KorAP: Find »[drukola/base=spionaj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...110 >

2,733 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

au asumat de bunăvoie, urmărind identificarea intențiilor ostile față de România. Inspectoratul Regional de Poliție Timișoara a comunicat către D.P.S., la data de 1 aprilie 1934, condamnarea de către Consiliul de Război din Budapesta a unui număr de șapte persoane, acuzate de spionaj în favoarea Cehoslovaciei și României. Astfel, Pal Karoly, Dudas Sandor, ziariștii Nandor Gyongyosi și Erno Erdelyi, administratorul de moșie Karoly Emler, funcționarul Nandor Heffer și Alexandra Avramescu au primit o sentință care, în total, cumula peste 40 de ani de pușcărie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
mai mici - 3 ani de recluziune fiecare. La sfârșitul lunii iulie 1934, Consiliul de Război din Budapesta a condamnat alte trei persoane - Iosif Horvat (la 5 ani închisoare), Ioan Kurthy (9 ani) și Ioan Iombrikovics (9 ani) - fiind acuzați de spionaj în favoarea României. D.G.P. a cerut Inspectoratului Regional de Poliție Timișoara date despre cele trei persoane, iar răspunsul menționa, printre altele, că cei în cauză „sunt supuși români și, afirmativ, au făcut spionaj pentru organele militare române”. În anul 1935 organele

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și Ioan Iombrikovics (9 ani) - fiind acuzați de spionaj în favoarea României. D.G.P. a cerut Inspectoratului Regional de Poliție Timișoara date despre cele trei persoane, iar răspunsul menționa, printre altele, că cei în cauză „sunt supuși români și, afirmativ, au făcut spionaj pentru organele militare române”. În anul 1935 organele de contrainformații maghiare au descoperit o altă organizație de spionaj, ce lucra în folosul României. Cei arestați cu această ocazie au fost laborantul chimic Tamas Izever, comerciantul Ferencz Paszthony și muzicantul Iosif

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Timișoara date despre cele trei persoane, iar răspunsul menționa, printre altele, că cei în cauză „sunt supuși români și, afirmativ, au făcut spionaj pentru organele militare române”. În anul 1935 organele de contrainformații maghiare au descoperit o altă organizație de spionaj, ce lucra în folosul României. Cei arestați cu această ocazie au fost laborantul chimic Tamas Izever, comerciantul Ferencz Paszthony și muzicantul Iosif Virag, ei fiind condamnați la 12, trei, respectiv cinci ani de închisoare. Prima zi a lunii iunie 1936

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Izever, comerciantul Ferencz Paszthony și muzicantul Iosif Virag, ei fiind condamnați la 12, trei, respectiv cinci ani de închisoare. Prima zi a lunii iunie 1936 a reprezentat o informare către D.G.P., privind identificarea de către poliția maghiară a unui serviciu de spionaj „în favoarea Micii Înțelegeri și în dauna Ungariei”. Curios, dar tot șapte persoane fuseseră arestate și condamnate, cea mai grea pedeapsă primind-o Lajos Szonda (15 ani), cea mai mică Geza Pasztor și Gustav Keresztes (câte 4 ani fiecare), iar trei

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Istvan Moskowski, Emil Deleny și Bela Sziklai - la care s-a adăugat Iosif Orovitz cu o sentință de 5 ani pușcărie. Tot în 1936, dar la sfârșitul lunii iulie, în orașul Gyula au fost reținute cinci persoane sub acuzația de spionaj. Urmărind desfășurarea cazului, Inspectoratul Regional de Poliție Timișoara a raportat la D.G.P. că, în total, s-au operat 40-50 de arestări din cadrul unei organizații foarte puternice care „lucra în folosul nostru”. Principalii vinovați au fost găsiți Petre Năbădaru și soția

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și Gh. Negru. După multe peripeții, au reușit să scape de urmărirea organelor de urmărire ungare și să se refugieze în România, Gheorghe Năbădaru, fratele lui Petre, și Pavel Mișcuța, care făceau parte din organizația respectivă. Un ultim caz de spionaj cunoscut a fi anihilat de organele maghiare în perioada interbelică, a avut loc în ianuarie 1937. Tot șapte persoane, și tot pentru activitate informativă în „beneficiul” Micii Înțelegeri, au fost condamnate la un total de 41 de ani închisoare: Janos

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Kalman (7 ani), Imre Toplo (6 ani), Ciordas Kalman (6 ani), Iosif Juhasz (6 ani), Lajos Mendek (4 ani) și Kiss Gyula (3 ani). La finalul anului 1937, în închisorile din Ungaria se aflau 17 persoane judecate și condamnate pentru spionaj în favoarea României. O vastă organizație bulgară de spionaj a fost descoperită de organele D.P.S. în anul 1936, fiind urmărită, penetrată informativ și anihilată în anul 1938. Acțiunea subversivă a fost sprijinită de unii fruntași ai minorității bulgare din Cadrilater și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Kalman (6 ani), Iosif Juhasz (6 ani), Lajos Mendek (4 ani) și Kiss Gyula (3 ani). La finalul anului 1937, în închisorile din Ungaria se aflau 17 persoane judecate și condamnate pentru spionaj în favoarea României. O vastă organizație bulgară de spionaj a fost descoperită de organele D.P.S. în anul 1936, fiind urmărită, penetrată informativ și anihilată în anul 1938. Acțiunea subversivă a fost sprijinită de unii fruntași ai minorității bulgare din Cadrilater și subvenționată de guvernul bulgar prin Banca de Industrie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
care s-au descoperit documente originale emise de Prefectura Județului Durostor, de Brigada de Siguranță Silistra, memorii privind colonizările efectuate în Cadrilater și o bogată corespondență cu străinătatea privind Dobrogea. După arestare, în timpul cercetărilor, Cozaroff a recunoscut că chestionarul de spionaj militar găsit la domiciliul său „i-a fost dictat de colonelul Crozdanoff, atașatul militar bulgar din București”, iar Asparuch Aidemirski, președintele Consiliului Suprem Dobrogean, i-a trasat sarcina de a organiza nuclee V.D.R.O. în județul Durostor. Din punct de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
serioasă” a Secției I a interceptat un ordin al Centralei de la Berlin către Legația din București, care a cerut date privind situația oțelăriilor din România. Brigada Mobilă a identificat, la 6 mai 1937, instituții financiare germane care desfășoară activități de spionaj economic în România. Astfel, reprezentanții Societății „Soia” pentru cultura și exportul semințelor oleaginoase, filială a „Dresdner Bank”, au primit „însărcinări speciale” de a culege informații cu privire la situația economică a României, starea de spirit a populației și a conduce propaganda filogermană

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și agențiilor de presă din străinătate au fost convocați la Consiliul de Război al Corpului 2 Armată pentru a fi audiați în legătură cu raporturile pe care le-au avut cu cele două agenții românești. La 4 august 1937, cercetarea pe latura spionajului sovietic a fost activată de informațiile sosite pe filiera serviciilor secrete germane, care au atestat că nu mai puțin de 500 de agenți sovietici „special instruiți pentru propagandă în străinătate”, au fost trimiși în întreaga Europă, la mijlocul lunii iunie 1937

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cu trenuri, vapoare sau avioane, și s-au îndreptat către cele 10 centrale europene nou-înființate. Centrele europene ale G.P.U. au fost identificate în Paris, Stockholm, Salonic, Praga, Amsterdam, Luxemburg, Zürich, Geneva și Viena. Trei dintre acestea reprezentau centre de spionaj pentru țări sau regiuni aflate în vecinătate: Helsinki pentru țările baltice, Salonic pentru Peninsula Balcanică și Praga pentru Polonia, Ungaria România și Italia. Sarcinile primite de agenții sovietici au vizat atât supravegherea propriilor reprezentanțe diplomatice, cât și combaterea dușmanilor U

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
dușmanilor U.R.S.S. în străinătate. Printre cei din urmă se numărau emigranții ruși și relațiile acestora cu străinii, mișcarea trotzkistă, dar și partidele comuniste. Pentru a fi la curent cu activitatea agenților, G.P.U. a înființat și două centrale de spionaj - la Stockholm și la Karlsbad - care aveau în atribuții și serviciul de curieri. Printre cei 500 de agenți sovietici din Europa se afla și șeful secțiunii externe a G.P.U., pe numele lui Eugen Subotin. Anterior acestei funcții, se pare

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
țaristă și agent al Ohranei (serviciul de informații și contrainformații al Imperiului Țarist), Nikolai Suvalov, fost colonel și șef al Ohranei din Moscova, precum și un oarecare Ostapciuc, de origine ucrainean. Refuzul de a recunoaște frontiera pe Nistru, o propagandă agresivă, spionajul, sabotajul, utilizarea Partidului Comunist ca o coloană a V-a, toate făceau parte dintr-un arsenal bine pus la punct și, de ce să nu recunoaștem, eficient. În concluzie, indiferent de regimul aflat la Moscova - țarist sau comunist - România (sau o

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
agenților de informații jandarmi trebuia axată în direcția de a induce în eroare pe inamicii ordinii și siguranței interne și externe a statului, precum și descoperirea, urmărirea și prinderea infractorilor. Programa analitică a cursului cuprindea și noțiuni de bază privitoare la: Spionaj. Spioni. Modul cum se împart și modul cum lucrează ei de îndată ce pătrund pe teritoriul României; Organizațiile de spionaj ale țărilor vecine; Propaganda subversivă; Bolșevism; Criptografie; Contrainformații; Secte și propaganda religioasă; Cum trebuia organizat serviciul de informații la un post, secțiune

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
interne și externe a statului, precum și descoperirea, urmărirea și prinderea infractorilor. Programa analitică a cursului cuprindea și noțiuni de bază privitoare la: Spionaj. Spioni. Modul cum se împart și modul cum lucrează ei de îndată ce pătrund pe teritoriul României; Organizațiile de spionaj ale țărilor vecine; Propaganda subversivă; Bolșevism; Criptografie; Contrainformații; Secte și propaganda religioasă; Cum trebuia organizat serviciul de informații la un post, secțiune și legiune; Alegerea informatorilor și contrainformatorilor. Programa cursurilor de informații pentru șefii de secții era similară cu cea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și al poliției militare. Până la adoptarea Legii din martie 1929, mai mulți teoreticieni din I.G.J. au semnalat necesitatea înființării unui serviciu de informații în această armă. Aceștia au prezentat organizarea existentă în arme similare din străinătate, precum și cazuri celebre de spionaj, unele datorate tocmai unor verigi de siguranță lipsă, care au permis exploatarea vulnerabilităților și producerea de pagube în domeniul securității naționale. Prin Ordinul Circular General nr. 33 din 2 septembrie 1930 au fost difuzate Instrucțiunile pentru Serviciul Jandarmeriei”, care au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
publică și siguranța statului. În acest sens, Biroul a elaborat planul de activitate informativă „îmbrățișând” toate problemele referitoare la problemele din aria de responsabilitate. Printre alte atribuții s-a numărat și aceea de a identifica și urmări activitatea serviciilor de spionaj străine în zona de graniță și în interiorul țării. Totodată, Biroul trebuia să avanseze propuneri pentru utilizarea agenților informatori, prin Secția Operativă și echipele volante, constituite din agenți care acționau sub diverse acoperiri. Secția Operativă a avut sarcina de a căuta

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
structură a obiectivelor informative/contrainformative și metodologia de obținere a acestora: Partea I: Probleme informative ce interesează siguranța statului, ordinea și interesele publice: I. Starea de spirit a populației, în general. II. Curente politico-sociale extremiste sau cu tendințe extremiste. III. Spionajul. IV. Treceri frauduloase peste frontieră și atacuri de comitagii. V. Alte acțiuni subversive care interesează siguranța statului, ordinea și interesele publice ce s-ar semnala pe teritoriul respectiv. VI. Secte religioase. VII. Propagande subversive prin teatre, cinematografe și radio. VIII

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Secției a II-a și a Serviciului Secret, care au oferit date utile asupra dislocării și înzestrării Armatei Roșii în Ucraina. Latura contrainformativă a urmat același drum ascendent, astfel că a reușit identificarea și anihilarea a 85% din cazurile de spionaj între care, de notorietate, au fost cele descoperite la Corpul 3 Armată, Comandamentul Aviației, Arsenalul Armatei, Institutul Geografic și Pirotehnia Armatei. Pe de altă parte, unii dintre militarii care se aflau sub arme au propagat ideile politice sau religioase, pe

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Interne câteva propuneri privind restricționarea trecerii de o parte și de alta a graniței a populației din zona de frontieră și întărirea măsurilor contrainformative în rândul locuitorilor minoritari din Cadrilater. Tot în domeniul contrainformativ a fost documentată și activitatea de spionaj desfășurată de serviciul de spionaj ungar în perioada 1919-1929, într-un studiu, care a dedus organizarea generală, persoanele recrutate, metodele și mijloacele utilizate etc., iar datele au stat la baza planurilor operative de siguranță militară a Transilvaniei. Totodată, agenția telegrafică

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
trecerii de o parte și de alta a graniței a populației din zona de frontieră și întărirea măsurilor contrainformative în rândul locuitorilor minoritari din Cadrilater. Tot în domeniul contrainformativ a fost documentată și activitatea de spionaj desfășurată de serviciul de spionaj ungar în perioada 1919-1929, într-un studiu, care a dedus organizarea generală, persoanele recrutate, metodele și mijloacele utilizate etc., iar datele au stat la baza planurilor operative de siguranță militară a Transilvaniei. Totodată, agenția telegrafică ungară „Duna Posta” a fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1929-1931), colonel Alexandru Glatz (1932-1935) și colonel Aurel Moldoveanu (1936-1938). C. Serviciul Secret de Informații C.1. Evoluția structurală Creșterea rolului și importanței Serviciului Secret în comunitatea informativă a României a început să se contureze după descoperirea unor cazuri de spionaj dar, mai ales, după întronarea regelui Carol al II-lea. Pe parcursul domniei acestuia Serviciul Secret a reușit să devină principalul instrument informativ/ contrainformativ al statului, detronând Direcția Generală a Poliției din această postură, însă, în același timp, și-a focalizat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
mari unități militare din statele vecine României. Zonele de importanță strategică - atât economică, dar și din punct de vedere strategic - au intrat în atenția Serviciului Secret, care a decis înființarea unor Centre speciale pentru apărarea împotriva unor eventuale acte de spionaj, sabotaj și propagandă subversivă. Secția II-a Contrainformații a fost reorganizată în scopul eficientizării, pentru a contracara ofensiva spionajului străin în România, astfel: - Conducerea secției, care a fost ocupată de Niki Ștefănescu (1932-1937) și Florin Becescu (conspirativ Georgescu, 1937-1942). - Secretariatul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]