1,618 matches
-
lungimea de undă a radiației), situație care se ia în considerare în practică prin intermediul unor coeficienți, "emisivitatea totală" (global, pe toate lungimile de undă), respectiv "emisivitatea spectrală", pentru o anumită lungime de undă. În practică, indicațiile pirometrelor depind de distribuția spectrală a radiațiilor dintr-o anumită bandă, separată prin filtre, noțiunea corespunzătoare fiind "emisivitatea benzii". Pentru a se obține indicații corecte, se recomandă ca vizarea suprafețelor a cărei temperatură se măsoară să se facă în direcție normală pe suprafață, sau la
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
vizarea suprafețelor a cărei temperatură se măsoară să se facă în direcție normală pe suprafață, sau la un unghi mai mic de 45ș cu normala, altfel trebuie introduse corecții. Pentru orice interval mic de lungimi de undă suma dintre reflexia spectrală formula 1, emisivitatea spectrală formula 2 și transmisia spectrală formula 3 este egală cu unitatea: Ca urmare, pe lângă energia radiată de corpul E însuși (v. imaginea alăturată), acesta poate emite energie ca rezultat al reflexiei radiației corpului R sau transmisiei energiei provenite de la
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
cărei temperatură se măsoară să se facă în direcție normală pe suprafață, sau la un unghi mai mic de 45ș cu normala, altfel trebuie introduse corecții. Pentru orice interval mic de lungimi de undă suma dintre reflexia spectrală formula 1, emisivitatea spectrală formula 2 și transmisia spectrală formula 3 este egală cu unitatea: Ca urmare, pe lângă energia radiată de corpul E însuși (v. imaginea alăturată), acesta poate emite energie ca rezultat al reflexiei radiației corpului R sau transmisiei energiei provenite de la corpul T. l
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
să se facă în direcție normală pe suprafață, sau la un unghi mai mic de 45ș cu normala, altfel trebuie introduse corecții. Pentru orice interval mic de lungimi de undă suma dintre reflexia spectrală formula 1, emisivitatea spectrală formula 2 și transmisia spectrală formula 3 este egală cu unitatea: Ca urmare, pe lângă energia radiată de corpul E însuși (v. imaginea alăturată), acesta poate emite energie ca rezultat al reflexiei radiației corpului R sau transmisiei energiei provenite de la corpul T. l nu are posibilitatea să
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
de Metrologie Legală pirometrele se clasifică după diverse criterii. După principiul de funcționare ele pot fi: A. "Pirometre de radiație" care se bazează pe utilizarea radiației sursei, care depinde de temperatură. Din această categorie fac parte: B. "Pirometre cu distribuție spectrală", care se bazează pe variația cu temperatura a distribuției spectrale relative a sursei. După intervalul spectral de radiație există: După tipul constructiv există: În afară de criteriile de mai sus pirometrele mai pot fi clasificate în funcție de intervalul de măsurare, precizie, timpul de
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
principiul de funcționare ele pot fi: A. "Pirometre de radiație" care se bazează pe utilizarea radiației sursei, care depinde de temperatură. Din această categorie fac parte: B. "Pirometre cu distribuție spectrală", care se bazează pe variația cu temperatura a distribuției spectrale relative a sursei. După intervalul spectral de radiație există: După tipul constructiv există: În afară de criteriile de mai sus pirometrele mai pot fi clasificate în funcție de intervalul de măsurare, precizie, timpul de răspuns, indicele de vizare sau compensarea emisivității. Cele mai folosite
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
A. "Pirometre de radiație" care se bazează pe utilizarea radiației sursei, care depinde de temperatură. Din această categorie fac parte: B. "Pirometre cu distribuție spectrală", care se bazează pe variația cu temperatura a distribuției spectrale relative a sursei. După intervalul spectral de radiație există: După tipul constructiv există: În afară de criteriile de mai sus pirometrele mai pot fi clasificate în funcție de intervalul de măsurare, precizie, timpul de răspuns, indicele de vizare sau compensarea emisivității. Cele mai folosite tipuri sunt pirometrele de radiație totală
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
lunetă sau un telescop care focalizează radiația pe un senzor care generează un semnal electric pentru un instrument indicator sau înregistrator. Senzorul pirometrului de radiație totală trebuie să fie pe cât posibil neselectiv pentru ca indicațiile pirometrului să nu depindă de compoziția spectrală a energiei radiate de corp. La pirometrele cu vizare prin lunetă (v. fig alăturată) suprafața a cărei temperatură se măsoară trebuie să acopere întregul câmp vizual al lunetei, deci trebuie să fie destul de mare. Pentru temperaturi mai reduse (uzual sub
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
care este fabricat filamentul lămpii etalon) este mai mică (1591 K față de 1700 K) față de temperatura corpului măsurat. Un alt dezavantaj este faptul că nu poate fi folosit ca înregistrator. l de culoare face parte din clasa pirometrelor cu distribuție spectrală, el determinând temperatura de culoare a corpului a cărui temperatură se măsoară. Acestea determină deplasarea maximului radiației în funcție de temperatură cunform legii lui Wien. Determinarea temperaturii de culoare se poate face vizual, comparând culoarea cu cea a unei lămpi pirometrice etalon
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
verde, motiv pentru care mai sunt cunoscut drept "pirometru bicolor". Pentru a avea o bază teoretică cu privire la culoare și pentru domeniile din afara spectrului vizibil se folosește ca definiție a temperaturii de culoare cea în care raportul dintre puterile de emisie spectrală a radiației în două lungimi de undă formula 8 și formula 9 ale corpului măsurat este egal cu cel al corpului negru la temperatura respectivă. Introducând în această egalitate formula lui Wien se poate stabili relația dintre temperatura de culoare formula 10 și
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
se poate stabili relația dintre temperatura de culoare formula 10 și temperatura de luminanță formula 11: unde formula 13 este constanta Boltzmann, formula 14este constanta Planck, formula 15 este viteza luminii în vid, iar formula 16 este "factorul de culoare", adică raportul dintre puterea de emisie spectrală a corpului considerat la temperatura reală formula 17 și lungimea de undă formula 18 și puterea de emisie spectrală a corpului negru la temperatura formula 10 corespunzătoare aceleiași lungimi de undă. Pentru două lungimi de undă, din relație dispar o serie de constante
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
constanta Boltzmann, formula 14este constanta Planck, formula 15 este viteza luminii în vid, iar formula 16 este "factorul de culoare", adică raportul dintre puterea de emisie spectrală a corpului considerat la temperatura reală formula 17 și lungimea de undă formula 18 și puterea de emisie spectrală a corpului negru la temperatura formula 10 corespunzătoare aceleiași lungimi de undă. Pentru două lungimi de undă, din relație dispar o serie de constante, ea devenind: Astfel, măsurându-se temperaturile de luminanță ale unui corp în două lungimi de undă, se
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
în acest scop se deosebesc: În principiu, un colector solar are o carcasă metalică de formă dreptunghiulară în care se află montate celelalte elemente. Printr-un geam de sticlă, razele solare cad pe o suprafață care absoarbe aproape întregul domeniu spectral al acestora. Energia calorică rezultată nu se pierde, colectorul fiind izolat termic în toate părțile. Căldura de convecție spre exterior este limitată de unul sau mai multe geamuri. La colectoarele cu vacuum, aceasta este aproape în întregime eliminată. Căldura de
Colector solar () [Corola-website/Science/308793_a_310122]
-
de aplicații liniare "A" dintr-un spațiu cu produs scalar "V" în alt spațiu cu produs scalar "W" au relevanță: Din punctul de vedere al teoriei spațiilor cu produs scalar, nu este necesară distincția între două spații izometric izomorfe. Teorema spectrală furnizează o formă caninică pentru operatorii normali simetrici și unitari peste spațiile prehilbertiene finite. O generalizare a teoremei spectrale este valabilă pentru operatorii normali continui din spațiile Hilbert.
Spațiu prehilbertian () [Corola-website/Science/309773_a_311102]
-
relevanță: Din punctul de vedere al teoriei spațiilor cu produs scalar, nu este necesară distincția între două spații izometric izomorfe. Teorema spectrală furnizează o formă caninică pentru operatorii normali simetrici și unitari peste spațiile prehilbertiene finite. O generalizare a teoremei spectrale este valabilă pentru operatorii normali continui din spațiile Hilbert.
Spațiu prehilbertian () [Corola-website/Science/309773_a_311102]
-
uneltele și tehnicile spectroscopiei, de exemplu, astronomii pot deduce compoziția chimică a unei stele prin analizarea componentelor armonice, sau spectrului, stelei care emite lumină. Analog, inginerii pot optimiza proiectarea unui sistem de telecomunicații cu ajutorul informațiilor pe care le oferă componentele spectrale ale unui semnal de date pe care sistemul le transportă. Seriile Fourier sunt numite după omul de știință și matematicianul francez Joseph Fourier, care le-a folosit în importanta sa lucrare despre conducția termică, "Théorie Analytique de la Chaleur" ("Teoria analitică
Serie Fourier () [Corola-website/Science/309816_a_311145]
-
comp aerului raportat la producători și consumatori de O2și Co2-c)rolul cosmic înmagazinează energia luminoasă de la soare-d)este sursa de hrană[stă la baza producției agricole]4.Influență Factorilor de Mediu asupra Fotosintezei-a)lumină:inf prin intensitate și comp spectrala;între 50.000 și 100.000 lucși ftramane const, petse 100.000 ft scade din cauza unor leziuni celulare;luminam princomp spectrala inf ft deoarece clorofila absoarbe radiațiile luminoase;cea maiintensa sub act lm roșii-b)temperatura:necesară deoarece inf activ enzimatica
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
stă la baza producției agricole]4.Influență Factorilor de Mediu asupra Fotosintezei-a)lumină:inf prin intensitate și comp spectrala;între 50.000 și 100.000 lucși ftramane const, petse 100.000 ft scade din cauza unor leziuni celulare;luminam princomp spectrala inf ft deoarece clorofila absoarbe radiațiile luminoase;cea maiintensa sub act lm roșii-b)temperatura:necesară deoarece inf activ enzimatica;optim între 25-35 gr C-c)umiditatea:deficitul de apă crește vâscozitatea citoplasmei încetinind circulatiamoleculelor necesare fotosintezei;la plantele ofilite stomatele
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
este o familie de insecte care fac parte din ordinul Diptera. Numele dipterelor din familia derivă din cuvintele grecești "kallos" - frumusețe și "phoros" - purtător, indicând frumusețea tegumentului lor colorat în culori din jumătatea spectrală cu lungimi de undă mai scurte, cu nuanțe și luciri metalice, strălucind în mod deosebit în bătaia razelor de soare. Ele fac parte dintre cele mai familiare insecte, însoțind animalele și afectând omul încă de la începuturile evoluției sale, atât prin
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
V. Alexandru) 68. On minimal pairs and residually transcendental extensions of valuations (Mathematika, 49(2002), 93-106 ) (with S. Khanduja and K.W. Roggenkamp) 69. Nagata Transform and Localizing Systems, Comm. în Algebra, 30(5), (2002), 2297-2308. (with Marco Fontana) 70. Spectral extensions of p-adic valuation, Rev. Roum. Math. Pures et Apll, Vol. 46, Nr.6 (2001), 805-817. (with E. L. Popescu and C. Vraciu) 71. Trace on Cp, J. Number Theory 88 (2001), Nr.1, 13-48. (with V. Alexandru and A
Nicolae Popescu (matematician) () [Corola-website/Science/309314_a_310643]
-
p-adic valuation, Rev. Roum. Math. Pures et Apll, Vol. 46, Nr.6 (2001), 805-817. (with E. L. Popescu and C. Vraciu) 71. Trace on Cp, J. Number Theory 88 (2001), Nr.1, 13-48. (with V. Alexandru and A. Zaharescu) 72. Spectral norms on valued fields, Math. Z., Vol 238 (2001), 101-114. (with V. Pașol and A. Popescu) 73. The generating degree of Cp, Canad. Math. Bull. Vol. 44, (2001), 3-11. (with V. Alexandru and A. Zaharescu) 74. Metric invariants în BdR
Nicolae Popescu (matematician) () [Corola-website/Science/309314_a_310643]
-
Alexandru and A. Zaharescu) 76. On afine subdomains (to appear) (with G. Groza) 77. A representation theorem for a class of rigid analytic functions, (with V. Alexandru and A. Zaharescu) (J. Th. Nombres Bordeaux 15 (2003), 639-650. 78. On the spectral norm of Algebraic Numbers (to appear Math. Nachtr.) (with A. Popescu and A. Zaharescu) 79. Universal Property of the Kaplansky Ideal Transform and Affiness of Open Subsets, J. Pure and Appl. Alg., 173, (2002), 121-134. (with Marco Fontana) 80. Metric
Nicolae Popescu (matematician) () [Corola-website/Science/309314_a_310643]
-
45, No. 3-4, 349-358 (2004) (with A. Popescu and A. Zaharescu) 91. On the continuity of the trace (Proceeding Romanian Academy, Series A, Volume 5, Number 2 (2004), 117-122 (with V. Alexandru, E. L Popescu) 92. A new characterization of spectral extension of p-adic valuation, Proc. Conference în Math. Lahore, 18-20 marș 2004 (with E. L Popescu) 93. Norms on R[X1, ..., Xr] which are multiplicative von R, Resultate der Mathematik, 51, 229-247 (2008) (with G. Groza and A. Zaharescu) 94
Nicolae Popescu (matematician) () [Corola-website/Science/309314_a_310643]
-
Mat. Univ. Padova, Vol.118, 197-216 (2007) (with V. Alexandru, M. Vajaitu and A. Zaharescu) 98. Analytic Normal Basis Theorem Cent. Eur. J. Math., 6(3), 351-356 (2008) (with V. Alexandru and A. Zaharescu) 99. On the automorphisms of the spectral completion of the algebraic numbers field, Journal of Pure and Applied Algebra, 212 (2008), 1427-1431 (with E. L Popescu and A. Popescu) 100. The behaviour of rigid analytic functions around orbits of elements of Cp (to appear) (with S. Achimescu
Nicolae Popescu (matematician) () [Corola-website/Science/309314_a_310643]
-
K (to appear) (with Asim Naseen and A. Popescu) 89. A representation theorem for a class of rigid analytic functions, J. Th. Nombres Bordeaux, 15 (2003), 639-650. (with V. Alexandru and A. Zaharescu) 90. A characterization of completion of the spectral extension of p-adic valuation, World Conference on 21st Century Mathematics 2004, 157-161, Sch. Math. Sci.G.C. Univ., Lahore, 2004. (with E. L Popescu) 91. On afine subdomains, Rev. Roum. Math. Pure Appl., XLIX, No. 3 (2004), 231-246 (with G. Groza
Nicolae Popescu (matematician) () [Corola-website/Science/309314_a_310643]