1,510 matches
-
și Asia. În Europa trăiesc două specii, dintre care una, somnul ("Silurus glanis"), este răspândită și în România și Republica Moldova. Peștii din această familie se caracterizează prin corpul alungit, lipsa înotătoarelor adipoase, printr-o înotătoare dorsală mică și prin lipsa solzilor de pe corp. Înotătoarea anală este foarte lungă, ajungând până la înotătoarea caudală. Familia siluridelor cuprinde specii de dimensiuni variabile de la pești mici până la foarte mari. Specia europeană - somnul ("Silurus glanis")- ajunge la 5 m lungime și o greutate de 400 kg
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
variabile de la pești mici până la foarte mari. Specia europeană - somnul ("Silurus glanis")- ajunge la 5 m lungime și o greutate de 400 kg. Corpul este alungit, gros în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară, și este gol, lipsit de solzi. Capul turtit dorso-ventral. Pe ambele fălci 2—3 perechi de mustăți: una (cea mai lungă) pe falca superioară, la colțul gurii și 1—2 perechi pe fața ventrală a fălcii inferioare. Mustățile nazale de pe nara posterioară absente. Nările anterioare sunt
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
în cele "1001 de nopți" gătind un pește: „Harun a luat tigaia, a așezat-o pe foc, a pus în ea untul și a așteptat. Când untul a început să sfârâie, a luat peștele pe care-l curățase bine de solzi, îl spălase, îl sărase și îl tăvălise ușor prin făină și l-a așezat în tigaie. După ce peștele s-a fript bine pe o parte, l-a întors pe cealaltă cu o îndemânare fără greș, iar când s-a fript
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]
-
comprimat lateral, botul alungit și cu buze groase (de unde și denumirea peștelui), iar pe fălci dinți dispuși pe un singur rând. Înotătoarea dorsală lungă. Înotătoarele pectorale și ventralele scurte. Corpul, cât și opercularul și preopercularul sunt acoperite în întregime cu solzi. Coloritul lui este frumos, verde pe spate, cu pete albastre pe cap, trunchi și înotătoare. Pe abdomen se distinge un desen reticulat brun, în formă de rețea, iar marginea înotătoarei dorsale este roșie, pe când a înotătoarelor anale și caudale, albastră
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
puțin în urma înotătoarelor pectoralelor și au o radie anterioară spinoasă și 5 radii moi. Formula lor este V I 5. Înotătoarele pectorale sunt rotunjite și au o radie spinoasă și 14-15 radii moi. Formula înotătoarelor pectorale este P I 14-15. Solzii cicloizi, de mărime mijlocie, acoperă întregul corp și cea mai mare parte a capului (cu excepția frunții și botului). Numărul rândurilor transversale de solzi de pe corp este mai mare ca 42. Pe obraji între ochi și preopercular sunt 5-8 rânduri transversale
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
rotunjite și au o radie spinoasă și 14-15 radii moi. Formula înotătoarelor pectorale este P I 14-15. Solzii cicloizi, de mărime mijlocie, acoperă întregul corp și cea mai mare parte a capului (cu excepția frunții și botului). Numărul rândurilor transversale de solzi de pe corp este mai mare ca 42. Pe obraji între ochi și preopercular sunt 5-8 rânduri transversale de solzi imbricați. Operculele (opercularul și preopercularul) sunt acoperite în întregime cu solzi imbricați; solzii de pe preopercul sunt mai mici ca cei de pe
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
de mărime mijlocie, acoperă întregul corp și cea mai mare parte a capului (cu excepția frunții și botului). Numărul rândurilor transversale de solzi de pe corp este mai mare ca 42. Pe obraji între ochi și preopercular sunt 5-8 rânduri transversale de solzi imbricați. Operculele (opercularul și preopercularul) sunt acoperite în întregime cu solzi imbricați; solzii de pe preopercul sunt mai mici ca cei de pe opercul. Interopercularul lipsit de solzi sau cu un număr redus de solzi (1-3 solzi pe marginea posterioară). Marginea posterioară
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
a capului (cu excepția frunții și botului). Numărul rândurilor transversale de solzi de pe corp este mai mare ca 42. Pe obraji între ochi și preopercular sunt 5-8 rânduri transversale de solzi imbricați. Operculele (opercularul și preopercularul) sunt acoperite în întregime cu solzi imbricați; solzii de pe preopercul sunt mai mici ca cei de pe opercul. Interopercularul lipsit de solzi sau cu un număr redus de solzi (1-3 solzi pe marginea posterioară). Marginea posterioară a preopercularului netedă, nezimțuită la adulți (la puiet este de multe
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
cu excepția frunții și botului). Numărul rândurilor transversale de solzi de pe corp este mai mare ca 42. Pe obraji între ochi și preopercular sunt 5-8 rânduri transversale de solzi imbricați. Operculele (opercularul și preopercularul) sunt acoperite în întregime cu solzi imbricați; solzii de pe preopercul sunt mai mici ca cei de pe opercul. Interopercularul lipsit de solzi sau cu un număr redus de solzi (1-3 solzi pe marginea posterioară). Marginea posterioară a preopercularului netedă, nezimțuită la adulți (la puiet este de multe ori ușor
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
mare ca 42. Pe obraji între ochi și preopercular sunt 5-8 rânduri transversale de solzi imbricați. Operculele (opercularul și preopercularul) sunt acoperite în întregime cu solzi imbricați; solzii de pe preopercul sunt mai mici ca cei de pe opercul. Interopercularul lipsit de solzi sau cu un număr redus de solzi (1-3 solzi pe marginea posterioară). Marginea posterioară a preopercularului netedă, nezimțuită la adulți (la puiet este de multe ori ușor zimțuită). Linia laterală completă, continuă și neîntreruptă, anterior se află în partea superioară
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
și preopercular sunt 5-8 rânduri transversale de solzi imbricați. Operculele (opercularul și preopercularul) sunt acoperite în întregime cu solzi imbricați; solzii de pe preopercul sunt mai mici ca cei de pe opercul. Interopercularul lipsit de solzi sau cu un număr redus de solzi (1-3 solzi pe marginea posterioară). Marginea posterioară a preopercularului netedă, nezimțuită la adulți (la puiet este de multe ori ușor zimțuită). Linia laterală completă, continuă și neîntreruptă, anterior se află în partea superioară a corpului, apoi se curbează ușor în
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
sunt 5-8 rânduri transversale de solzi imbricați. Operculele (opercularul și preopercularul) sunt acoperite în întregime cu solzi imbricați; solzii de pe preopercul sunt mai mici ca cei de pe opercul. Interopercularul lipsit de solzi sau cu un număr redus de solzi (1-3 solzi pe marginea posterioară). Marginea posterioară a preopercularului netedă, nezimțuită la adulți (la puiet este de multe ori ușor zimțuită). Linia laterală completă, continuă și neîntreruptă, anterior se află în partea superioară a corpului, apoi se curbează ușor în jos sub
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
zimțuită). Linia laterală completă, continuă și neîntreruptă, anterior se află în partea superioară a corpului, apoi se curbează ușor în jos sub capătul posterior al înotătoarei dorsale și se continue prin mijlocul pedunculului caudal. Pe linia laterală se află 41-49 solzi dispuși în linie longitudinală. Numărul de solzi deasupra liniei laterale (numărați vertical până la începutul înotătoarei dorsale) este de 4-6. Numărul de solzi sub linia laterală (numărați vertical până la începutul înotătoarei ventrale) este de 12-13. Aceasta se poate reda prin formula
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
anterior se află în partea superioară a corpului, apoi se curbează ușor în jos sub capătul posterior al înotătoarei dorsale și se continue prin mijlocul pedunculului caudal. Pe linia laterală se află 41-49 solzi dispuși în linie longitudinală. Numărul de solzi deasupra liniei laterale (numărați vertical până la începutul înotătoarei dorsale) este de 4-6. Numărul de solzi sub linia laterală (numărați vertical până la începutul înotătoarei ventrale) este de 12-13. Aceasta se poate reda prin formula 41 [4-6/12-13] 49. La subspecia "Labrus
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
capătul posterior al înotătoarei dorsale și se continue prin mijlocul pedunculului caudal. Pe linia laterală se află 41-49 solzi dispuși în linie longitudinală. Numărul de solzi deasupra liniei laterale (numărați vertical până la începutul înotătoarei dorsale) este de 4-6. Numărul de solzi sub linia laterală (numărați vertical până la începutul înotătoarei ventrale) este de 12-13. Aceasta se poate reda prin formula 41 [4-6/12-13] 49. La subspecia "Labrus viridis prasostictes" această formulă este 44 [4-5½ /12-13] 47. Vezica înotătoare este prezentă. Aparatul opercular
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
Înotătoarele ventrale obișnuit lipsesc; când există, ele sunt așezate pe abdomen, în urma înotătoarelor pectorale și constau din 3-7 radii. Radiile înotătoarelor dorsale, anale și pectorale sunt nedivizate (neramificate); cele ale înotătoarelor caudale și ventrale parțial divizate (ramificate). La grupele specializate solzii sunt absenți, fiind înlocuiți cu plăci osoase (scuturi osoase), care la marea majoritate acoperă în întregime corpul; plăcile osoase de la același nivel formează câte un inel osos complet. Grupele primitive (subordinul Aulostomoidei) au solzi ctenoizi. Vomerul, mezetmoidul, pătratul și maxilarul
Singnatiforme () [Corola-website/Science/335727_a_337056]
-
parțial divizate (ramificate). La grupele specializate solzii sunt absenți, fiind înlocuiți cu plăci osoase (scuturi osoase), care la marea majoritate acoperă în întregime corpul; plăcile osoase de la același nivel formează câte un inel osos complet. Grupele primitive (subordinul Aulostomoidei) au solzi ctenoizi. Vomerul, mezetmoidul, pătratul și maxilarul sunt puternic alungite. Infraorbitarele, parietalele și opistoticul (intercalarul) lipsesc; lacrimalul de obicei prezent. Preorbitarele uneori lipsesc; dacă există, ele nu conțin canale mucoase (din sistemul lateral cefalic), dar în locul acestora există rânduri de genipori
Singnatiforme () [Corola-website/Science/335727_a_337056]
-
care are în comun o articulație dublă între mandibule și cap și o pleuron toracice bine sclerotizat. Există aproximativ 370 de specii de tizanure în întreaga lume. Tizanurele includ patru familii existente: "Lepismă saccharina" , numită popular "peste de argint", din cauza solzilor săi argintii care acoperă corpul, uneori culoarea generală fiind cenușie-deschis, brună-negricioasă sau gălbuie. Trăiește în case, în locurile calde ale gospodăriilor. Are corpul turtit dorsoventral. De regulă este o insectă nocturnă și se ascunde în locuri uscate, prin crăpăturile de la
Tizanure () [Corola-website/Science/332564_a_333893]
-
le (s) este un ordin de pești osoși teleosteeni bentonici sau demersali răpitori slabi înotători cu corpul înalt și foarte turtit, acoperit cu solzi ctenoizi și gura protractilă. Lungimea adulților variază de la 10 cm ("Zenion hololepis") până la 90 cm și 5,3 kg ("Zeus capensis"). Cele mai multe specii sunt argintii, bronze, cafenii, sau roșcate. Masculii și femelele au o colorație similară. Au corpul foarte înalt
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
variază de la 10 cm ("Zenion hololepis") până la 90 cm și 5,3 kg ("Zeus capensis"). Cele mai multe specii sunt argintii, bronze, cafenii, sau roșcate. Masculii și femelele au o colorație similară. Au corpul foarte înalt și puternic comprimat lateral, acoperit cu solzi ctenoizi, mai rar nud. Linia laterală este continuă, foarte curbată, paralelă cu linia spatelui. Pe spate au două înotătoare dorsale distincte, dar apropiate, prima, foarte înaltă, constă din radii spinoase. Înotătoare anală unică sau dublă, cu 1-4 radii spinoase. Înotătoarele
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
scurte, care sunt în general sub 50% din lungimea cap + trunchi; ochii și urechile de obicei mici și adesea ascunși în blană, capul mare și rotunjit. Coada relativ scurtă (mai scurtă decât trunchiul cu capul împreună) este acoperită cu mici solzi și peri scurți, rari și aspri. În jurul ochilor și pe bot au peri senzitivi numeroși și uneori foarte lungi. Pungile bucale absente Blana este groasă, cu peri deși, subțiri și moi, de culoare brună, cenușiu-roșcată sau negricioasă pe spate și
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
le (s) (din "lepis" (gr.) = solz + "osteon" (gr.) = os, sau "osseus" (lat.) = osos + "formes" (lat.) = asemănător) sau lepidosteiformele (Lepidosteiformes) sunt un ordin de pești răpitori piscivori, care trăiesc în apele dulci din America de Nord și America Centrală. Lepisosteiformele includ o singură familie existentă - lepisosteide ("Lepisosteidae") cu șapte specii
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
căruia se găsesc nările, și prin înotătoarele dorsală și anală deplasate în apropierea cozii. Coada este heterocercă însă nu este bifurcată ca și la știucă, ci are lobul rotunjit. Se mai deosebesc de știucă și de toți teleosteenii prin prezența solzilor ganoizi rombici, așezați în rânduri oblice, care formează în jurul peștelui o platoșă puternică, precum și prin fulcrele (solzi ganoizi dezvoltați mai puternic) ce preced fiecare înotătoare. Fălcile foarte lungi, ca la crocodilieni, sunt prevăzute cu dinți conici de dimensiuni inegale, iar
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
însă nu este bifurcată ca și la știucă, ci are lobul rotunjit. Se mai deosebesc de știucă și de toți teleosteenii prin prezența solzilor ganoizi rombici, așezați în rânduri oblice, care formează în jurul peștelui o platoșă puternică, precum și prin fulcrele (solzi ganoizi dezvoltați mai puternic) ce preced fiecare înotătoare. Fălcile foarte lungi, ca la crocodilieni, sunt prevăzute cu dinți conici de dimensiuni inegale, iar gura este largă. Vertebrele sunt opistocelice (cu corpul concav posterior și convex anterior), un caracter unic printre
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
de apă (rațe, anhinga americană etc). Sunt uneori canibale. Fălcile alungite ale acestor pești, prevăzute cu dinți ascuțiți facilitează prinderea prăzii, care înoată în apropiere, cu o mișcare rapidă a capului. Lepisosteiformele adulte au o platoșă bine dezvoltată formată din solzi ganoizi groși și oase dermice și prin urmare, ele au puțini prădători. Masculii ating maturitatea sexuală la 3-4 ani, iar femelele la 6 ani. Depunerea icrelor are loc din martie până în mai, în ape de mică adâncime, fiecare femelă fiind
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]