37,791 matches
-
de a manevră oameni, căsătoria dintre Elisabeta și Horia (episod și el fals, scris parcă de un emul al lui Nicolae Breban, ceea ce Dan Stâncă nu este), urmașul Cantacuzinilor decade că persoana socială, dar cunoaște și un fel de resurecție spirituală, având revelații uimitoare. Printre altele, crescându-i ochi pe tot corpul, inclusiv pe tălpile picioarelor, el "vede" tot ce se întâmplă în morminte (de aici și titlul românului, Morminte străvezii). Cititorul accepta toată această aglomerare de fantastic, considerând-o deopotrivă
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
să biografica, pasionala. Omul care s-a convertit la 39 de ani la catolicism, care a fost un militant în tot ce a făcut, Béguin misticul, este pus în fața propriei cărți pe care unii o considera un Erlebnissroman, o autobiografie spirituală, o carte de autoelucidare. Întrebarea firească vine de la sine: în ce măsură o carte de critică declarat subiectivă, apărută în 1937, mai poate stârni interes acum, la sfârșit de secol? Un raspuns indirect există în prefață și în postfața: cartea conține pagini
Vocatia visului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17781_a_19106]
-
să iubești marginea/ să nu mai aștepți" (ecouri fierbinți). Cele trei versuri, aparent disparate, prezintă o coerentă speculativa, care dezvoltă conceptul de noi indicat drept factor generator al acestei producții. Întrucît retragerea, devenită reflex secund (ținînd de a doua natură, spirituală), duce la cultul mărginii, necesară delimitării personalității auctoriale, a constituirii și conservării de sine a unui limbaj. Iar așteptarea nu e oare suspendată prin chiar asumarea existenței de-limitate, inclusiv a celei închinate poeziei? Retractil prin sensibilitate, ca și prin
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
un triplu scop prin această grupare, după cum se precizează în "apelul" adresat "talentelor tinere" din aceeași generație: "1) - de a strânge în mănunchiu toate forțele tinerești, sub semnul artei pure, având ca organ 'MANIFESTUL NOPȚII ALBE', mensual de mari transformări spirituale, care va apare de anul nou. 2) - înființarea unei case de editură, în care să vadă lumină tiparului tot ce tinerețea a închegat mai viabil, măi pur, măi astral. 3) - organizarea unor cicluiri de șezători literare, atât în Capitala cât
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
doar legendă orală și mică bibliografie, ajunsă de referință în universități, au posibilitatea să afle, de la sursele cele mai sigure, adevărul despre complexitatea și frumusețea (ei, da) unui personaj cu totul aparte în literele române și despre motivele supraviețuirii sale spirituale. Toate textele despre Ovidiu Cotrus din orizontul lui 1999 sînt fațetele unei prisme ce descompune lumină lui în curcubee. O ediție care să adune laolaltă tot ce a lăsat scris eseistul și criticul literar, precum și mărturii și interpretări critice de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
mai tineri continuă să se mire că un asemenea lucru a fost posibil. Dar acesta e adevărul: micile neînțelegeri, care au umbrit ici și colo relațiile unora sau altora din membrii Cercului literar, n-au putut să-i afecteze unitatea spirituală." Întrebat de N. Prelipceanu de ce nu a publicat pînă la acea dată nici o carte, Ovidiu Cotrus se explică: Motivul trebuie căutat, în primul rand, pe plan subiectiv. Aș putea să afirm că, pentru mine, cuvantul vorbit spune mai mult decat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
și nesemnificativul"1). Concepția de mai sus despre "valoarea religioasă a geniului" nu se deosebește în esență de aceea susținută de Blaga în Daimonion. Firește, fiecare dintre cei doi scriitori români și-a urmat propria cale, așa că prea multele asemănări spirituale dintre ei se explică mai puțin prin influență și mai mult prin potriviri mentale structurale. Cand M. Eliade își exprimă neîncrederea în utilitatea stabilirii "influentelor" și a "surselor"2), iar tânărul Blaga, pe urmele lui Gide și ale lui Valéry
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
contează decât influență care ne duce mai repede la eul nostru profund. În Daimonion (1926, 1930), Blaga lega geniul de demonic, în sensul că, dacă există "demonic fără geniu", nu există "geniu fără demonic". Demonic în sensul socraticului daimon, ființa spirituală de legătură între om și zeu și, mai ales, în sensul goetheanului demon: cuceritor, fascinant, creativ, divinator, contradictoriu, inconsecvent, complăcându-se în imposibil, în arbitrar, în ritm vehement de viață, cu mai putine cuvinte, acel ceva "ce nu se poate
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
Moisescu - regie; Brîndușa Zaita Silvestru - Cristian Pepino - păpuși; Sergiu Anghel - coregrafie; Ion Tobosaru - Mihaela Tonita Iordache - teatrologie. Studioul Casandra este un simbol al școlii de teatru, locul de debut al atîtor nume, începutul unui drum greu, un fel de botez spiritual. Este și locul în care oamenii de teatru iau contact cu figurile unei promoții și, de ce nu, ale unei generații. Gală a debutat cu două spectacole ale secției de actorie păpusi-marionete, Făt-Frumos din lacrima, în regia lui Cristian Pepino și
Lungul drum al artistului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17786_a_19111]
-
se îngînau cu un serafism al unei juneți privilegiate. Egolatria îi era încă amabil-colegială, mătăsoasa. Artiștii l-ar fi putut lua ca model pentru un Apollo. Cînd lua cuvîntul la întrunirile noastre literare - umile prilejuri de convorbiri gîtuite de indigentă spirituală a acelui răstimp apăsător - o rază aurie le înnobila. Stăteam de vorbă, cîteodată, cu tînărul Breban, preumblîndu-ne pe străzile centrale ale metropolei transilvane ce ne adăpostea temporar. Cel ce urma a scrie În absență stăpînilor mă surprindea prin anvergură preocupărilor
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
Muzeului Literaturii decupează acum, printr-o expoziție care se numeste semnificativ Maculata concepție, nu atît portretele a doi artiști, oricum definiți riguros prin propria lor istorie, cît configurația unui spațiu și reflexele unui mod inconfundabil de existență (artistică, morală, simbolică, spirituală). În acest topos paradoxal, imund că un cîmp de luptă ale cărui leșuri se spală în ploi și se albesc la soare, imaculat și aseptic că o planetă moartă, încărcat de voluptățile grele ale unui lupanar ce se revarsă și
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
în conturi. Adevărul, realitatea, onestitatea șunt pentru ei vorbe goale, tîmpenii cu care nu se mai încurcă de mult. Nu am, în acest spațiu al confuziilor și al relei-credințe numit România, decît o consolare: că haitele de cîini devenite emblemă spirituală a frumoasei noastre țări nu știu să citească. Palida consolare la realitatea funesta că bipezii alfabetizați, coautori perpetui ai scrisorii caragialiene, se comportă atît de cîinește.
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
de față. Exprimîndu-mi sentimentele de devotament și de respect față de Maiestatea Voastră, mă rog lui Dumnezeu să așeze deasupra dumneavoastră și a mea acoperămîntul indurării sale." * Text țeapăn și din care răzbate, ultragiata de protestanți, autoritatea declarat universală a Șefului spiritual al religiei romano-catolice, precum și infailibilitatea Să, străveche. Ce vremuri!... Împăratul Henric al IV-lea mergînd desculț prin zăpadă pe jos la papă Grigore al șaptelea să-l ierte de îndrăzneala de a i se împotrivi, de unde formulă celebra în lume
Scrisoarea Papei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17836_a_19161]
-
în plină agitație preapocaliptică. Echilibrul compozițiilor, seninătatea atemporala a desenului și a construcției cromatice, absența oricărui artificiu decorativ și căutarea unei exprimări laconice și definitive îl apropie de modelele gîndirii grecești, după cum extremă codificare a imaginii, absența oricărui retorism, încărcătură spirituală a semnului și puritatea abstractă a culorilor îl apropie de imaginea-hieroglifă, de lumea în epura din viziunea bizantina și postbizantină. Pînă la un punct, George Tzipoia preia mesajul purist și gîndirea de tip constructivist ale lui Alexandru Tipoia din ultima
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
și un bilunar de literatură și arta, în 32 de pagini, FACLA LITERARĂ. Doar el știe cu cît efort obține, în condițiile de acum, finanțările, cîtă muncă și nervi cheltuiește în toate aceste întreprinderi nerentabile material, dar cu mari profituri spirituale pentru cititori, cercetători literări, scriitori și profesori pasionați de "materia" lor. Că și la Aldebaran, coeditori ai noii reviste sînt Casă de cultură "Ion Vinea" și Muzeul "Teohari Georgescu" din Giurgiu (deștepți oameni trebuie să fie la conducerea acestor instituții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
moderne, ne-am lăsat duși încet de viața noastră încântătoare". Pe vremea cînd literatura reprezenta un angajament cultural și național explicit, Alecsandri și alți cîțiva prozatori ai generației pașoptiste au reușit să contureze în spatele ideologiei manifeste un palier de colocvialitate spirituală, care astăzi este poate latura cea mai atrăgătoare a scrierilor lor. Scriitorul însuși ne dă un exemplu de "receptare literară", atunci cînd îi citește Elenei paginile de jurnal, dar și două poezii dedicate Veneției că "leagăn al iubirii lor", incluse
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
lui Alecsandri. Prin forță împrejurărilor, jurnalul devine și un "memorial de călătorie", impresiile fiind culese cu o privire atentă și proaspătă în fraze de un umor cuceritor. Și aici Alecsandri își revendică dreptul la percepția nesupusa clișeelor, la subiectivitate. Franța spirituală este salutată cu entuziasm, după ce "tărăgănelile" germane rămîn în urmă. "Oare asta să însemne părtinire? În ochii noștri un vameș francez are o înfățișare mândră și este mai elegant în purtările sale decât un domnișor de la Viena." Ceea ce însă nu
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
financiare. În Franța, cu decenii în urmă, André Malraux - în egală măsură un ilustru ministru al culturii - recomandă implicarea temeinică a statului în susținerea valorilor naționale, a instituțiilor naționale de cultură. Căci instituțiile de cultură produc bunuri culturale, aduc beneficii spirituale și nu materiale, pe un circuit ce păstrează o independență relativă față de regulile economiei de piață. Aici intervine rolul statului, al guvernului, de redistribuire a mijloacelor financiare. Unde ne situăm noi în acești ani ai unei tranziții prelungite, ai unei
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
unui bărbat seducător. M-am simțit răpită de Făt-Frumos, cînd, la Stockholm, după spectacolul naționalului craiovean cu Titus Andronicus, am fugit în mare taină la Radu Penciulescu acasă. Mi s-a așternut la picioare o împărăție dirijata de o comunicare spirituală tihnita și profundă, amețita de aburii unui vechi Armagnac. A rămas, ca la Proust, madeleina mea. Discursul de la Casandra, de mulțumire pentru titlul acordat, m-a emoționat și m-a pus pe gînduri, în același timp: cîtă noblețe și modestie
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
din țară. O selecție nu pe sprinceana, cum se spune. Escaladînd el cel dintîi obstacolele, Radu Penciulescu a transformat locul de la Arcuș, generos ca spațiu, într-unul vrăjit. Propunerea lui de lucru era, mai întîi de toate, o provocare culturală, spirituală. O incursiune spre misterul și forță cuvîntului, spre esență, îndepărtînd aparențele. Felul cum analiza scene din piesele lui Shakespeare, de multe ori proza-cheie mă ducea cu gîndul la finețea și rigoarea intervențiilor chirurgicale pe creier. Se năștea o armonie, o
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
un fel de alchimist, stăpîn peste laboratoarele unde se căutau proporțiile ideale pentru posibile spectacole Cehov. Deocamdată, în eprubete și pensete, pe balante analitice, se aflau eșantioane, mostre. Atelierele Maestrului au fost nu doar școală profundă. Au fost un răgaz spiritual. Un fel de vagabondare prin lumea lui Shakespeare și Cehov alături de un Lord. O mare șansă de a pleca în căutarea libertății interioare și creatoare, cea mai splendida și aventuroasa călătorie a ființei. A fost pentru un timp la timona
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
din tomberon este o antologie de versuri (vol. Ansamblul de manevre, ÎI. Melodrama realului, cărora li se adaugă inedite din Gură mea e un oraș viitor). Dincolo de negarea oricărui optimism, luate în simultaneitate, căile organicității (împlinirile și dezamăgirile trupului), palparea spirituală, educarea textului evoluează - în lirica lui G.I. - ca niște sfredeliri dostoievskiene. Mitologia întâmplărilor întâmplate contrazice mitologia și viziunea socială a zilei ce va veni. Victime? Persoanele fizice ale poetului. Adevărul filosofilor e bombardat/ ironizat prin sentințe "freudiene", printr-un empirism
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
și Zanne: Nu știe încă cum se mănîncă mămăligă. Oricum, diversitatea analogiilor e destul de mare ca să pondereze posibilele speculații. Dacă referirea la mîncare ar părea excesiv de materială, în identificarea unei persoane prin hram - "patronul unei biserici" - ar apărea o metaforă spirituală; în realitate, ambele aparțin unui registru popular și familiar și reprezintă utilizări ironice ale limbajului. Expresia cu ce se mănîncă nu e totuși de găsit în dicționarele curente. Sînt două posibile explicații pentru acest fapt: pe de o parte, ea
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
o mai precisă opțiune a autoarei care pare să nu fie de acord cu sine atunci când își asumă demonstrarea tezei conținute în chiar titlul secțiunii. În a doua ipostază, cea de constantă stilistica, Valentina Sandu-Dediu definește procedeele manieriste și universul spiritual în care se înscriu; le va urmări de-a lungul unor opere foarte diverse, relevând constantă artei combinatorii aplicate sunetelor (melograme, jocuri numerice, citatele muzicale, efectele descriptive, ironia romantică etc.). De la Josquin des Prez și universul sau numerologic de sorginte
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
inclusiv marile orchestre simfonice din Cluj, din Iași, spre exemplu, și nu numai acestea, își desfășoară activitatea sub semnul precarității. Este dramatic de observat că o societate ca a noastră, în acești ani, societate din ce în ce mai pauperă din punct de vedere spiritual, și din punct de vedere material, nu le găsește susținere. Există, însă, și rezolvări fericite. Punctuale. Puțin numeroase. Cu destule luni în urmă, primul dirijor al Orchestrei Naționale Radio, Horia Andreescu personal, a primit invitația de a conduce Orchestra Națională
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]