5,527 matches
-
17 Psihologia familiei Cadrul general Chestiunea statutului social al familiei și a relațiilor dintre persoanele care compun acest grup reprezintă o temă de interes major pentru un mare număr de specialiști psihologi, pedagogi, psihiatri, psihanaliști și psihoterapeuți, asistenți sociali, medici, sociologi, juriști, economiști. Problemele pe care le ridică familia de astăzi, criza gravă pe care o traversează, schimbarea ierarhiilor și a rolurilor în interiorul grupului familial, conflictele și „nevroza conjugală” care duc la dezorganizarea familiei sunt numai câteva dintre temele majore la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Un rol important revine, așa cum vom arăta pe parcursul lucrării de față, dispensarizării bolnavilor psihic, formelor de asistență ambulatorie, spitalului de zi, atelierelor protejate etc. Acțiunea de psihoprofilaxie se desfășoară de „echipa terapeutică”, cu o componență complexă (medic psihiatru, psiholog, psihopedagog, sociolog, asistent medical și asistent social, jurist, instructori de ergoterapie etc.), având ca obiectiv recuperarea și resocializarea bolnavilor psihic. Acțiunea de psihoprofilaxie, individuală sau colectivă, are un caracter deschis, lărgit, în comparație cu terapia psihiatrică sau cu psihoterapia. Ea presupune un ansamblu de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
despre om a societăților respective. Această imagine socială a omului este punctul de plecare al formelor de educație, atât în ceea ce privește formarea omului, cât și atitudinea față de suferință, boala psihică, devianța socială etc. Interesante și semnificative în acest sens sunt opiniile sociologilor, ale politologilor sau ale filosofilor despre relația dintre societate și sănătatea mintală (H. Spencer, A. Menger, P.P. Negulescu, W. Lippmann, O. Spengler). Problema esențială care se discută în cazul „modelelor de educație” sau de formare a persoanei și sănătății mintale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a devianței sociopatice reclamă o organizare specială a acestei rețele de asistență. Se impune cu necesitate formarea atât a unor instituții specializate în desfășurarea acțiunii de igienă mintală, cât și a unor cadre de specialitate (medici, psihologi, psihopedagogi, asistenți sociali, sociologi, economiști, juriști), antrenate în activitatea de igienă mintală. Formarea de cadre specializate trebuie făcută prin recrutarea acestora dintre specialiștii mai sus menționați, care trebuie instruiți în domeniul igienei mintale. În acest scop, se vor organiza cursuri de specializare sau perfecționare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să se desfășoare sub conducerea și directa supraveghere a unei echipe terapeutice complexe, specializată în acțiunea de recuperare (M.A. Seidenfeld). Echipa terapeutică este alcătuită din: a) echipa terapeutică generală, formată din medici recuperatori, asistente medicale, fizioterapeuți, ergoterapeuți, asistenți sociali, sociologi; b) echipa psihiatrică, formată din: psiholog, psihiatru, psihoterapeut, sociolog, specialist în terapiile ocupaționale. Activitatea de recuperare a echipei terapeutice își desfășoară activitatea în instituții medico-sociale specializate, reprezentate prin: Laboratorul de sănătate mintală, Centrul de recuperare, atelierele protejate, secțiile de resocializare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unei echipe terapeutice complexe, specializată în acțiunea de recuperare (M.A. Seidenfeld). Echipa terapeutică este alcătuită din: a) echipa terapeutică generală, formată din medici recuperatori, asistente medicale, fizioterapeuți, ergoterapeuți, asistenți sociali, sociologi; b) echipa psihiatrică, formată din: psiholog, psihiatru, psihoterapeut, sociolog, specialist în terapiile ocupaționale. Activitatea de recuperare a echipei terapeutice își desfășoară activitatea în instituții medico-sociale specializate, reprezentate prin: Laboratorul de sănătate mintală, Centrul de recuperare, atelierele protejate, secțiile de resocializare ale spitalelor de psihiatrie etc. Activitatea de recuperare, rolurile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de sănătate mintală, Centrul de recuperare, atelierele protejate, secțiile de resocializare ale spitalelor de psihiatrie etc. Activitatea de recuperare, rolurile echipei terapeutice și obiectivele acesteia sunt redate în schema de mai jos. p. 226-2 Echipa terapeutică Psihiatru Asistent medical Psiholog Sociolog Infirmier Psihoterapeut Asistent social Recuperator Instructor ergoterapie Ergonom Medic medicină generală L.S.M. - controale preventive - depistare precoce - activitate de teren - supravegherea deficienților recuperați Spitalul de psihiatrie - diagnostic clinic - tratament Centrul de recuperare - recuperare psihiatrică - reprofesionalizare - readaptare socială - reintegrare în familie Profilaxie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
capăt realizarea unui vis frumos - punerea în practică a noii idei, care va trăi doar până când o altă idee va prinde viață. În concluzie, putem afirma că progresul societății ține de creativitate. Despre creativitate au scris mii de pagini redutabili sociologi și pedagogi, care au insistat asupra etapelor invenției și creativității. Spre exemplu, Vitalie Belous și-a exprimat opinia că etapele viitoarei invenții sunt: perceperea stadiului actual al tehnicii, activarea unui proiect pentru un nou studiu, conflictul, insatisfacția, tensiunea, frustrarea, realizarea
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
un plus în cunoașterea particularităților unei populații privind: coerentă logică, corectitudinea gramaticala, volumul lexical, formularea, viteza de exprimare și capacitatea de justificare a răspunsurilor exprimate. Întrebările deschise permit culegerea unor informații bogate asupra tuturor temelor, fără riscul sugestibilității. Așa cum remarcă sociologul francez Maurice Duverger . În cazul unor opinii insuficient cristalizate, chestionarele cu întrebări deschise dau un procent mai ridicat de răspunsuri ”nu știu”. Diferența poate fi de 10 11%. Cel de-al treilea criteriu de clasificare a chestionarelor este dat de
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
lui 1944, orientarea ziarului începe să se schimbe treptat. Aurel A. Mureșianu vorbește acum despre „luptele comune ale românilor și slavilor împotriva asupritorilor”, Radu Enescu discuta despre „țărănism și marxism”, „democrație și cultură” sau laudă fără rezerve opera de „savant sociolog” a lui V. I. Lenin, jucând cu dezinvoltura rolul de „avocat al diavolului”. Speriat de articolele pe care le scrisese în „Țară” de la Sibiu în perioada imediat anterioară, Victor Iancu încearcă și el să iși spele „păcatele” în noua conjunctură
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
în 1996 cu teza Structuri arhaice în cultura populară română din Transilvania. Angajat în 1972 instructor la Comitetul Județean pentru Cultură și Educație Socialistă Cluj, este transferat în 1975 la Casa Municipală de Cultură. În 1990-1992 ocupă un post de sociolog la Centrul Județean al Creației Populare Cluj; este și corespondent local pentru publicațiile bucureștene „Expres magazin” și „Evenimentul zilei” (1991-1992), redactor și redactor-șef adjunct la cotidianul „Tribuna Ardealului” (1993-1994). Ulterior intră în Catedra de sociologie a Facultății de Sociologie
VEDINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
familiei este înțeleasă ca o funcție vitală specifică (oricărui subsistem îi sunt specifice funcții prin care acesta își asigură evoluția și existența normală), fără de care familia nu s-ar menține (T. Parssons, B. Malinowski). În cadrul acestui tip de acțiune familială, sociologii citați și nu numai, afirmă că funcționează trei tipuri de logici: 1. logica tradiției - părintele consideră întotdeauna ca normal și bun ceea ce știe și poate transmite pe plan comportamental, din ceea ce a preluat din generațiile precedente; 2. logica funcționalistă - diferențierea
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
socio-culturale și mai ales spiritualitatea. Exegezele de teoria și sociologia culturii înregistrează dispute aprinse în jurul conceptului de masificare a culturii condensate în ceea ce o penibilă metaforă numea “conserve culturale”. Marea suferință existențială este tratarea individului nediferențiat, includerea să în anormalitate! Sociologi și filosofi precum Marcuse, Fromm, Adorno, Riesmann, teologi ca sf. Augustin sau sf. Ioan Gură de Aur ca și toți Sfinții Părinți, de altfel, asociau acest fenomen de depersonalizare și înstrăinare anomică, cu cel al consumerismului, al hedonismului, etc. Cu
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
asociau acest fenomen de depersonalizare și înstrăinare anomică, cu cel al consumerismului, al hedonismului, etc. Cu atât mai mult astăzi când vorbim despre drepturile omului și mai ales despre drepturile copilului este bine de văzut cum își pot uni forțele sociologii, pedagogii și psihologii, terapeuții și educatorii pentru a reintegra în sfera de normalitate Iubirea față de ceea ce altă dată a fost Mama Natură, precum și cea față de Aproapele nostru. Ori, observând că lucrurile sunt identice atât pentru mare cât și pentru mic
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
spiritualitatea tinerei generații (februarie 1933). Ține, sub pseudonimul Ivy, o cronică a modei („Moda și noi”) în săptămânalul „Index”. Mai înainte scrisese versuri și publicase în „Azi”, în noiembrie 1932, poezia Iarna, sub pseudonimul Merica Urlea. V. este surprinzător: filosof, sociolog, economist, teoretician al eticii sistematice și al statisticii morale, profesor, poet, cercetător pe teren, teolog, jurist și critic literar deloc convențional. Se vrea un spirit al totalității, nu un spirit al fragmentului. Nu evită nici discipline mai frivole, cum ar
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
social, ci metafizic. Nu cred în politică. Nu vreau libertate politică, ci spirituală. Nu vreau fericirea lumii cu de-a sila. Nu vreau omul abstract, nici «umanitatea», ci OMENIA!” Ce e curios în această utopie a satului răsăritean este că sociologul refuză să accepte ideea că orașul poate să facă parte din România bună, profundă prin valorile pe care le creează. În privința experienței (ideea cu care operează filosofii și o bună parte din prozatorii generației tinere), pune accentul pe conceptul de
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
Eliade, discutându-i romanele, problematizând totul. Descoperă filiații spirituale, clasifică și clarifică filosofic și moral actele personajelor. Parantezele, speculațiile adiacente intră în program. Examinând cazul Mihail Sebastian (scandalul provocat de apariția cărții De două mii de ani, prefațată de Nae Ionescu), sociologul face observații de obicei juste. Nu e, oricum, un spirit intolerant, nu acceptă discriminarea și, ca să-și exprime mai limpede ideile, trimite la Nikolai Berdeaev, Werner Sombart, la problema mântuirii, la fericitul Augustin, la Jacques Maritain, la puțin cunoscutul Zankov
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
după care studenți participanți la această formă voluntară de instruire, au fost evaluați. La pregătirea studenților au contribuit cadrele didactice de specialitate, medici kinetoterapeuți, membri ai unui proiect de cercetare CNCSIS (în calitate de prestator de servicii) cât și specialiști (medici, psiholog, sociolog) din cadrul Asociației „Centrul Diecezan Caritas” Iași cu care am încheiat un protocol de colaborare (în calitate de beneficiar). Prin acest contract s-au stabilit: Obiectivul proiectului Art. 1. Activități de voluntariat ale studenților de la specializarea kinetoterapie la domiciliul persoanelor aflate în evidența
I. PREGĂTIREA COMPLEMENTARĂ A KINETOTERAPEUTULUI PENTRU RECUPERAREA MEDICALĂ LA DOMICILIUL PACIENTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Veronica Bălteanu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_627]
-
numără asigurarea igienei corporale și găsirea unei poziții antalgice. În plus față de consilierea pacientului, echipa trebuie să aibă în vedere și susținerea familiei. Prin urmare, pe lângă medici, asistenți medicali, kinetoterapeuți, din echipa care oferă îngrijiri paliative fac parte și psihologi, sociologi sau preoți. Programul medical româno-olandez Matra, intitulat PACARO (PAlliative CAre ROmania), și-a propus, printre altele, evaluarea satisfacției familiilor care au primit îngrijiri de acest fel. Cele mai multe dintre acestea au fost extrem de mulțumite de îngrijirile acordate la domiciliu, ceea ce recomandă
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
tradițională este caracterizată printr-un proces predominant spontan de reacție la probleme. Abordarea actuală, orientată spre dezvoltare socială, este caracterizată prin punerea soluționării problemelor sociale ca obiectiv al dezvoltării, asociate cu strategii/planuri/programe de acțiune colectivă. Potențial/Actual Mulți sociologi consideră că un anumit lucru este problemă socială doar dacă acesta este formulat de către colectivitatea respectivă ca „o problemă socială”. Formularea la nivelul conștiinței colective ca problemă socială implică două aspecte distincte: a) formularea acelui „ceva” ca o stare/fenomen
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
respectiva colectivitate. Dar definirea problemei sociale doar cu condiția asumării ei de către colectivitate ca o „problemă” este superficială, eliminând din sfera analizei multe fenomene sociale care sunt esențiale pentru analiza problemelor sociale. Distincția „potențial/actual” lărgește sfera de interes a sociologului. Pentru o anumită colectivitate, „ceva” poate fi potențial o problemă, chiar dacă nu este formulată, la un moment dat, de către respectiva colectivitate ca o problemă. Poluarea mediului poate să nu fie încă formulată ca problemă, dar, la un moment dat, în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Editura Academiei, București. Controverse asupra dezvoltării sociale: puncte de vedere în sociologia românească Maria Larionescu Istoria sociologiei românești (1848-1948) îi oferă cititorului contemporan un portofoliu bogat de idei, concepte, teorii asupra dezvoltării sociale semnificativ din unghiul de vedere a ceea ce sociologul elvețian Giovanni Busino numea „permanența trecutului” în cunoașterea științifică. Cunoașterea istoriei disciplinei facilitează reconstrucția actuală a sociologiei dezvoltării sociale printr-o „critică din trecut”, care îmbogățește conținutul empiric al teoriilor actuale prin extinderea faptelor relevante pentru generalizările teoretice. Spațiul istoriei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Spațiul istoriei sociologiei românești oferă diagnoze semnificative asupra stării societății românești și strategii de dezvoltare socială caracterizate prin diversitate, caracter problematic, contextualitate, relevanță istorică și contemporană. Cum apare societatea românească din perioada 1848-1948 în diagnozele și proiectele de dezvoltare ale sociologilor? Percepția sociologilor asupra societății apare condiționată de configurația socioistorică a societății românești și de zestrea teoretică care a stat la baza evaluărilor lor. Societatea românească a fost diagnosticată în chip unitar, pentru prima și, după unii, singura dată de către fondatorii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociologiei românești oferă diagnoze semnificative asupra stării societății românești și strategii de dezvoltare socială caracterizate prin diversitate, caracter problematic, contextualitate, relevanță istorică și contemporană. Cum apare societatea românească din perioada 1848-1948 în diagnozele și proiectele de dezvoltare ale sociologilor? Percepția sociologilor asupra societății apare condiționată de configurația socioistorică a societății românești și de zestrea teoretică care a stat la baza evaluărilor lor. Societatea românească a fost diagnosticată în chip unitar, pentru prima și, după unii, singura dată de către fondatorii sociologiei românești
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
devălmășiei țărănești, care implica negarea însăși a dreptului lor (atât a «bonjuriștilor», cât și a boierimii mari) de viitori proprietari deplini” (Stahl, 1938, pp. 574-575), alături de dominația națională, explicau starea precară, de înapoiere social-economică și culturală a țării. Cei dintâi sociologi au fost sensibili la somația momentului și, în ciuda orientărilor lor teoretico-ideologice diferite, au adoptat, unitar, o strategie de dezvoltare definită ca proces de modernizare a tuturor structurilor sociale, economice și politice, „reglarea” dezvoltării demografice, impulsionarea avansului culturii naționale. Fondatorii pașoptiști
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]