3,508 matches
-
medicale nefericite. Aici Își are locul eterna dilemă a medicului care trebuie să-și folosească Întreaga capacitate pentru a-l ajuta pe bolnav și limitele științei sale, la care se adaugă responsabilitatea asumată În acord cu voința pacientului. Categoria limitelor socio-economice depinde Într-o măsură importantă de contextul economic În care se desfășoară actul medical, de gradul de cultură și civilizație a populației și alți factori sociali; tradiție, obiceiuri religie etc. Aici trebuie avut În vedere faptul că sistemul medical a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
se exprima Însă câțiva factori sunt absolut necesari. În primul rând factorii psihologici; intelectuali (gândirea) și nonintelectuali (caracter, temperament, afectivitate), În al doilea rând factorii biologici; ereditate, vârstă, sănătate mintală și În al treilea rând factorii sociali; ce presupun condiții socio-economice, culturale și educative care să permită dezvoltarea și afirmarea creativității. Pentru a pune În valoare creativitatea este totuși nevoie ca dizabilul să aibă un anumit grad de integritate nervos centrală și implicit psihointelectuală care să-i permită evidențierea și punerea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
parte a vieții sale În Regatul României. Prezentările au acoperit câteva domenii deosebit de importante și interesante, Începând cu principiile etice ale asistenței medicale pentru pacienții cu hemofilie, a continuat cu profilaxia și implicit efectele ei benefice asupra evoluției bolii, aspectele socio-economice În abordarea terapeutică și profilactică a bolii, problema apariției și dezvoltării anticorpilor inhibitori pentru factorul VIII care se regăsesc la 15 - 20% dintre hemofilicii supuși diverselor scheme profilactice, patologia cronică asociată, precum și aspecte legate de viața intimă a hemofilicului. Ultimele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ce ținea de modelul cultural. Caracteristic era faptul că natalitatea nu era acceptată și nici concepută În afara nupțialității (căsătoriilor). Raportul cu celibatul era net În favoarea nupțialității, cu fluctuații Însă, ținând de gradul de emancipare a societății respective, gradul de dezvoltare socio-economică și existența perioadelor de criză: războaie, calamități naturale, epidemii etc., perioade În care nupțialitatea se reducea În favoarea celibatului. Fertilitatea la rândul ei era puternic influențată de vârsta la căsătorie, numărul de copii, mortalitatea infantilă și durata alăptării la sân. Tributară
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
reducerea mortalității infantile. Este și momentul când s-a putut constata că factorii endogeni, cel puțin În cazul mediului matern, pot fi ameliorați, ceea ce știința medicală modernă avea să demonstreze cu prisosință. Factorii exogeni sunt cei care țin de nivelul socio-economic, gradul de cultură și civilizație, alimentație, sistemul sanitar și eficacitatea lui, educația sanitară și În general de nivelul de educație al populației. Dacă astăzi acești factori se manifestă cu o anumită constanță, iar mortalitatea infantilă la o populație dată este
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
infantile mai scăăzută (14,5‰), Îi corespunde În rural cifrele de 11‰ pentru natalitate și 19,8‰ pentru mortalitatea infantilă, cu remarca că mortalitatea infantilă este cu aproape 30% mai mare În mediul rural. Acest aspect demonstrează cu prisosință resorturile socio-economice și strânsa legătură a acestui indicator cu problematica socială. Realitățile românești privind mortalitatea infantilă Orientarea politică a ultimilor 50 de ani ai secolului al XX-lea de a pune În seama sistemului sanitar mortalitatea infantilă și În special pe seama rețelei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Peste 90% dintre prematurii de grad IV (sub 1000 grame la naștere) care supraviețuiesc rămân cu sechele neuropsihice de diverse grade. Prevenția nașterii premature presupune o interferare cu problematica socială, pentru că și aici ca și În cazul mortalității infantile factorii socio-economici determină Într-o măsură semnificativă (peste 50%) prematuritatea. Această acțiune cu caracter profilactic presupune colaborarea strânsă a trei factori direct implicați: În primul rând familia, direct interesată și mai ales mama, care trebuie să cunoască riscul nașterii premature și modul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Între care: mortalitatea infantilă mare, morbiditatea crescută și implicit stare de sănătate nesatisfăcătoare, privațiuni de tot felul, scoruri mici În evaluările psihointelectuale, nașteri În afara familiei, neșcolarizare și analfabetism, și nu În ultimul rând infracționalitate și inadaptare socială crescută. Pe măsură ce standardul socio-economic va crește, desigur prin impactul său pozitiv În special asupra venitului familiei, pe măsură ce sărăcia și Îndeosebi sărăcia extremă va dispărea, indicatorul mortalității infantile va scădea și el, țara noastră aliniinduse astfel valorilor Înregistrate În țările dezvoltate, adică la procente incomparabil
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
noi poporul; presiunea economică asupra poporului de la țară, care reprezenta de fapt talpa țării strivită de dările progresiv crescânde cărora nu le putea face față. Este una dintre primele analize care stabilește relația directă Între starea de sănătate și contextul socio-economic Într-o populație dată, relație care avea să fie dezvoltată mai târziu de Ștefan Stâncă În celebra sa lucrare Întitulată „Factorul social factor patologic”. Când vorbea despre popor Eminescu avea În vedere În fapt omul da la sat, Încadrat comunităților
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
tărâmul ignoranței și a relei credințe. Desigur astăzi patologia nu mai are structura și implicațiile de altă dată, dar asta nu Înseamnă că nu ridică probleme de asistență medicală care fac parte din viața socială a oricărei comunități. Răsunetul nivelului socio-economic asupra sănătății publice este la fel de vizibil și astăzi la nivelul indicatorilor demografici ca și În vremurile trecute ilustrate În eseurile cu temă demografică. Natalitatea și mortalitatea s-au modificat de așa natură Încât sporul natural al populației a devenit din
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
umane și chiar profilul generațiilor viitoare. Cum familia se integrează Într-un mediu social, tipologia și caracteristicile ei vor depinde de calitatea mediului social În care subzistă. De exemplu structura familiei, cu referire În special la compoziție numerică, integritate, nivel socio-economic, prezența sau absența semnelor de dezechilibru (instabilitate, dizarmonie familială etc.), este puternic influențată de mediul social. Tot aici operează factori ce țin de tradiție, religie, educație și cultură. Marile prefaceri sociale pe care omenirea le-a parcurs de-a lungul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
manifestarea eului personal, care nu rareori crează stări de tensiune În familie. Este, altfel spus, primul semn al tendinței de detașare a individului față de familia de origine. În ultimul secol și Îndeosebi ultimii 50 ani, datorită transformărilor importante din viața socio-economică mai ales În țările dezvoltate, s-a realizat ceea ce numim fenomenul de accelerare a dezvoltării biopsihosociale, În care sfârșitul copilăriei și implicit preadolescenței este mai precoce cu aproximatv 2-2,5 ani. Adolescența medie (12-17ani) - coincide cu perioada pubertară În care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
stabilirea intensității fenomenului în cadrul acestor colectivități specifice, contribuția fiecăreia la formarea ratei generale de natalitate, precum și analiza factorilor de natură demografică, social-economică și culturală, care determină diferențierile semnificative. Un aspect important privind intensitatea natalității este legat de influența unor factori socio-economici și culturali. Pentru stabilirea acestor relații de dependență se impune analiza intensității natalității în cadrul unor subcolectivități grupate după caracteristicile menționate anterior. Evoluția populației este influențată de asemenea și de cealaltă componentă a mișcării naturale, mortalitatea. Fenomenul demografic cunoscut sub denumirea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
individuală (boli cronice), consumul de servicii medicale (contactarea medicului de familie, a unui medic specialist sau stomatolog, recurgerea al medicina alternativă, internarea într-un spital) și de medicamente și se oferă posibilitatea relevării legăturii dintre acestea și anumiți factori demo socio-economici (sex, vârstă, stare civilă, statut profesional, ocupație etc.), de mediu (condițiile de locuit) sau de comportament, care au impact direct asupra sănătății (regimul alimentar urmat, consumul de tutun, de băuturi alcoolice, desfășurarea unei activități sportive sau fizice). Ancheta asupra calității
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
al societății. Responsabilitatea socială corporatistă reprezintă obligația corporației de a-și conduce afacerile în așa fel încât să nu lezeze bunăstarea comunității locale (Holt, Wigginton, 2002). Saee (2005) exprimă obiectivele pe care ar trebui să le aibă corporația, din perspectiva socio-economică asupra responsabilității sociale corporatiste: • să maximizeze profitul pe termen lung, nu pe termen scurt; • să fie mai mult decât un agent economic; • să considere comunitatea locală drept o parte interesată, dând înapoi societății, prin diverse acțiuni, o parte din beneficiile
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
voi opri la dou] forme ale egoismului că ideal pragmatic: egoismul raționalist și egoismul etic. Spre deosebire de teoria precedent] care definește egoismul că pe o modalitate de realizare a binelui colectiv, nouă teorie nu este întemeiat] pe afirmații reale asupra consecințelor socio-economice ale promov]rii propriilor interese de c]tre fiecare individ; ea susține c] promovarea intereselor individuale se realizeaz] pe temeiul rațiunii și al moralei, individul procedând dup] cum consider] de cuviinț]. Cele dou] modele prezint] o lătur] mai puternic] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în care nu exist] alte motive profunde în spatele refuzului. Este necesar s] facem distincția între ceea ce poate fi numit] dezvoltare „real]” și convențiile conceptuale ale dezvolt]rii. În sens larg, dezvoltarea poate fi v]zut] drept un proces de schimbare socio-economic] care trebuie s] aib] loc. Acest lucru nu spune prea multe pan] în momentul în care se identific] procesele care trebuie s] aib] loc, dar arăt] c] bazele definiției dezvolt]rii sunt evaluative și presupun existența unui sistem de valori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o femeie trebuie că în prealabil s] fi absolvit un colegiu bun, s] fi obținut note bune, iar acest lucru confer] celor din clasa de mijloc sau superioar] un avantaj evident în fața celor din clasa inferioar] din punct de vedere socio-economic. Acest fapt a ridicat multe semne de întrebare. Unii critici au afirmat c] beneficiarii tipici ai tratamentului preferențial nu au motive reale pentru compensație. Au afirmat c] negrii și femeile din clasele mijlocie și superioar] nu sunt afectați de atitudini
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
decât procentul reprezentat de populația alb] aparținând clasei de mijloc din num]rul total al populației. Cei care concureaz] pentru pozițiile dorite în societate sunt aleși în mod copleșitor din clasa de mijloc. Mulți dintre cei aflați în clasa inferioar] socio-economic sunt excluși datorit] educației relativ precare. Prin urmare, chiar dac] rașele au aceleași abilit]ți și nu exist] discrimin]ri, num]rul negrilor din pozițiile dorite va fi inc] și mai mic decât al celor care beneficiaz] de programele de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fragmentarea obiectului cercetării În nenumărate parcele distincte, ceea ce face imposibilă conturarea unei viziuni globale. Alți critici subliniază moștenirea ideologică marxistă Încorporată În discursul Școlii Analelor, structuralismul excesiv al acesteia și folosirea exagerată a analizei cantitative, ba chiar un anumit determinism socio-economic, aparent mai nuanțat, dar tributar aceleiași viziuni ideologice rigide. Cercetătorii anglo-saxoni, cum ar fi Robert Darnton, evită chiar termenul de istorie a mentalităților, preferându-l pe cel de istorie culturală (subliniind astfel apropierea lor de perspectiva antropologiei culturale), În timp ce Geoffrey
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lipsește decât invocarea unui alt Ștefan cel Mare XE "Ștefan cel Mare" , din legendă, care să restabilească supremația timpului sărbătorii În fața timpului economiei - ceea ce sugerează că această retorică auto-victimizantă și moralizatoare a Bisericii putea fi totuși un fenomen anterior transformărilor socio-economice și „crizei de conștiință” din veacul al XVIII-lea. În Transilvania Însă, alteritatea religioasă nu era doar o problemă „internă”, a unei anumite Biserici, ci era potențată și complicată de existența peisajului confesional atât de variat și dinamic de aici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
structurilor elitare și a militantismului politic irlandez. Totuși, spre deosebire de cazul românilor din Transilvania, elita națională irlandeză Îngloba elemente urbane mai numeroase, precum și o pătură destul de consistentă de proprietari funciari. Problemele politice ale Irlandei anilor 1801-1848 erau strâns condiționate de contextul socio-economic și național. „Actul de Uniune” cu Marea Britanie, impus de Anglia În anul 1801, anulase și ultimul rest de autonomie a Irlandei, prin desființarea parlamentului local. În al doilea rând, dreptul de reprezentare a populației irlandeze În parlamentul britanic era drastic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
războaie: Războiul de 30 de Ani, Războiul de 80 de Ani, Războiul de Succesiune din Mantua. Din acest motiv era nevoie de un centru de greutate și de un arbitru în arena politică religioasă, care să prevină colapsul politic și socio-economic la care se expunea tot mult Europa Occidentală prin anarhia care domnea. Conducătorul care avea să reinstaureze stabilitatea internă și să impună o atitudine agresivă, expansionistă, în politica externă a regatului său a devenit activ pe scena politică în prima
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
analiză a comportamentului consumatorului. Într-o societate În continuă schimbare și adaptare la provocările globalizării comportamentul individului uman capătă noi accente, iar schimbarea atitudinală este din ce În ce mai frecventă și cu un determinism din ce În ce mai greu de descifrat. Comportamentul consumatorului acoperă o arie socio-economică majoră a procesului globalizării și integrării europene. Studierea unei astfel de teme este importantă din cel puțin trei mari considerente: comportamentul consumatorului pune În evidență modificări atitudinale și comportamentale care au avut loc la nivelul societății În ansamblul ei, iar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
consum care funcționează În clasa lor socială, de exemplu, să nu cumpere produse de lux. Un aspect aparent paradoxal cu privire la comportamentul de consum este surprins de către D. A. Statt (1997). Autorul delimitează, În funcție de stilul de viață al claselor deosebite de statutul socio-economic, următorul efect al socializării consumatorului: clasele superioare, având la dispoziție cei mai mulți bani, cheltuiesc un procent mult mai mic din venitul lor pentru achiziționarea de bunuri. În schimb, clasa muncitoare cheltuie aproape tot ce câștigă și, mai mult decât atât, este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]