2,618 matches
-
le punem acasă în bibliotecă! mărfarul, nu mai este ăla direct, tati, pregătește-te, da? că acuș-acuș ajungem, pînă vii tu cu mașina ajungem și noi! el credea că ajungem la 11! linia satelor peste Siret, bălaie la păr, adevărat spic de grîu, în ficțiune și alte arte femeia totdeauna mai puțin femeie decît bărbatul, animus-anima concept psihoestetic, linia spre Iași în lumini, cum la patru ani? de-abia o deschis copilu' ochii! Muncel, aici stau preoții? mănăstirea Cozia și picturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la adăpost. Stăteam în ploaie cu capul ridicat și cu gura larg deschisă pentru a-mi intra picăturile de ploaie în gură. În toată existența mea m-am simțit legat de pământ și am cinstit pe agricultorii harnici. Am cules spice în urma secerătorilor; băteam fasolea pe țoale mari, întinse la pământ apoi culegeam cu mare atenție toate boabele împrăștiate. Acum, când văd cum pământul este batjocorit, pământul bun pe care îl avem, mă doare inima. Nu pot să înțeleg cum conducătorii
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Herman, dar ai luptat și cu neamțul matale? Da, m-am luptat și cu ei. Ai dat vreun neamț jos? N-am apucat, dar era să mă omoare neamțul pe mine. Cum? Mă întorceam de pe front, din Cehoslovacia. Mergeam la spicul porumbului, să nu mă vadă inamicul. După un deal, dau nas în nas cu un Messerschmit... Se ia după avionul meu, iar eu zburam prin porumb. Face un viraj și vine direct spre mine, cu mitraliera pregătită. Cred că mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pînă în satul Ghireni, la vreo 3 km depărtare. Alături de ogorul cu porumb, pe care îl prășeau cei trei eroi, se afla o dîrjuncă semănată cu grîu. Dar și grîul respecta regula porumbului, adică, spre vale era mai verde, cu spicul cît mustața unui husar, și spre pantă, pe deal, era mai rar, pipernicit și cu un spic făcut cu mare economie. Soarele era la două sulițe de asfințit și ciocîrlia s-a înălțat ca să-și prezinte repertoriul. Era semnalul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cei trei eroi, se afla o dîrjuncă semănată cu grîu. Dar și grîul respecta regula porumbului, adică, spre vale era mai verde, cu spicul cît mustața unui husar, și spre pantă, pe deal, era mai rar, pipernicit și cu un spic făcut cu mare economie. Soarele era la două sulițe de asfințit și ciocîrlia s-a înălțat ca să-și prezinte repertoriul. Era semnalul că oamenii se pot odihni pentru cîteva minute. Dumitru, cocoșos ca de obicei, povestea cum era el Sfarmă-Piatră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Dunărea ./ Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru el pocnea./ Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna grâul secera / Snopi pe arie punea/ Boii spice frământa/ Muma grâu în vânt dădea / Vântul pleava vântura/ Bobul curat rămânea. / Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru din el pocnea. / Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
o lumină săracă; două paturi primitive cu așternuturi curate, pe măsuța de la fereastră, o față de masă lucrată cu croșetul, în peretele dinspre răsărit icoana Maicii Domnului, c-un smoc de busuioc pe policioara candelei și o pană frumos împletită din spice de grâu; pe brâul sobei, de jur împrejur, sunt înșirate gutui, mere domnești îi tărtăcuțe; în curte, e liniște și miroase frumos a țară și a fructe de toamnă, pe jos e lipit; ușa e deschisă-n tindă și sprijinită
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
spuneam, m-am trezit ceva mai târziu, am îmbucat ceva și m-am dus în deal la vie. Aveam via pe dealul cu pantă lină din stânga gârlei, bătut toată ziua de soare. Am intrat într-un lan de grâu în spic și m-am lungit cu fața în sus. Era o minunăție. De jur-împrejur, bâzâit de gâze, concert în aer liber dat de greierași și un conglomerat de ciripit de tot felul de păsări și păsărele. Numai că, în înaltul cerului
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
face dintrun Dumnezeu îndepărtat, intangibil și impersonal un membru al familiei, fără de care românul nu poate concepe existența. Și iată potirul la gură te-aduce, Iisuse Hristoase, Tu, Jertfă pe cruce; Adapă-mă, sânge de sfânt Dumnezeu. Ca bobul în spice și mustu-n ciorchine Ești totul în toate și toate prin Tine, Tu, vinul de-a pururi al neamului meu. Dumnezeu a hotărât ca cel care suferise atât de mult încă de mic copil și a ars ca o candelă pe
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
nu întâmplător părintele Teofil recita printre altele poezia „Filă de acatist”, atât sfinția sa, cât și predecesorul său, părintele Arsenie Boca, „Sfântul Ardealului” având o evlavie deosebită la Sfânta Fecioară. Bucură-te, floare fără de prihană, Albă ca argintul nopților de vară, Spicul cel de aur veșnic plin cu hrană, Mirul care vindeci orice fel de rană, Bucură-te, Maică pururea Fecioară, Ploaia cea de mană. E un lucru cunoscut de altfel că pe teritoriul românesc cele mai multe hramuri ale mănăstirilor sunt închinate Maicii
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
degrabă un medicament preventiv, adică bun. Iar aici apare concurența leurdei, ce Îngemănează aroma usturoiului cu aspectul lăcrămioarei. Le datorăm deci nașterea agriculturii, deci desprinderea din rândul animalelor propriu-zise și, Încă, civilizația. Nu degeaba miticul Triptolemos le-a adus grecilor spice de grâu... Iar după o masă copioasă, direct prin ele Însele ori indirect prin animalele pe care le hrănesc, ca și după o partidă de sport, pe monocotiledonatul gazon, tot ele ne oferă odihna: pe o saltea umplută cu iarbă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
n’ar fi primită... Ah! Există un corespondent: materia primă a berii - cu care m’aș delecta și eu dacă guvernul n’ar fi atât de „grijuliu“ -: orzoaica, care diferă de orz doar pentru că are 6 rânduri de boabe În spic, nu patru ca orzul comun. Corespondența e fericită, căci și sistematica recunoaște faptul În subspeciile hexastichon, respectiv tetrastichon, nu doar limba literară. Marea familie botanică a cucurbitaceelor, agreată de un mai bun cunoscător al limbii, Topârceanu, mai cuprinde mulți alți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nesemnificativul din punct de vedere mecanic aer. Și pentru că principiul chesonului se repetă și la nivelul supracelular, paiul de grâu, gol pe dinăuntru și cântărind doar câteva grame, leagănă la Înălțimea de un metru cele câteva zeci de grame ale spicului. Mecanica ar spune că e vorba de „momentul de inerție“, dar Natura știe asta de vreo sută de milioane de ani... Dar cel mai sigur exemplu de copiere cu bună știință e cuțitul de strung cu autoascuțire, la care o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
piatră acră. - Boală la încheieturi. Se folosește sărătura de carne de porc ce se adună pe fundul vasului. - Brânca (Erizipelul). Se aplică foaie de brâncă (plantă erbacee din familia chenopodiaceelor, cu frunze rudimentare și flori verzui sau alburii dispuse în spice) pe umflătură. - Bubă. Slăbănog ori pătrunjel fiert în lapte dulce, alină durerea cauzată de orice fel de bubă. Ca să n-apuce să coacă, pe bube se pune var proaspăt. Ca să grăbească coacerea și spargerea, se aplică la bubele dureroase și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se desfășura în ultima zi de secerat, de un gospodar cu mai mult pământ cultivat cu păioase, grâu, secară, ovăz. Gazda pleca acasă mai din timp, pentru pregătirea mesei, iar secerătoarele, mai ales femeile și nevestele mai tinere realizau din spice o cunună cu o cruce la mijloc și se întorceau în sat, cântând cântecul cununii, de la holdă până la casa gazdei unde erau așteptate cu masă întinsă și cu fluerași. Se încingea petrecere până în zori. Gospodarul păstra cununa până în preajma semănatului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mijloc și se întorceau în sat, cântând cântecul cununii, de la holdă până la casa gazdei unde erau așteptate cu masă întinsă și cu fluerași. Se încingea petrecere până în zori. Gospodarul păstra cununa până în preajma semănatului de toamnă când recupera boabele din spice, le ducea la sfințit la biserică și apoi le amesteca cu restul semințelor ce urmau să fie puse în pământ pentru recolta anului viitor. CAPITOLUL IV Ciocârliile satului Motto: ...Și să cânți un cântec, Laie, Cum se cântă-n sat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fata explicându-ne cum se realizează. Aceste iconițe sunt pictate pe lemn și reprezintă pe Maica Domnului cu Iisus nu copil, ci fiind mare, cu coroană pe cap, iar Maica Domnului ține în mână un fir de trandafir și un spic de grâu. Coroana de pe capul Domnului Iisus reprezintă puterea dumnezeiască, spicul de grâu, pâinea și bunătatea iar firul de trandafir puritatea. Luăm și iconițe de argint? Luăm, a fost de acord Janeta. Au fost puțin mai scumpe dar erau foarte
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
lemn și reprezintă pe Maica Domnului cu Iisus nu copil, ci fiind mare, cu coroană pe cap, iar Maica Domnului ține în mână un fir de trandafir și un spic de grâu. Coroana de pe capul Domnului Iisus reprezintă puterea dumnezeiască, spicul de grâu, pâinea și bunătatea iar firul de trandafir puritatea. Luăm și iconițe de argint? Luăm, a fost de acord Janeta. Au fost puțin mai scumpe dar erau foarte frumoase. Am cumpărat și broșura tuirstică „Meteora”, tradusă în mai multe
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
să-ți lase Șapte zăbrelui: Pe una să-ți vină Colac și lumină; Pe una să-ți vină Izvorul de apă, Dorul de la tată; Pe una să-ți vină Miroase de flori, Dor de la surori; Pe una să-ți vină Spicul grâului, Pe una să-ți vină Buciumel de vie; Pe una să-ți vină Raza soarelui; Fie-i de gătire. Cântecul merge înainte și nu-mi dau seama dacă nu cumva am plecat și eu undeva, dincolo de orizont, în timp ce stau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
municipiului Caracal, potrivit anexei nr. 4, se compune dintr-un scut despicat; în dreapta, pe roșu, lupoaica capitolina; partea din stânga, albastră, este tăiată de o fascie crenelata roșie. În câmpul superior s-a plasat pălăria înaripata a zeului Mercur și două spice de grâu încrucișate, totul de aur. În partea inferioară, un turn de argint crenelat, cu poartă deschisă și o fereastră luminată albastru. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint formată din cinci turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - turnul
HOTĂRÂRE nr. 790 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]
-
de argint formată din cinci turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - turnul este o aluzie la denumirea localității, Caracale însemnând în limba peceneza "cetate neagră"; - lupoaica capitolina evocă intensul proces de romanizare ce s-a desfășurat în antichitate în această zonă; - spicele de grâu amintesc bogăția solului și cultură cerealelor, tradițională în această zonă; - pălăria înaripata vorbește despre activitatea comercială desfășurată în această localitate. Anexă 5 STEMA MUNICIPIULUI PETROȘANI este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 12
HOTĂRÂRE nr. 790 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]
-
superioară fiind despicata. În primul cartier, pe câmp albastru, un soare de aur cu șaisprezece raze, unele mai lungi, altele de mai mică dimensiune, alternând. În cartierul doi, pe fond roșu, un caduceu de aur flancat lateral de câte un spic de grâu din același metal. În cartierul inferior se află Sfanțul Gheorghe ecvestru, asuprind balaurul cu sulița, toate de argint. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - Sfanțul Gheorghe evocă
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - Sfanțul Gheorghe evocă lupta de apărare, precum și triumful binelui mereu în contradicție cu râul; - Soarele, simbol al fertilității și luminii, transpune în stema condițiile naturale în care localitatea s-a dezvoltat; - spicele de grâu amintesc activitatea de bază a locuitorilor, cultura cerealelor; - caduceul, atribut al zeului Mercur, evocă activitatea comercială desfășurată de localnici de-a lungul vremii; - brâul ondulat face aluzie la apele care fac zona fertila și bogăția piscicola. Anexă 3
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului ȚĂNDĂREI, județul IALOMIȚA Descrierea stemei: Stema orașului Țăndărei, potrivit anexei nr. 8, se compune dintr-un scut albastru încărcat cu un caduceu negru. În dreapta și în stânga acestuia se află două buchete reunind spice de grâu, știuleți de porumb și floarea-soarelui, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - plantele evocă roadele bogate ale Câmpiei Bărăganului, precum și industria de prelucrare a acestora
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
în fața Consiliului de Stat. Titlul VIII ÎNSEMNELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Articolul 116 Stema Republicii Socialiste România reprezintă munți împăduriți, deasupra cărora se ridică soarele. În partea stîngă a stemei se află o sondă. Stema este încadrată de o cunună de spice de grîu. În partea de sus a stemei se află o stea în cinci colțuri. În partea de jos a stemei, spicele sînt înfășurate într-o panglică tricolora pe care este scris "REPUBLICĂ SOCIALISTĂ ROMÂNIA". Articolul 117 Pe sigiliul statului
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA *** Republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120988_a_122317]