alternativa unei societăți serioase și demne propusă de oameni de știință, intelectuali, artiști care să-și asume rolul de modele complexe și nu de star-uri populiste, iată ceea ce propune ca model articolul lui Mahnkopf. Deși marginale, voci critice se aud și din
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
editori. Deși citat și comentat adesea, textul continuă să ne surprindă prin actualitatea lui, reînnoită de cel puțin două ori în secolul XX: o dată, după 1918, a doua oară, după 1989. De fiecare dată, am putut descoperi cum, fără o societate capabilă să creeze un stat modern, îi revine statului obligația să improvizeze nevoile societății și să se prefacă a le satisface. Referindu-se la această inversare de roluri, T. Maiorescu a numit instituțiile statului improvizat “forme fără fond”. Departe de
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]