2,462 matches
-
se cunună" 215. Această sacralizare a nuntirii, prin apă se întâlnește și la alte popoare, la greci, la romani, în India-țara scaldelor prin excelență, la evrei, la albanezi 216: la romani, mirii primeau miresele cu apă și foc, în India, socrul spală picioarele mirelui cu apă, cu lapte și cu balegă de vacă, urmând împreunarea mâinilor și vărsarea apei peste palmele unite ale mirilor. Astfel, la romani, la poarta casei soțului, mireasa era supusă unui întreg ritual. Pentru a îmblânzii "zeii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-le ca toată viața să le meargă din plin" 220. După cununie, la casa mirelui, mireasa este întâmpinată de soacra cea mare care o ia și o învârte de trei ori în jurul unui vas cu apă. Apoi, mireasa toarnă apă socrilor și nașilor pentru a se spăla, în semn de ascultare. După această spălare ritualică, mireasa îi stropește pe toți nuntașii, de jur împrejur și, împreună cu mirele, duce restul apei la rădăcina unui pom din grădină 221. "Spălarea" ritualică, de a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de pe cal. După ce îl iau, îl țin în sus, unul de-o parte, celălalt de cealaltă parte, pentru ca mirele să treacă pe sub colac. După ce a trecut mirele, rup colacul în două și-l azvârle în cele patru părți ale pământului. Socrul cel mare aduce, apoi, un alt colac pe care i-l dă nașului care, ținându-l în sus, între mire și mireasă, zice: "Uită-te, / Că-ți răsare / Sfântul soare!". Atât mirele, cât și mireasa trebuie să se uite prin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
are rolul unui actant conclusiv: "Mamă, câte fete ai / Prin străini să nu le dai, / Că destul m-ai dat pe mine / De mă mustră orișicine, / De mă mustră și soacra, / Că nu știu a mătura. De mă mustră și socrul, / Că nu știu să fac focul. De mă mustră și bărbatul, / Că nu știu ca să-i fac patul. De vrei să mă ai `napoi, / Pune la car patru boi / Și-mi du zestrea înapoi, / Să se mire pietrele, / Ce noroc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
267: "Frunzulița bobului, / Veler, Velerița mea, / Dimineața se scula, / Pe ochi negri se spala, / Mâneci albe sufleca, / De colaci se apuca, / De colaci / Din nouă saci. / Ș-o pupăză / Dintr-o mierță, / Și-un covrig / Dintr-un miertic. Hai la socri / Peste codru`, / În mijlocul codrului, / Veler, Velerița mea, / Cântă-mi tu / Cântecuțu, / Veler, Velerița mea. Eu cântecul ț-oi cânta, / Dar munții s-or tremura, / Văile s-or tulbura, / Păunașu-a auzi / Și-nainte mi-a ieși, / Nouă bine nu ni-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Aiud a fost cu fiul lui Matei Eminescu, fratele cel mai mic al poetului nostru național și ultimul descendent al familiei Eminescu. Acesta era căsătorit cu Profira, fiica lui Mihail Sadoveanu. La întrebarea acestuia că, în timp ce el este deținut politic, socrul lui se află în guvernul comunist, acesta i-a răspuns că socrul său este un om egoist, că niciodată n-ar ajuta pe nimeni. Nici măcar pe copiii lui, care nu au urmat o facultate, oprindu-se la nivelul unui liceu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
al poetului nostru național și ultimul descendent al familiei Eminescu. Acesta era căsătorit cu Profira, fiica lui Mihail Sadoveanu. La întrebarea acestuia că, în timp ce el este deținut politic, socrul lui se află în guvernul comunist, acesta i-a răspuns că socrul său este un om egoist, că niciodată n-ar ajuta pe nimeni. Nici măcar pe copiii lui, care nu au urmat o facultate, oprindu-se la nivelul unui liceu sau al unei școli de menaj, cum este cazul soției sale152. Poetul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
imensă bucurie. Soțul meu a strigat la mine că sunt nebună și sperii copiii. Chiar am simțit și o durere ascuțită în ceafă dar nu-mi păsa de ea. Era prea mare bucuria ca să-mi mai pese ce va urma. Socrul meu, un om minunat, a luat copiii de mână și s-a dus să-i hrănească și să se joace cu ei. I-a explicat apoi soțului meu cu răbdare care este semnificația răbufnirii mele necontrolate. I-a spus atunci
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cu răbdare care este semnificația răbufnirii mele necontrolate. I-a spus atunci câteva aspecte ale copilăriei și adolescenței mele, pe care doar lui i le spusesem la căsătoria mea cu fiul lui. In ziua aceea am stat doar la televizor, socrii preluând grija copiilor mei. Tresăream la fiecare anunț de la televizor și regretam că nu pot fi și eu în București, alături de zecile de mii de oameni, să particip la evenimentele de acolo și să strig și eu alături de bucureșteni: “Libertate
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
acelea sînt bune de făcut de dragoste și de leac. Dacă ai un băț de alun și umbli cu el, ai noroc; țiganii mai ales numai cu acest fel umblă. Cînd o fată de țigan se mărită, ginerele îi dă socrului său și soacrei și cumnaților cîte-un băț de alun cît se poate de meșteșugit lucrat. în ziua de Sf. Ilie [20 iulie] de va tuna, toate alunele vor seca. în anii în care nu se fac alune, Dumnezeu a poruncit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
În fruntea haiducilor săi, făcînd minuni de vitejie. Fiind urmărit de turci, Sava nu a mai putut trăi În Serbia, trecînd În țara Românească. Tot pentru fapte de vitejie, a fost răsplătit cu mai multe pămînturi,Petre Zgîndăr din Baia de Aramă, viitorul socru al lui Milco Băiașul. Din actul dat de Ghica Vodă lui Constantin și Nicolae Săvoiu se mai vede că acest Sava, moșul lor, În 1651 și 1658, face noi cumpărături de moșii. Acest fapt presupune că Sava primul proprietar, va
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
uneori, cu elementele filosofice. E un fantastic orientat mai degrabă spre miraculos. Având ca temă relația dintre om și supranatural, La Hanul lui Mânjoală îmbină realul cu magia și evidențiază faptele ciudate, inexplicabile rațional. Fănică se îndrepta spre casa viitorului socru, pocovnicul Iordache și se opri din drumul său, la Hanul lui Mânjoală. Aici a fost ospătat de hangiță, a trecut prin întâmplări stranii, a plecat prin ceață și ploaie, s-a rătăcit și a ajuns din nou la hangița care
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de frigurile morții"; furtuna se dezlănțuie din senin; are halucinații, rătăcește drumul, ajunge din nou la han și găsește în prag căprița pe care o pusese în desagă; hangița îl așteapta pentru alte secvențe erotice; vraja se rupe la intervenția socrului, care-l duce la schit ca să scape de magie după "patruzeci de zile, post, mătănii și molitve". Întâmplarea este relatată la persoana I, într-un stil caracterizat prin oralitate, cu locuțiuni și expresii populare, interjecții, exclamații, vocative, forme lexicale populare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
focoasă sunt minunat surprinse: aceștia "au căutat mult chibriturile", pentru a aprinde lampa care se stinsese. Tânărul care se învârtise câteva ceasuri aproape de han, într-o noapte cețoasă și care fugise de trei ori la han, înainte de logodnă, află de la socrul său o altă întâmplare cu Mânjoloaia, al cărei protagonist rămâne necunoscut, dar e ușor de ghicit. La Hanul lui Mânjoală scoate în evidență calitățile de povestitor ale lui Caragiale. Caracterizarea lui Fănică Fănică, personajul-narator, pleacă la Popeștii-de-Sus, la pocovnicul Iordache
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în timp ce vorbea, avea căciula lui Fănică în mână, pe care "o tot sucea ș-o răsucea", "uitându-se adânc în fundul căciulii". Mai târziu, protagonistul a înțeles că femeia îi vrăjise căciula, ca să se întoarcă la han. Plecând în grabă spre socrul său, rătăci în viscol, ceață și întuneric multă vreme. La plecare își făcuse cruce și auzi un vaiet de cotoi, dar își închipui că îl apucase Mânjoloaia cu ușa. Din nou, personajul-narator intră într-un cadru fabulos: rătăcește fără țintă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
scandal și tărăboi, pocovnicul Iordache și nu l-ar fi dus să se pocăiască patruzeci de zile, la un schit în munte. Numai prin rugăciuni, omul scăpă de atracția amăgitoare a Satanei. Într-o noapte de iarnă, protagonistul află de la socrul său că hanul lui Mânjoală "arsese până la pământ", împreună cu vestita cucoană Marghioala și cu farmecele ei. Vestea îl făcuse fericit pe Iordache, care murmura: "a băgat-o în sfârșit la jăratic pe matracuca", și a ținut un discurs moralizator despre
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Marghioala și cu farmecele ei. Vestea îl făcuse fericit pe Iordache, care murmura: "a băgat-o în sfârșit la jăratic pe matracuca", și a ținut un discurs moralizator despre puterea diavolului, care "te spurcă" și "știe el unde te duce". Socrul îl lasă pe ginere să înțeleagă faptul că în tinerețe și el avusese o aventură amoroasă, dar a reușit să-și întemeieze o familie, ca orice bun creștin. Motivul călătoriei din planul real este un mijloc al cunoașterii miturilor și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ritm dramatic (Const. Ciopraga). Ion Subiectul romanului este relativ simplu: Ion, un tânăr sărac, o iubește pe Florica, fată săracă, dar se căsătorește cu Ana, fiica bogătașului Vasile Baciu, pentru a intra în posesia unor pământuri. Întâmpinând opoziție din partea viitorului socru, flăcăul o seduce pe Ana, se căsătorește cu ea, după care se îndepărtează și revine la Florica. Aceasta din urmă devenise soția lui George Bulbuc, om înstărit. Într-un alt plan se desfășoară viața apostolilor satului: învățătorul Herdelea și preotul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pricină trăiește o dramă continuă, se frământă și mândria îl transformă într-o ființă brutală. Lupta în vederea obținerii pământului îl face brutal, dar iubirea îl umanizează. Revenind la Florica, este ucis de soțul ei cu sapa. Deși obținuse pământ de la socrul său, protagonistul continuă să fie dur cu Ana și după nașterea copilului, iar femeia, nefericită, se spânzură. Ion este un exponent al țărănimii, la care setea de pământ are efecte devastatoare. Tablourile de natură lipsesc din roman. Sunt prezente evenimentele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
statornică, îl iubește cu sinceritate, delicatețe sufletească, dă dovadă de luciditate și inteligență, bunătate, blândețe, făcându-l să-și ceară iertare. Persida are o personalitate puternică, un simț al realului ca și Mara, devotament, chibzuință, voință puternică, ceea ce impresionează pe socrul său care-și cere iertare: "Iartă, fata noastră, toate supărările pe care ți le-am făcut și fii încredințată despre iubirea noastră părintească". N. Iorga afirma că titlul potrivit pentru roman era Copiii Marei, iar N. Manolescu crede că titlul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
jalbă. Suspiciunile se concretizează uneori în rumoare, apoi în păruială în uliță și chiar în bătăi în toată regula. Problemele economice nasc deseori conflicte între părinți și copii, frați și surori, iar ele depășesc cadrul restrâns al familiei. Disputele între socri și gineri, între soacre și nurori se adaugă conflictelor economice. Recuperarea zestrei duce la izbucnirea altor scandaluri oferite spre mediere justiției. Reclamarea dreptății îi împinge pe acești actori să facă apel la justiție. Astfel, un fapt cotidian care ar fi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Constantin Bă lă cea nu ginerele. Tatăl se oprește asupra lui Constantin Racoviceanu din următorul motiv: este fiu de boier „cu iconomie de casă boierească“. Acesta este primul criteriu: junele apar ține aceluiași mediu social, este un boier ca și socrul. Al doilea criteriu este dat de reputația și averea familiei, tatăl socru știe că familia Racoviceanu are o situație economică bună, ceea ce-i va permite ginerelui să înceapă viața pe , propriile picioare cu ajutorul părții de moștenire și a zestrei primite
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Racoviceanu din următorul motiv: este fiu de boier „cu iconomie de casă boierească“. Acesta este primul criteriu: junele apar ține aceluiași mediu social, este un boier ca și socrul. Al doilea criteriu este dat de reputația și averea familiei, tatăl socru știe că familia Racoviceanu are o situație economică bună, ceea ce-i va permite ginerelui să înceapă viața pe , propriile picioare cu ajutorul părții de moștenire și a zestrei primite. Din moment ce familia și-a dat acordul și i-a binecuvântat pe tineri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să înțelegem mai bine implicarea directă a Bisericii în acest tip de legături. În același timp, se va putea observa distanța care există între normă și practică în tratarea acestui tip de relații. Rada țigan ca este sistematic violată de către socrul ei. Ea încearcă să găsească ajutor la preotul Barbu din satul Pietroșița, județul Prahova. În postul Crăciunului, fiind vremea spovedaniei, îi povestește toată istoria: cum socrul o pândește când merge după lemne în pădure, cum o amenință cu cuțitul de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
practică în tratarea acestui tip de relații. Rada țigan ca este sistematic violată de către socrul ei. Ea încearcă să găsească ajutor la preotul Barbu din satul Pietroșița, județul Prahova. În postul Crăciunului, fiind vremea spovedaniei, îi povestește toată istoria: cum socrul o pândește când merge după lemne în pădure, cum o amenință cu cuțitul de nu vrea să-i accepte propunerile indecente sau dacă îi trece prin minte să spună cuiva secretul lor. De trei ori Rada s-a furișat în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]