1,684 matches
-
mai nu se pot deosebi de cele în adevăr poporane. Astfel, bunăoară, citim: MARIA MERILOR (Meri sau Cojocaru e sat în Dombovița ) Floricică de mărar, Umblă vestea-n Cojocar Și de-aci peste hotar Că mândruța Merilor, Surioara zorilor, Păunița stânelor, Îmi taie vederile Și-mi uscă apșoarele Și-mi seacă inimele. Curca Radii din pătul Se ghemuie, stă pitul Noaptea când aude fîl! Cucul trist, pe-un nuc uscat, Boian, mut, nedejugat, Grivei, uitîndu-și de sat, Amuțesc în ascultare, Lunca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
făcea cu coasa și secera, astăzi se face cu combine de recoltat (grâu, porumb, cartofi, sfeclă). Ocupațiile sătești, dintotdeauna și de astăzi, sunt: Oieritul - cea mai veche ocupație agricolă, practicându-se și pe Valea Siretului din cele mai vechi timpuri. Stânele în general sunt organizate de ciobani, oameni cu dragoste de animale, cu 200-300 de oi care aparțin unor comunități umane. La Sf. Constantin și Elena, ciobanii adună oile sătenilor și apoi le aduc înapoi (le aleg) pe 30 octombrie, la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Mos îi dădu lui Severus să mănânce și apoi, fără să rostească o vorbă și supraveghind atent câțiva bărbați care începuseră să se uite cu prea mult interes la ei, Mos părăsise localul, sprijinindu-l pe bătrân. O dată ajunși la stână, Severus căzu într-un somn adânc, acompaniat de un sforăit gros, sonor. Se trezi abia a doua zi dimineață și îi privi năuc pe cei trei. ― Aha! răcni el bucuros. V-ați dat seama cine sunt cu adevărat! Scoateți australul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și Stănilești, afară de sătuceanul Săratu și târgul Drânceni înființat la 1862, nici o așezare omenească mare nu se află în luncă. În schimb locuințele izolate, ca: bordeele și colibele grădinarilor hușeni, odăile de la vii, casele de pădurari, ocoalele de vite și stânele oilor aduse la vărat în luncă, populează din plin albia majoră a Prutului în această regiune. Notă: Material preluat din „Revista Științifică <<V. Adamachi>>”, Iași, vol. XXIX, aprilie - iunie 1943, p. 153-158; Și extras. VALEA LOHANULUI Ion Gugiuman În hidografia
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Răsăritului, ei își vor așeza staulele în mijlocul tău și își vor face locuințele în tine, îți vor mînca roadele, și îți vor bea laptele. 5. Voi face din Raba un ocol de cămile, și din țara copiilor lui Amon o stînă de oi, ca să știți că Eu sunt Domnul! 6. Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeu: Pentru că ai bătut din mîini și ai dat din picior, pentru că te-ai bucurat în chip batjocoritor și din adîncul sufletului de țara lui Israel, 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
voi strînge din felurite țări, și le voi aduce înapoi în țara lor; le voi paște pe munții lui Israel, de-a lungul rîurilor, și în toate locurile locuite ale țării. 14. Le voi paște pe o pășune bună și stîna lor va fi pe munții cei înalți ai lui Israel, acolo se vor odihni într-un staul plăcut, și vor avea pășuni grase pe munții lui Israel. 15. Eu însumi Îmi voi paște oile, Eu le voi duce la odihnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
vreun dezavantaj? Uite că o să ți-o spun și pe asta, va trebui doar să vă țină nervii, și să aveți puțină încredere unii în alții, de data asta nu va mai fi ca în povestea cu lupul paznic la stînă, vor fi doar lupi paznici peste alți lupi, iar stîna va fi desființată, împărțită între lupi. Ce-i asta, o fabulă? întreabă Tîrnăcop. O fabulă spusă de un om beat, miroase de la un kilometru, zice Dendé strîmbînd din nas și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
asta, va trebui doar să vă țină nervii, și să aveți puțină încredere unii în alții, de data asta nu va mai fi ca în povestea cu lupul paznic la stînă, vor fi doar lupi paznici peste alți lupi, iar stîna va fi desființată, împărțită între lupi. Ce-i asta, o fabulă? întreabă Tîrnăcop. O fabulă spusă de un om beat, miroase de la un kilometru, zice Dendé strîmbînd din nas și arătînd din priviri spre balta de vomă a lui Roja
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
în sus. Chiar așa de rău stau lucrurile, domnule inginer? Că lucrurile ar sta cum am spus, mai treacă-meargă, dar să vezi dumneata că ciobanii și au pus în gând să sloboadă și câinii, să nu se apropie nimeni de stână. Puteți fi mai limpede, domnule inginer? Poate aș putea fi mai clar, dar nici eu nu pricep prea bine ce se petrece aici la liceu. Ceva se întâmplă, însă. Nu te-a întrebat nimeni ce cauți aici? Că tare m-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
care-i lăsă în voia lor . Dacă puneau piciorul în prag din prima clipă - când și-au ridicat capul după primul război mondial - nu se ajungea aici. Așa însă, nemții au luat-o razna de parcă lumea asta ar fi o stână fără câini... Dacă marile puteri îi luau de gât încă din 1936 - cum spunea agronomul - când au ocupat Renania, nemții poate se cumințeau. În loc însă să-i închinge, marile puteri au închis ochii, considerând expansiunea germană ca fiind „normală și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
În urma căruței. Bivolii trag liniștiți În jug. Dincolo de troiță sunt două dealuri care seamănă foarte mult cu cele din stema Republicii Populare Române. Pe dealuri pasc oile. Când Înnoptează, după ce ați adus fânul și unchiașul a spânzurat câinele, mergeți la stână după lapte. Pe cer sunt stele și tot din el cad stele. Ce departe este Bucureștiul! Așa este În vacanță, Bucureștiul este departe, iar când Începe școala și te Întorci acolo, dincolo de pădurea de oțetari, satul din Ardeal este și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
doba că nu poate să o bată și altul, „că mi-e mie ciudă că el e atâta de prost băga-s-ar dracu În dobă să se bage cu cota lor cu tot”, la nopțile În care mergeați la stână după lapte când a spânzurat unchiașul Nike câinele care fura ouă, la clopotele bisericii care bat când e vreme tare, la vânturile năprasnice care bat dinspre dealul Ploii și cum se ridică În trombe praful de pe uliță și cum ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
vină cât poate de repede pregătit de drum să însoțească un oaspete de vază spre mânăstirile din codrii Olteniei. Grabnic își luase desaga și încălecase asinul căpătat acum un an de pomană de la niște ciobani cărora le sfințise agheasmă la stâna din munte. Într-un ceas, coborând din deal și bolborosind rugăciunile panihidei când trecea prin Valea Voievozilor, „pentru ca Domnul Dumnezeu să-i pomenească pe voievozii acestei țări, tăiați sau netăiați, pe fiecare după numele său, căci eu nevrednicul nu-i
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să dea, drept pedeapsă, toate ouăle înapoi la copiii păgubiți Oare pot uita plăcintele poale-n brâu, alivencile, vărzările, plăcintele cu bostan, dulcețurile din toate fructele, compoturile și zacuștile și altele, bunătăți puse pentru iarnă. Sau când venea tata de la stână cu câte un caș uriaș, își sufleca brațele, se spăla bine cu mult săpun de casă și, tacticos, se apuca să așeze cașul pentru iarnă la putină! O cană de moare de varză de-a lui făcea cât un imperiu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
acasă n-am avut cine știe ce stare. Dumnezeu să-l odihnească pe bătrân că n- a făcut avere și a murit fără veste cu o casă de copii. A avut însă minte cu carul și m-a dat la stână să mân oile în strungă. Numai în lume își găsește rostul omul. Până la o bucată de vreme am crescut printre străini. Ia, toți zic că-i vai ș-amar de copilul crescut la stăpân. Că-i încercat din bătaie, nici
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
vorbă ! Dar nici gândești cât folosește omului slujitul : prinzi de ici un sfat, de colo o șmichirie... Dinspre partea mâncării, habar de grijă cât ești strungăraș. Asta i-a stânarului, mai degrabă îl ajunge sațul. Omul ți-aduce oaia la stână, primăvara, slabă, cum a scos-o din iernat : o zboară vântul și curge lâna de pe ea. Pe la sfântul Gheorghe, când vin gospodarii să le tundă, toate-s cu spinarea ca doba. Treaba strungărașului să tot strângă la smocuri și să
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
tăia pe nimeni capul că nu- i fiert de crâșmar. Am stat și la boiereasă. Acolé iar am cunoscut ceva, că nu-i rușine să spun : de unde este, de acolo curge. Așa azi oleacă, așa mâne oleacă, am ținut și stână, am mai luat în parte, mai un negoț, mai ceva pământ, am ajuns ce sunt. Grijă pentru ziua de mâne n-am, oleacă deoparte este, datorii nu, cinstea- i cinste ! Rabde cine nu știe trăi !... Apropiindu-se de patul cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ridica pe mama, care era prea bolnavă cu inima. Mă hotărâsem să-i aștept, să-mi urmez destinul [...] Am pornit Între cei doi peste plaiul pustiu. Soarele Începuse să scapete. Se auzeau de departe tălăngile oilor care se Întorceau la stână. Clinchetul lor părea o litanie monotonă, o rugăciune veche, din vremea când munții și pădurile erau cetăți de apărare pentru oamenii fugiți din calea prădătorilor.” Ați văzut, stimați cititori, cât de bine a descris Pazi hăituiala, Încheind cu un splendid
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de munte sunt creat, Zburdalnic, iubitor de viață, De tril, de susur încântat, Și-alerg prin raiul de verdeață. Admir des turme de mioare, Ce tuturora ne sunt dragi, Zâmbesc la razele de soare Când se strecoară printre fagi. La stână totu-i pregătit, Privesc, îmi lasă gura apă, Sunt invitat, și-apoi servit Cu urdă, caș, dar și cu ceapă. Prin flacăra de lumânări, La mănăstiri enoriașii, Veniți din cele patru zări Își pomenesc înaintașii. Se poate afirma curat Că
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Gaiț, de sub dealul Barbușca. Duminica schiam pe dealul Buzăului cu platoul natural numit „Tarnă”, pe pârtia versantului de nord al Barbuștii, botezată „Bulatău”, ori pe dealul Morarului, un imens imaș în pantă unde vara pasc oile, iar mai recent adăpostește stâna viceprimarului Vasilică Lucan, zis „Prunaru”. Când iarna era geroasă și râurile Moldova și Moldovița înghețau bocnă, cei care aveam patine jucam hochei pe terenuri improvizate, cu mantinela și porțile construite din pietre de râu. Anual concuram cu succes la competițiile
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
existând, în medie, un singur porc. Totuși, legat de creșterea oilor, una din acupațiile străvechi ale localnicilor, păstoritul a avut de-a lungul timpului condiții favorabile de perpetuare, oferite de pășunile extinse unde sau cristalizat și au funcționată reguli multiseculare stâni colective. De aceea, chiar dacă și efectivele de ovine sunt în scădere, ele se mențin la valori importante (4547 oi-2003ă. Doar păsările au înregistrat, după 1989 o sporire spectaculoasă ajungând în 2003 la 36360 de capete. Totuși această valoare este inferioară
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
partizan. La proces, a spus că l-a amenințat cu pistolul, dar tot l-au închis. Acum, zice că le-a dat de bună voie, din spirit de solidaritate. Primește pensie... Partizanii le luau mălaiul oamenilor cu forța. Veneau pe la stâni și le luau brânza. Pe Raluca Voicu a făcut-o Toma Arnăuțoiu prin pădure, cu Maria Plop, la Poienărei. Au plecat din 1948 și în 1959 i-au executat. Pe pământul învățătorului Arnăuțoiu au fost împroprietărite peste 60 de familii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mare de crăci. Ce auzeam scriam și puneam hârtia într-o scorbură. Puneam cana pe perete, țineam urechea pe fundu’ cănii și auzeam ce vorbeau securiștii în camera de-alături. <<Vă duceți la Muntele Zănoaga, că ei au venit la stână. Am găsit păr lung de femeie în căldare”. Era și Maria Plop cu partizanii noștri. Puneam biletu-n scorbură la “căsuța poștală”. Mă suiam pe-un chituc ca s-ajung la scorbură. Tot cu ei în pădure era și femeia lui
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
tot nu i-am vândut... Dacă vorbeam, omorau jumătate de sat! Mai sunt și acum comuniști. Au venit să mă omoare în casă și poliția mi-a pus pază după 1990. Partizanii nu luau mâncare cu forța. Luau brânză de la stână, de unde aveau ei oi. “Mă omoară oamenii din sat!”, le zicea baciul. Dacă eu vorbeam, închideau mai mult de jumătate din sat. - Câți copii a avut Maria Plop? - Pe Raluca, înfiată de Ion Voicu. O fi mai avut și alții
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
unul Botnar Ion. «Hai, mamă, cu mine că nu pot să scot banii!...» L-am luat pe Ionuț în brațe și m-am dus. Botnar mi-a dat doar bani de drum. Cununată de șase ori Cezar a muncit pe la stâni. Îi plac oile, da’ el n-are nici una. S-a dus în Insula Mare a Brăilei și s-a întors. Eu săpam în grădină. «Mamă, să nu mă alungi, că tare-s amărât...» L-au bătut. Am început să plâng
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]