6,537 matches
-
dacă n-aș avea burta asta cu care mi-e rușine să ies la poartă și dacă ochii nu mi-ar fi roșii de plâns, ci albaștri, ați avea imaginea mea din tinerețe, cu care ea seamănă leit, nemaipunând la socoteală faptul că-n alesele ei trăsături a păstrat ceva din frumusețea mamelor sale. Păi câte mame a avut? - zise Metodiu. Nu zâmbi, străine, că nu-i de zâmbit - oftă hangiu. A avut două mame, fie-le țărâna ușoară! Câteodată Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
la cât de repede se petrecuseră toate din momentul în care Alex Fawcett îl chemase în biroul său. Nimic nu se întâmplase așa cum era prevăzut să se întâmple, și, știindu-se așa cum se știa, fără să fie obligat să dea socoteală nimănui de ceea ce face, nu ezită să recunoască indiscutabila sa responsabilitate pentru acea înfrângere atât de dramatică și răsunătoare. Epuizat fizic și moral ca să-și mai pună mintea să caute scuze, i se păru mult mai simplu să-și admită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
douășpatru — Nu se poate, e cu aproape cinzeci de ani mai bătrîn decît ea? — Da cum? CÎt i-a crescut copilul și i-a umplut casa cu de toate și i-a spălat și chiloții și nu i-a cerut socoteală pă unde umblă, că a și avortat În fața lui că el i-a vărsat ligheanul la closet, a fost bun, acu de... — Te rog nu Începe iar cu... Nu știu zău ce plăcere ai dumneata să vorbești despre lucrurile cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
carne de vită! RÎndul a ajuns pînă la capătul blocului nostru. Un rînd zgomotos, optimist, plin de vitalitate. — Oare o să se ajungă pînă la noi? — Păi, cum altfel? A adus căcălău, trei tone și dă trei pachete. Fă și mneata socoteala, Acilea nu ie mai mulți dă 300 sute dă oameni, eh? — De, ar trebui să ajungă, dar — Mai s-atașează, n-ai grijă, că vin alea borțoasele și țiganii cu toată liota și schilozii ăia În cîrje și LÎngă perete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
tutun. Așa i-a luat data trecută și lui Igor cea mai frumoasă piatră, pe care a adus-o de pe Lună. - Le iei împrumut? - l-am întrebat eu pe Baár. - Și vaza aia grecească? - Ce-i cu ea? Îmi ceri socoteală? Fii liniștit, e la mine în atelier. Am transformat-o. Nu era perfectă - mă anunță pictorul jignit. - Ce-ai făcut?! - îl întreb eu. - Am scos mai bine în evidență libidoul bacantei. Cu negru. Un ochi neinițiat nici n-o să observe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
seama că am învățat să citesc un pic, fiindcă vara următoare, când m-am dus la filme cu tanti Mae, puteam să îmi dau seama destul de bine care-i numele filmului și cine joacă în el. Puteam să fac și socoteli și știam să scriu cu litere de tipar. Tata zicea că nici n-am nevoie să știu mai mult și că nu mai trebuie să mă duc la școală toamna următoare. Eu nu aveam nici o problemă cu asta, dar mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
întâmplările lumii exterioare, ci numai prin imaginea acestor întâmplări în conștiința lui. Întreaga viață a unui om, acțiunile și faptele sale, voința sa, forța sa fizică și intelectuală, toate sunt puse la lucru și cheltuite fără măsură și fără o socoteală numai de dragul de a săvârși ceva în lumea exterioară. Ba poate că lucrul se întâmplă nu pentru acest ceva anume, ci doar pentru a avea imaginea lui în conștiință. Și, dacă la toate acestea mai adăugăm că, din toate dorințele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
amenințase că pleacă de acasă și îl lasă singur dacă nu își bagă mințile în cap. Renunțase la băutură, el spunea că de gura ei, dar adevărul era că se speriase tare de tot când, într-o dimineață își făcuse socotelile și constatase că nu mai are rezerve aproape de loc. Era îngrijorat pentru că banii nu-i mai ajungeau să iasă din iarna care urma. Toamna era aproape iar el nu se îngrijise să facă rost de lemne, asta ca să nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de spălare a minereului dar și după grămada de sfărâmături rămasă, se ocupase serios de această activitate. Habar n-avea dacă găsise metalul galben ori nu, dar în mod sigur încercase să șteargă urmele, închizând intrarea. Poate că își făcuse socoteala că se va întoarce mai târziu să continue exploatarea, ori îl alungase cineva. Cine știe, se părea că nu mai fusese nimeni pe acolo de câteva zeci bune de ani. Îi trecu prin minte să continue el căutarea. Și așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o soluție strălucită. Și dacă rămânea acolo ce câștiga? Abia mâine pe la unsprezece sau douăsprezece ar fi putut să-l remorcheze un coleg care întorcea încărcat de la exploatarea forestieră. Asta însemna să piardă toată ziua. Ca să nu mai pună la socoteală faptul că maică-sa n-ar fi închis ochii toată noaptea de grijă, văzând că nu vine acasă. Nu, mai bine pleca acum, în cel mult două ore putea fi acasă în patul lui, iar mâine va aduce o asistență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Nepotu-meu spunea că ai suferit un accident și încă ești în perioada de refacere. Ia spune, nu ești obosit? Ai făcut totuși un drum foarte lung până aici. Câți kilometri sunt de la Iași până la Baia de Sus? Vreo șapte sute după socoteala mea. Aproape. Șase sute șaptezeci de kilometri. Când ai plecat de acasă? Astăzi de dimineață, pe la șase. Și ai ajuns atât de repede? se arătă mirat Pop, înfigând furculița în carnea din farfurie și tăindu-și o bucata generoasă. De ce spuneți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
încerca să se apere dar, neputându-i vedea, nu izbutea să-i atingă. În curând, uriașul era plin de răni și puterile îl lăsau pe măsură ce sângele ce i se scurgea din vene. La un moment dat, ucigașii și-au făcut socotelile că Negru e destul de slăbit ca să încerce să-l doboare de-a binelea, așa încât se așezară în jurul său atacându-l din mai multe părți deodată. Tactica lor dădea roade și, în curând uriașul era copleșit. Lovit de moarte, cu ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Peste vară scoteau undeva la vreo patruzeci de săcușori din aceia, adică peste un kilogram de aur, poate ceva mai mult câteodată. Toamna târziu, imediat ce cădea prima brumă, chiar înainte să-și strângă tot calabalâcul și să plece, le făcea socoteala. Fiecare își primea partea și erau mulțumiți. Până atunci însă nimeni nu știa unde ținea bătrânul comoara. O ascundea probabil pe undeva, prin pădure pentru că în cortul lui nu era nici un gram de metal prețios în afară de ce scoteau în ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
zăcea pe undeva legat și cu un căluș în gură, ori poate cine știe, îi făcuseră deja felul. Probabil că se pregăteau să năvălească peste ei când își făcuse Strugurel apariția lângă foc. Ieșirea lui din cort le cam încurcase socotelile atacatorilor și se văzuseră nevoiți să-și schimbe planurile. Puseseră la cale aceeași strategie ca să-l îndepărteze de tabără și să-l împie dice să dea alarma. Tulburat de pierderea fiului său, nu stătuse nici o clipă pe gânduri și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ale căror trunchiuri crescuseră contorsionate printre ele. Ca să se poată strecura pe acolo, de multe ori erau nevoiți să meargă în șir câte unul. Ileana era în frunte, deschizând drumul. În urma ei venea Toma și Calistrat care încheia coloana. După socoteala inspectorului nu mai aveau mult. Ar fi trebuit să ajungă în curând la pajiștea alpină de sub stânca din vârf. Deși mult mai puțin intensă, senzația că în continuare sunt priviți nu dispăruse cu totul. Câteva clipe se gândi că poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mai poate sta mult acolo. Pentru moment reușise să scape cu fața curată, dar trebuia să părăsească țara fără întârziere. Plecase în grabă, lăsând în urmă o mulțime de bunuri și mai ales bani. După ce trăsese linia și își făcuse socotelile constatase că îi mai rămăseseră numai puțin peste două sute de milioane de dolari. Era o lovitură puternică dar nu mai avea importanță, deși ieșise ciufulit rău, se simțea fericit că scăpase de acolo. Nu avea decât să se întoarcă acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
prididea să strângă mâinile chibiților ce țineau neapărat să-l felicite. Într-adevăr, așa ceva nu puteai vedea în fiecare zi, să iasă la ruletă același număr de cinci ori la rând sfida orice închipuire. Asta, fără a mai pune la socoteală suma imensă pusă în joc. Cu o mână tremurândă semnă cec-ul pe care i-l întindea supraveghetorul evitând să numere zerourile scrise acolo. Știa că nu are atâția bani, dar nu avea încotro. Dacă voia să scape basma curată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
țara sa de baștină, la apus. Nu o privise însă niciodată ca pe un posibil mediu în care să-și desfășoare el activitatea. O considera prea aproape de Occident și, în consecință nepotrivită pentru el. Asta ca să nu mai punem la socoteală faptul că nu-l interesaseră niciodată de afacerile cu lemn. Iată însă că afla lucruri noi. Se hotărî să se aplece cu atenție asupra acestei informații despre care aflase în cel mai neașteptat mod. Începuse imediat să strângă informații și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
crezi că bătrânul a făcut-o înadins? Adică nu s-a căsătorit tocmai pentru a nu avea urmași? Nu știu dacă a premeditat acest lucru de la început dar, de la un moment dat, a început să-i convină acest lucru. De ce? Socoteala lui era foarte simplă. Atâta vreme cât nu are un succesor, paznicul din acel moment rămâne în exercițiu. Calistrat știa aceasta și spera ca lucrurile să rămână așa pentru totdeauna. Și care era avantajul lui? Nu înțelegi? Vrei să spui că moșneagul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
foarte simplă. Atâta vreme cât nu are un succesor, paznicul din acel moment rămâne în exercițiu. Calistrat știa aceasta și spera ca lucrurile să rămână așa pentru totdeauna. Și care era avantajul lui? Nu înțelegi? Vrei să spui că moșneagul își făcuse socoteala să trăiască veșnic? În sfârșit, te-ai prins. Absurd. Moșul ar fi putut muri oricând însă, pur și simplu, nu îi venise încă vremea. Fără un paznic nou, asta nu se putea întâmpla. Tocmai pe acest lucru se baza Calistrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de ani ... murmură inspectorul. Își făcuse un calcul simplu. Neavând un succesor, pe care oricum nu era dispus să și-l aleagă, el ar fi rămas în continuare paznic până la calendele grecești. Tu, când ai apărut, i-ai încurcat toate socotelile. Amintește-ți numai, cât de ostil era în privința ta atunci când ne-am întâlnit cu el în pădure prima oară! Te vedea ca pe o amenințare, mai ales după ce te-ai întors teafăr de la Stânca Adevărului. Într-o seară, începu inspectorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
le mai putea suporta. Rezolvase repede problema, statura și conformația lui fizică îl ajutaseră să îi reducă la tăcere pe colegii răutăcioși. După câteva confruntări soldate cu nasuri rupte și ochi umflați, nimeni nu mai îndrăznea să facă glume pe socoteala lui. Rusia feudală era împărțită în cnezate. La mijlocul secolului al XV-lea, cnezatul Moscovei, aflat sub conducerea lui Ivan al IV-lea, numit și "cel groaznic" ajunsese la apogeu. După domnia lui Ivan cel Groaznic, Rusia devenise un stat puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se păru că simte o undă de persiflare în vocea omului din fața sa. Nici pomeneală, răspunse el, privindu-l pe Godunov în ochi, mergem mai departe. Continuăm conform planului. Vezi cum scapi de cei doi, nu vreau să ne încurce socotelile. Boris dădu din cap și părăsi tăcut încăperea. În mintea lui încolțise deja un plan. La numai două zile după vizita sa acasă la Calistrat, muncitorii de pe platou reușiseră să elibereze intrarea în mina pe care o căutau. Porniseră excavațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nu putea ști. Era însă limpede ca lumina zilei că mai devreme sau mai târziu se va întâmpla. Se apropia de cincizeci de ani și nu mai avea timp. Cine mai avea nevoie de serviciile unui mercenar bătrân? Își făcuse socotelile și, cu părere de rău, constatase că banii de care dispunea nu îi puteau garanta o bătrânețe liniștită. I-ar fi ajuns poate doi, trei cel mult cinci ani, dar numai dacă i-ar fi chibzuit foarte bine. Și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
îl văd: s-a 166 făcut negru ca pământul. Iar noi ne-am dus la masă la bodega lui Baciu, cu conul Grigori, directorul Federației, Costică Gh. S-a petrecut până seara și toată noaptea, iar a doua zi la socoteală s-a făcut 5.000 lei pe care i-a achitat conul Grigori (probabil Mârza). Am uitat să spun. Președintele tribunalului, după pronunțare, ne-a felicitat: să trăiți și să stăpâniți! Fratele meu și-a scos auswies de la Mărășești și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]