1,505 matches
-
până la ierburi de mare sau recife coraliene, dar sunt rare în zonele nămoloase. Labridele trăiesc solitar sau în grupuri mici; sunt active în timpul zilei, iar noaptea se îngropa în nisip sau se ascund în ierburi de mare sau în adăposturilor stâncoase. Labridele sunt în principal carnivore și se hrănesc mai ales cu nevertebrate bentonice, moluște, crabi, arici de mare (echinide) pe care le zdrobesc între dinți lor faringieni care acționează ca o piatră de moară; unele specii sunt ierbivore. Unele specii
Labride () [Corola-website/Science/330706_a_332035]
-
nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition", "Fânețe montane", "Mlaștini turboase de tranziție și turbrii oscilante (nefixate de substrat)", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Turbării active", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă" și protejază specii importante din fauna, ihtiofauna și floră Maramureșului. Situl include rezervațiile naturale: Arcer - Țibleș Bran, Peșteră din Dealul Solovan și Peșteră și izbucul Izvorul
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
au o distribuție continentală și trăiesc mai ales în lacurile cu ape salmastre, râuri de coastă și estuare. Se întâlnesc la adâncimi de la 1 m la peste 200 m. Carangidele se întâlnesc în habitate asociate cu diverși corali și recife stâncoase care variază de la fundul apelor (acoperite cu nisip, pietriș, nămol, bancuri cu alge și ierburi marine, blocuri de roci stâncoase și pe cursuri vechi de lavă) până la straturile de apă din apropierea țărmului și din largul oceanului. Majoritatea speciilor sunt gregare
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
la adâncimi de la 1 m la peste 200 m. Carangidele se întâlnesc în habitate asociate cu diverși corali și recife stâncoase care variază de la fundul apelor (acoperite cu nisip, pietriș, nămol, bancuri cu alge și ierburi marine, blocuri de roci stâncoase și pe cursuri vechi de lavă) până la straturile de apă din apropierea țărmului și din largul oceanului. Majoritatea speciilor sunt gregare și formează bancuri mari sau grupe mici, iar unele ("Alectis") sunt pești solitari, trăind singuri sau în perechi. Majoritatea carangidelor
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
potecile marcate. Aria protejată reprezintă o zonă montană (regiune biogeografică alpină) aflată în Masivul Piatra Mare care face parte împreună cu Masivul Postăvarul din "Munții Bârsei" (grupă muntoasă ce aparține Carpaților de Curbură). Situl prezintă un relief diversificat (abrupturi calcaroase, vârfuri stâncoase, ace, coloane, văi, cascade, cheiuri), delimitat la nord de Depresiunea Brașovului, la est de valea Gârcinului Mic și râul Gârcin, la sud de râul Timișul Sec de Sus și "Platforma Predealului" și la vest de Valea Timișului Sec. Aria naturală
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
a lungul pâraielor, la altitudini de până la 800 m.; Tufărișuri alpine cu specii sub-arctice de salcie de-a lungul văilor montane, la altitudini cuprinse între 1.350 și 1.400 m.; Tufărișuri alpine și boreale pe versanți și coame; Abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică dezvoltată pe roci de calcare (stânci verticale pe substrat calcaros cu expoziții sudice, la altitudini cuprinse între 400 și 1.050 m); Grohotișuri și șisturi calcaroase din etajul montan-alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), habitat aflat la peste 1.250
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
acestea,H. swammerdami,care trăiește în India și în Sri Lanka,poate ajunge să măsoare 20 de centimetri lungime și să atingă o greutate de 32 de grame. Spre deosebire de speciile din celelalte familii de scorpioni,care trăiesc în zonele uscate și stâncoase,scorpionii negri pot fi întâlniți,de obicei,în zonele relativ umede,mai precis în pădurile din regiunile tropicale. Deși majoritatea scorpionilor din familia scorpionidelor sunt puțin periculoși pentru om,veninul lor având un grad de toxicitate redus,au fost semnalate
Scorpion gigant () [Corola-website/Science/330233_a_331562]
-
în acest sens fiind o pânză epică cu multe personaje care are subiectul din Vechiul Testament, intitulat „"Moise, storcând apă din piatră"” (1714), tablou care este păstrat la Muzeul Național din Varșovia. Imaginea pictată are pe fundalul ei un peisaj sumbru stâncos, reprezentarea oamenilor adunați în grupuri plastice, eliberează vizual bucuria participării la această minune. Peisajul fantastic și interpretarea sculpturală a figurilor omenești sunt o dovadă a puternicei influențe a clasicismului lui Nicolas Poussin. Tematica pe care a abordat-o este cea
Krzysztof Lubieniecki () [Corola-website/Science/329147_a_330476]
-
Missouri și triburile ce trăiau de-a lungul lui.Lewis s-a dovedit un conducător capabil, iar Clark un bun cunoscător de râuri și expert în desenarea hartilor.Ei au pornit din St.Louis în mai 1804, au traversat Munții Stâncoși și au ajuns la Oceanul Pacific pe la gură de vărsare a râului Columbia (fluviu), în septembrie 1806. Lewis și cu Clark au avut contacte pașnice cu mai multe triburi amerindiene, cum ar fi Shoshone, Mandan, Sioux și Omaha.Ei au fost
Extinderea și divizarea Statelor Unite ale Americii (1789–1860) () [Corola-website/Science/329129_a_330458]
-
ca Missouri (fluviu).De asemenea, ei au întâlnit șefi de triburi care erau dornici să schimbe produse locale pe arme și alte produse manufacturate. Jedediah Smith , un vânător, , comerciant de blană, deschizător de drumuri, autor, cartograf și explorator al Muntiilor Stâncoși, al coastei americane de vest și sud-vest în secolul al 19-lea, a fost un erou american redescoperit.A fost primul om alb care a călătorit pe uscat de-a lungul frontierelor Marelui Lac Sărat, râului Colorado, Deșertul Mojave, și
Extinderea și divizarea Statelor Unite ale Americii (1789–1860) () [Corola-website/Science/329129_a_330458]
-
moment dat, ea a ucis un cerb care deja ucisese un altul, făcând-o foarte populară în cercurile sportive belgiene. Ea chiar și-a câștigat porecla de "Ducesa sportivă". În 1908, ea l-a însoțit pe soțul ei în Munții Stâncoși din Statele Unite pentru a trage în urși grizzly. Ea a făcut mai multe vizite regale fratelui ei mai mic, regele Albert. În 1914, de exemplu, ea a vizitat un spital din Neuilly, unde se tratau trupele americane. În două scrisori
Prințesa Henriette a Belgiei () [Corola-website/Science/329246_a_330575]
-
din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 25 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă cu o mare varietate de fenomene carstice (abrupturi stâncoase, doline, lapiezuri, sisteme hidrocarstice, văii), de importanță geologică, floristică, faunistică și peisagistică. Aria protejată este inclusă în Geoparcul Platoul Mehedinți și se suprapune sitului Natura 2000 - "Platoul Mehedinți".
Izvorul și stâncăriile de la Câmana () [Corola-website/Science/329269_a_330598]
-
nordice sunt migratoare. Speciile din familia motacilidelor sunt răspândite îndeosebi în vecinătatea apelor curgătoare și stătătoare, dar și în păduri, câmpii, stepe, lunci și pășuni umede; unele dintre specii se întâlnesc în zone aride de mare altitudine ori pe malurile stâncoase sau în tundră. În avifauna României sunt răspândite nouă specii de codobaturi și fâse, care sunt în general migratoare, mai rar sedentare sau de pasaj:
Motacilide () [Corola-website/Science/329325_a_330654]
-
unele păsări scandinave iernează în statele baltice, Polonia, regiunile adiacente din Rusia, iar populația din Urali pare a fi parțial migratoare. Este răspândită pe cursul râurilor repezi din zona pădurilor de conifere și ale celor mixte, ocazional, pe malurile lacurilor stâncoase. Este o pasăre teritorială, locuiește în perechi, de-a lungul râurilor. Vânează în și sub apă. Cântecul este un ciripit melodios, murmurător; ambele sexe cântă. Emite un puternic penetrant "zit-zit." Se hrănesc, în principal, cu nevertebrate acvatice (crustacee, larve acvatice
Mierla de apă () [Corola-website/Science/329334_a_330663]
-
un acces la dealul cetății numai dinspre nord, unde se află o șea care o unește cu dealul din dreapta. Colina Tel Yodfat se deosebește de alte Tel - coline cu semnificație arheologică - prin faptul ca este în cea mai mare parte stâncoasă și are foarte puține ruine la suprafață. În schimb locul ascunde numeroase peșteri în care s-au ascuns răsculații evrei, precum și cisterne antice de apă. Yodfat este menționat în Mișna și în cărțile lui Josephus Flavius (Yosef ben Matityahu). Ea
Yodfat (antic) () [Corola-website/Science/328675_a_330004]
-
Prav Iskăr"), cu Iskărul Negru. După ce coboară pe versantul nordic al Munților Rila, se varsă în lacul de acumulare Iskăr—cel mai mare lac de acumulare din Bulgaria, și în lacul Pancearevo. Râul curge pe lângă Sofia și formează un defileu stâncos în Munții Balcani. Se varsă în Dunăre lângă satul Ghighen din regiunea Plevna. Iskărul este singurul râu care izvorăște din sudul Bulgariei și trece Balcanii, vărsându-se în Dunăre. Iskărul traversează șase regiuni administrative ale Bulgariei: capitala Sofia, regiunea Sofia
Râul Iskăr () [Corola-website/Science/328724_a_330053]
-
în întregime de culoare albă, dar ochii sunt negri și nu roșiatici ca la albinoși. Aceasta specie este răspândită în pădurile tropicale, liziere și pășunile adiacente, în mlaștini de apă dulce sau în apropierea lor, râuri, lacuri, peșteri sau zone stâncoase. Este găsită adesea în apropierea apei, fiind un excelent înotător. Acesta a fost, de asemenea observat în mare departe de mal, fiind capabil să colonizeze o serie de insule mici. Până la sfârșitul secolului al XIX pitonul reticulat era considerat comun
Piton reticulat () [Corola-website/Science/328801_a_330130]
-
Stratul exterior al zidurilor este un aparat dreptunghiular pseudo-isodomic cu blocuri de calcar decupate și asamblate cu grijă, fără mortar, dar cu crampoane de fier. Zidăria este continuă, fără cărămizi de ajustare. Ea este așezată direct pe fundația din substratul stâncos. Zidul devine mai gros în partea sa superioară — — care începe cu două niveluri sub ambrazurile ferestrelor pasarelei. Acestea sunt în formă de arce, formate din două rânduri de pietre îngroșate (fața exterioară 17, cea interioară 11), cu o lățime medie
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
pe fugă patrulele ruse din Regimentul 284. În apropiere de cătunul Fluturica (unde erau înălțimile dominante), după o cotitură a drumului avansul lor a fost oprit într-un loc în care fuseseră create poziții defensive, camuflate pe pante abrupte și stâncoase și apărate de mitraliere grele (lângă cota 976). Un mic grup de polonezi a reușit totuși să se infiltreze pe stânga văii pe unul dintre versanții muntelui Bretila, de unde se puteau vedea pozițiile ruse. Deși grupul respectiv nu a reușit
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
cabană în Munții Făgăraș, pe valea râului Podragu situată la altitudinea de 1520 m. (45°37'34"N ; 24°40'36"E). Este încadrată la est de muchia Tarata, muchia Podragului la vest (în partea inferioară se află două formațiuni stâncoase asemănătoare unor turnuri, de unde și numele cabanei), la sud cascada Podragului, la nord valea Arpașului. Cabana a fost construită în anul 1964 din piatră și lemn. Capacitate de cazare este de 20 locuri. Clubul de Ecologie și Turism Transmont Făgăraș
Cabana Turnuri () [Corola-website/Science/335025_a_336354]
-
O creastă de piatră izolată, ce se ridică din apele Pacificului de sud, este cea mai înaltă formațiune stâncoasă din lume. Pe hartă, punctișorul ce reprezintă se pierde aproape în nemărginirea oceanului. Cei care vin însă pentru a o vedea la fața locului își cred cu greu ochilor. Deși la bază măsoară doar 400 m, piramida atinge 550 m
Piramida lui Ball () [Corola-website/Science/332007_a_333336]
-
fața locului își cred cu greu ochilor. Deși la bază măsoară doar 400 m, piramida atinge 550 m înălțime - aproape de două ori mai mult decât Turnul Eiffel din Paris. Cartea Recordurilor Guinness o menționează ca fiind cea mai înaltă formațiune stâncoasă din lume. Ridicându-se în largul coastei estice a Australiei, se află la aproximativ 700 km nord-est de Sydney. Privind-o în timpul zborului său solitar peste Marea Tasman în 1931, pilotul Francis Chichester o descria ca "un mare pumnal de
Piramida lui Ball () [Corola-website/Science/332007_a_333336]
-
silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"); Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase. Flora ariei protejate este una diversificată și alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Vegetația lemnoasă are în componență
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
de Fier II se afla Barajul Porțile de Fier II care a fost dat în folosință în 1984 fiind de tip „Baraj de greutate și de pământ” , tip „etanșare nucleu intern de argilă”, fiind construit pe un teren de roci stâncoase și nestâncoase, având o înălțime de 34 m, iar lungimea coronamentului fiind de 512 m, volumul lacului fiind de 600 mil. m, având o suprafață de 5200 ha, debit deversor 11700 m/s, suprafață bazin 579.200 km, tip deversor
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
m și s-au format ghețari (în valea Prutului ghețari atingeau o altitudine de 1000 m și o lungime de 6,5 km). Pe urmele fostei glaciațiuni au rămas căldări — circuri glaciare, cu maluri abrupte, de multe ori cu margini stâncoase și deschideri largi, uneori umplând lacuri (sub Gutinul Tomnatic se află ); văile au declinații inegale (uneori cascade, de exemplu ), și morene laterale și terminale. Marginea Muntelui Negru este acoperită cu păduri. La marginea de nord în dealurile de la poalele masivului
Muntele Negru () [Corola-website/Science/337036_a_338365]