1,895 matches
-
Denumirile locurilor din pădure și munte, începând dela Vărariu în sus. - Lazu Penii - Coasta Penii - Pârâul Adâncat - Lazu lui Ștefan - Pârâul lui Ștefan - Comanda de Vară - Poiana Stâneicii - Pârâul Comenzii de Vară - Pârâul Stânei - Casa de Vânătoare - Cheia - Deasupra Cheii - Stâna din Arpășel - Pârâul dela Lăcuț - Pârâul lui Gavrilă - Pârâul lui Toader - Preluca - Comanda de Vară - Poiana Stâneicii - Pârâul Comenzii de Vară - Pârâul Stânei - Casa de Vânătoare - Cheia - Deasupra Cheii - Stâna din Arpășel - Pârâul dela Lăcuț - Pârâul lui Gavrilă - Pârâul lui
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Comanda de Vară - Poiana Stâneicii - Pârâul Comenzii de Vară - Pârâul Stânei - Casa de Vânătoare - Cheia - Deasupra Cheii - Stâna din Arpășel - Pârâul dela Lăcuț - Pârâul lui Gavrilă - Pârâul lui Toader - Preluca - Comanda de Vară - Poiana Stâneicii - Pârâul Comenzii de Vară - Pârâul Stânei - Casa de Vânătoare - Cheia - Deasupra Cheii - Stâna din Arpășel - Pârâul dela Lăcuț - Pârâul lui Gavrilă - Pârâul lui Toader - Preluca - Găvanu - Căldărușa - Ușa din Găvan, trecătoare în Capra - Pânzele - Pârâul Lupoaia - Lupoaia - Luncile Arpășelului - Pârâul Șindilelor - Pârâul Vărețelor - Pârâul Vărețu Sandului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de Vară - Pârâul Stânei - Casa de Vânătoare - Cheia - Deasupra Cheii - Stâna din Arpășel - Pârâul dela Lăcuț - Pârâul lui Gavrilă - Pârâul lui Toader - Preluca - Comanda de Vară - Poiana Stâneicii - Pârâul Comenzii de Vară - Pârâul Stânei - Casa de Vânătoare - Cheia - Deasupra Cheii - Stâna din Arpășel - Pârâul dela Lăcuț - Pârâul lui Gavrilă - Pârâul lui Toader - Preluca - Găvanu - Căldărușa - Ușa din Găvan, trecătoare în Capra - Pânzele - Pârâul Lupoaia - Lupoaia - Luncile Arpășelului - Pârâul Șindilelor - Pârâul Vărețelor - Pârâul Vărețu Sandului - Pârâul Popii - Pârâul Fundăturii - Pârâul dela Lazu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cheii din Jos - Pârâul lui Ilisie - La Bordeiul lui Mateuț - Poienița lui Peperigu - Vărful Rădăcinilor - Poiana Sub Rădăcini - Cărarea Rodului - Plaiul Pe Cărări - Pârâul Cheii de din Sus - Pârâul Sașilor - Pârâul dela Piatra Țiganilor - Pârâul cu Podu - Poiana cu Steregoile - Stâna din Mierea - Pârâul Trocilor - Pârâul Dracului - Pârâul Gușii - Casa de vânătoare a lui Stoichiță - Pârâul cu Miezuina - La stâna lui Lazăr - Hățașu care iese din Valea Doamnei - Lăițelul - Piatra Ca Omu - Piscu Laptelui - Pârâul Laptelui - Gura Lăițelului - Casa de vânătoare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Rodului - Plaiul Pe Cărări - Pârâul Cheii de din Sus - Pârâul Sașilor - Pârâul dela Piatra Țiganilor - Pârâul cu Podu - Poiana cu Steregoile - Stâna din Mierea - Pârâul Trocilor - Pârâul Dracului - Pârâul Gușii - Casa de vânătoare a lui Stoichiță - Pârâul cu Miezuina - La stâna lui Lazăr - Hățașu care iese din Valea Doamnei - Lăițelul - Piatra Ca Omu - Piscu Laptelui - Pârâul Laptelui - Gura Lăițelului - Casa de vânătoare - Izvorul Laiții - Laita- - Valea Doamnei - Boldanu - Lacu din Valea Doamnei - Modroacsi - Mierea - Pârâul Ghișei - Pârâul cu Surupișu - Pârâul Bălții
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru că venea de acolo, i s-ar fi zis Cârțan. Acest Cârțan cică ar fi avut doi feciori, pe Streza și pe Oprea, care când au ajuns să-și înjgehebeze propriile lor gospodării, au convenit ca primul să-și pună stâna la est, iar al doilea la vest de râul Bâlea, pe care tatăl lor se instalase ceva mai înainte. Când s-a întâmplat aceasta în decursul istoriei, e greu de precizat, dar se poate afirma cu siguranță că încă pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fie folosit și altă dată. Cifrele se încrestau numai pe o față a răbojului și anume pe partea de sus sau de jos (în dungă) jumătățile de unitate respectiv unitățile, în timp ce zecile și sutele se însemnau pe fața întreagă. La stână se întrebuința răbojul ciobănesc și prăjina cu coajă. Cel dintâi e cioplit cu patru fețe și pe el se înseamnă cu semnele cunoscute cantitățile (în ocale) de mălai sau de sare ce s-au adus la stână de către proprietarii de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fața întreagă. La stână se întrebuința răbojul ciobănesc și prăjina cu coajă. Cel dintâi e cioplit cu patru fețe și pe el se înseamnă cu semnele cunoscute cantitățile (în ocale) de mălai sau de sare ce s-au adus la stână de către proprietarii de oi. Pe răboj își avea fiecare proprietar foaia sa, mărginită de câte o curte, sau o împrejmuire de crestături. În coaja prăjinii se însemnau în afara numărului de oi, gălețile și copurile de lapte ce lua de la stână
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
stână de către proprietarii de oi. Pe răboj își avea fiecare proprietar foaia sa, mărginită de câte o curte, sau o împrejmuire de crestături. În coaja prăjinii se însemnau în afara numărului de oi, gălețile și copurile de lapte ce lua de la stână fiecare proprietar de oi. Gălețile se înseamnă cu crestături, jumătățile (5 copuri) cu pene, iar copurile cu înțepături, adică cu puncte. Uneori, pentru a face să iasă în evidență cea de-a zecea crestătură, aceasta se lasă ceva mai lungă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fără nici-un fel de tacsă sau cost, apă rece și bună, adică apă ca de la munte. Să pomenesc aci unele fântânițe, cum le numim noi, adică izvoare cu apă. Întâi să luam hotarul Mlaca din sus de sat. Fântinița din stâna Vacii. Pe lunca Secii din sus de sat mai la deal spre pădure ieste altă fântâniță îi zicem noi Fântânița lui Rac Crăciun, una din cele mai bune și mai vestite din hotarele noastre, nu a secat niciodată și nici
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Gheorghe Brănici V.Eugenia Buznea I.Aurora Carauță V.Olga Cazacu I.Claudia Crăciun l.Iulia Dibu C.Vasile Enache Gh.Anica Gaița C.Elena Ganea S.Georgeta Idriceanu D.Elena Ilie N.Viorica Marcu M.Mitruța Naum V.Eleonora Stînă Gh.Florentin Stratulat C.Maria Vrabie M.Cornelia Clasa a XI-a U.3 Aciobăniței V.Marian Adam I.Viorica Alexandrescu N.Elena Băetu Gh.Ruxanda Băhnăreanu G.Gabriel Brănici I.Elena Carp C.Mihai Cazan Gh.Georgeta Cărare I.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
anii 1920 păstoritul practicat de evrei În această zonă, fenomen atestat de pe la jumătatea secolului al XIX-lea. „Sunt destul de dese cazurile când bacii sunt evrei.” Ei se numesc „cușerari”, pentru că „fac brânză cușeră”. Tiberiu Morariu publică și câteva fotografii cu stâne evreiești (ridicate după modelul celor românești) și cu „păcurari jidani”, chiar dacă aceștia nu se lasă foto grafiați, „fiind că, după spusele lor, religia nu le permite” <endnote id="(165, p. 196)"/>. Tot cam atunci, pe la Începutul anilor ’20, țăranii maramureșeni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de la Institutul de Medicină și Farmacie Iași, în anul 1954. A rămas ca un om de valoare distins și discret cu care viața nu a fost prea generoasă. Medic cu o bogată activitate profesională a fost medicul domeniilor regale de la Stâna Poieni, al Mitropoliei și al Băncii Naționale. Om de elită, de aleasă noblețe sufletească și modestie, evlavios, a ajutat material pe cei nevoiași. Profesorul universitar doctor Dumitru Brănișteanu a trecut în neființă la 6 iunie 1980 și a fost înmormântat
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
lupi a năvălit pe cai și oi, au omorât vreo patru mioare și au trântit pe Roibu la pământ, sfâșiindu-l cu colții. Până ce au izbutit să-i alunge cu ajutorul câinilor, au mușcat de spate și iapa, care este la stână, o îngrijesc ceilalți ciobani. Despre Roibu aceștia au spus că nu au ce-i mai face și că moare. Costache a hotărât ca Lențâca și Dumitru să meargă pe islaz , iar pe Maricica a trimis-o cu iapa la veterinar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a adus un spor de prețuire din partea localnicilor. Am mai rămas încă o săptămână hoinărind alături de Nicu, însoțitorul și gazda mea. Tot în această săptămână, însoțit de „Nea Vasile”, gazda mea, ne-am avântat în urcușul muntelui, fiind oaspete la stâna unor ciobani din Cârțișoara. Ne-am ospătat copios cu produsele lactate ale locului și nu mai pridideam să văd, să cunosc cât mai mult frumusețea deosebită a muntelui, pentru mine fiind o noutate. Ne aflam sus, la peste două mii de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
luptă, îngăduie-mi să mor pentru Transilvania și pe pământul Transilvaniei”. Fantastică și de neuitat a fost acea plimbare pe crestele Făgărașului! M-am trezit din reveria mea și am dat curs invitației gazdelor noastre ocazionale înfruptându-ne din produsele stânii. Peste noapte am dormit înfășurat într-un enorm și călduros cojoc cu blana groasă. Abia am adormit în aerul proaspăt, rarefiat, că aud chiote și zgomote urmate de întărâtate lătrături de câini ciobănești de munte. Nea Martin poftea o mioară
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
am dat curs imediat ordinului primit ca altă dată și cu voită întârziere ajung să mă prezint maiorului Rednik care, la vederea mea, tună și fulgeră - apostrofându-mă - dezertor și trădător. Când a văzut că mă prezint salutând cu mâna stână agățată de centură, mă ironizează că, de când stau tot ascuns, de când sunt dezertor, am uitat să mai salut regulamentar. Răspund că în nici un caz nu pot fi dezertor și că ar fi de datoria dumisale să-și ceară scuze pentru
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cu aceleași probleme pe care tata trebuia să le rezolve. Am călătorit și cu Fiatul prin toată țara. Atunci ne-au adus părinții să vizităm Moldova cu mănăstirile ei, Ardealul, Banatul. Numai în Deltă nu am fost și la vreo stână. Ceea ce au început ai mei am continuat eu, atunci când mi-am luat zborul din cuib. Pentru mine, o călătorie, indiferent unde va fi făcută ea, este o sărbătoare care trebuie pregătită cu migală, cu atenție și cu drag. După ce-
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Kogălniceanu și Costache Negri, în inițierea mișcării culturale ce a precedat anul revoluționar 1848. Din această perioadă datează și primele scrieri - redactate în limba franceză și tipărite postum - compuse în spiritul direcției naționale a Daciei literare: legendele Piatra -Teiului și Stâna corbului, studiul despre Iașii și locuitorii lui în 1840 și Studii naționale. În 1841, scriitorul funcționează la judecătoria din Piatra Neamț. Destituit în 1844, Alecu Russo revine la Iași, atras de atmosfera culturală prerevoluționară, în care se înregistrează cu entuziasm. În
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
la stupina colectivei venau activiștii de partid cu borcane care trebuiau umplute cu miere, încât stupina a fost dusă la faliment, pentru că brigadierul știa de acum lecția. Scos și din funcția de brigadier dela stupină, a fost pus baci la stâna colectivei, ca „cioban la sterpe”. Dinu are un fiu însurat care l-a făcut bunic. Dinu a ținut loc de tată fiilor surori noastre Netuța rămasă văduvă, până au ajus amândoi nepoții lui, ofițeri cu studii superioare. Dinu a fost
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nu spui că nu am insistat! Devenise deodată foarte grăbit. S-a urcat în mașină și în câteva minute autovehiculul puternic, de teren, a dispărut. Parcă înduioșată, ploaia s-a oprit pentru câteva momente, dându-mi răgaz să ajung la stâna de oi din apropiere. Am alergat până acolo. Ciobanul și soția lui văzuseră toată scena. De ce nu v-au luat și pe dumneavoastră cu mașina, tovarășa secretară? Ce oameni sunt și ăștia, să lase o femeie în ploaie, a exclamat
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și nu au bani pentru îmbrăcăminte și încălțăminte. Doar procesele verbale de amendă care erau date formal îi speriau pentru câteva zile, după care copiii nu mai veneau la școală și mergeau să pască vacile sătenilor sau se angajau la stâne. În primăvara aceea, la marginea Ghiduleștiului, și-a instalat tabăra o colonie de căldărari nomazi. 192 Tovarășa primar, au venit căldărarii care prelucrează arama și aluminiul. De când sunt aici, eu nu i-am văzut niciodată, am spus mirată. N-au
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
munții și localitatea Dukla amintește așezarea Dioclea de lângă Podgorița din Muntenegru menționată În secolul al XII-lea. În zona montană unde se află localitatea Dukla În plină masă slavă aflăm denumiri ca Wolski Krolik, Pietrușa, Kotun Rotunda, Borșa și locurile Stâna, Volosanka, Serbovic Verbias care evocă eventual ținutul de emigrație din Bosnia de lângă râul Verbias. Principalele localități din Moravia În care se află acești descendenți ai Vlahilor sunt Zmaim, Wischan, Lisovici și mai multe sate din munții Beschizi. Au fost identificate
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
mai cuprinzătoare relatare o datorăm și În acest caz lui Theodor Burada neobosit cercetător al românilor de pretutindeni care În 1892 a Întreprins o călătorie de studiu În zona locuită de români În Asia Mică. Cercetătorul străbate sate, urcă la stânele din munți, stă de vorbă cu săteni, preoți, Învățători, comercianți, ciobani și autoritățile locale. Se Întâlnește cu localnicii la biserică, intră În casele oamenilor, participă la hore, nunți culegând informații despre trecut, obiceiuri, ocupațiile casnice și adună material folcloric. Acești
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
acordat loc de târg, care se ține în fiecare marți din săptămână, unde veneau oameni din comunele, respectiv satele vecine, pentru ași vinde produsele, a face schimb, cumpărări vânzări de păsări, porci, oi, vite, cai și se tocmeau ciobani și stâne pentru vară. Tot la iarmaroc se tocmeau lăutarii pentru nunți, fie „boanta”( alămuri și toba mare) fie scripcarii. Primăria încasa taxa fixată și își mărea bugetul. În această comună au crescut numărul de instituții de stat existând: Școala, Biserica, Dispensarul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]