2,768 matches
-
să se roage și să rostească vorbe de laudă la sicriul lui Telesio, pe când eu nu-i pot dedica niște versuri? Dacă ai fi considerat că gestul tău e unul normal și cuviincios, ar fi trebuit să-i ceri aprobarea Starețului. Dar tu știai că săvârșești un gest nepotrivit sau neagreat de superiori. Afurisite piticanii obraznice... Iși luă mâna de la frunte și observă că păsările își vedeau de treabă cântând voioase, fără să se fi amestecat în vreun fel în grijile
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ceva sclipitor, o fulgerare de energie care, răspândindu-se în Catedrală, ajunsese până la el. Ar fi vrut să-i strângă mâna. Dar ea mai mult ca sigur că s-ar fi retras, căci gestul său și strigătul de indignare al Starețului fuseseră o osândă. Se sculă de pe stâncă și-o luă pe-o cărare care, printre buruieni și mărăcini, ieșea la un drum în pantă. Cățărându-se pe dealuri, spre nord, drumul acela l-ar fi dus la fruntariile orașului. Era
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ar trebui să-l dai pe mâna Sfintei Inchiziții deoarece a trădat credința în Cristos. Dar atunci când din evreu s-a făcut creștin nu mai era osândit ca trădător. Ești sperjur. Îți poruncesc, asta și în numele altor confrați și al Starețului nostru, să te adresezi în scris autorităților eclesiastice pentru a expune faptele respective și a le aduce în atenția Bisericii. Dar de ce n-ar face-o fra' Giuliano sau fra' Rocco; sau chiar Starețul nostru, de ce nu, un om sfânt
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și în numele altor confrați și al Starețului nostru, să te adresezi în scris autorităților eclesiastice pentru a expune faptele respective și a le aduce în atenția Bisericii. Dar de ce n-ar face-o fra' Giuliano sau fra' Rocco; sau chiar Starețul nostru, de ce nu, un om sfânt și drept? Plănuiți oare împreună ceva împotriva moralei? Asta nu, căci niciodată nu uit că sunt slujitorul lui Dumnezeu și tocmai de aceea îi îmbrățișez pe toți oamenii fără deosebire. Creierul tău e mult
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pildă de urmat, dar de când sosise Tommaso lucrurile se schimbaseră, ceea ce nu se putea tolera. Acceptă pedeapsa cu seninătate, îi simțea totuși lipsa lui Ponzio, căruia i se interzisese să-l mai viziteze. Tommaso, te revolți prea mult, îi spuse Starețul când a luat sfârșit pedeapsa, trebuie să te-mpaci cu necesitățile Bisericii dacă nu vrei să sfârșești pe rug. Voi toți ați fost deja arși pe rugul ignoranței și al ipocriziei, al orbirii cugetului și minții. Zilele voastre sunt precum
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pușcăriaș, Tommaso a fost dus la mânăstirea din Altomonte. Patru inși îl însoțeau cu ordinul expres de a-l snopi în bătaie dacă ar încerca să fugă sau să comunice cu cineva pe drum. Nu-și întoarse privirile înapoi, dar Starețul su siguranță spiona plecarea lui, drept care Tommaso strigă: Oaia molipsită pleacă, n-o să mai aveți pe cine mulge. VIII La Altomonte a dat de o vrăjmășie pregătită și pusă la punct de mesagerii ce sosiseră înaintea lui. Era tratat ca
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pentru orice-ar fi făcut, atenționat necontenit să-și facă datoria de călugăr; jurase să respecte regulile și să-l apere pe Cristos așa cum o cerea tradiția mânăstirii și cum un dominican era obligat s-o facă. Începând cu noul Stareț și terminând cu duhovnicul, de la confrații mai tineri până la cei mai vârstnici, avea parte de cuvinte de vrajbă și jigniri. Îl sileau să muncească cât un catâr la câmp, iar seara în bibliotecă, la lumina pală a unei lumânări, trebuia
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
poți să-mi povestești ce-ai mai pătimit. În timpul cinei, Tommaso se însenină cât de cât și gazdele au putut în fine să asculte povestea fugii și peripețiile călătoriei: Am fugit de la mânăstirea din Altomonte fără să cer binecuvântarea cuiva. Starețul, invidios, de trei ori mai ignorant și afurisit, îi convinsese pe toți: prezența mea acolo era veșnic iscodită. Nu mai întâlnisem până atunci o ființă atât de nemernică și răutăcioasă. Eram dușmănit fără înconjur, fiecare cuvânt al meu era interpretat
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
însă a-i cere voie stăpânului sau paznicului. Călugării, așa cum știți, dispun de iscoade în tot locul. Râdea în hohote, își ștergea bărbia și își continua vorba. Nu voiam să mi se întindă vreo cursă de cineva aflat în slujba Starețului de la Altomonte. Căpcăunul acela e mână-n mână cu spaniolii, execută fără șovăire poruncile Viceregelui și e dispus să vândă pe oricine. În sala Casei Tufo se făcu auzit au murmur agitat; putea să existe printre cei de față cineva
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și nu numai el. Mario del Tufo interveni cu zâmbetul pe buze: Fra' Tommaso, incorigibil mucalit! Nu, Mario, chiar așa i-am spus copilului. Nu știu de ce, dar în acel fel mi s-a părut că m-am răzbunat pe Stareț și pe răutatea celor de la mânăstire. De altfel arderea cărților nu este un privilegiu al Dominicanilor? Gândiți-vă la Girolamo Savonarola, am citit undeva că piazza Signoria din Florența părea un cuptor și că pe toate ulițele adiacente grămezi de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să reprezentați înțelegerea și bunătatea nesfârșită a lui Dumnezeu. Aflați cel puțin că me plus olii quam ipsi vini consumpsisse 27. Nu-și dădea seama de ceea ce se petrecea: era vorba de un adevărat proces ce i se intenta; înverșunarea Starețului de la Altomonte atinsese culmea, căci se simțise luat peste picior, ignorat în rolul său ierarhic. Fapt e că, pentru a descoperi unde se ascunsese acel răsculat, înștiințase în scris Inchiziția și pe spanioli. În primele zile de temniță, Tommaso își
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
voiau să lămurească poziția deloc clară a călugărului Campanella. Tommaso nu era impresionat. La întrebări răspundea serafic și ferm; își justifica fuga prin nevoia de a verifica unele texte la Napoli, plus imposibilitatea de a mai îndura jignirile și insinuările Starețului de la Altomonte. Starețul excelează prin cuget și credință. Tocmai de aceea nu m-așteptam la astfel de persecuții. Eu sunt mereu gata să-mi fac datoria, dar dacă ești împiedicat să ți-o împlinești, ți se impută drept greșeală și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
poziția deloc clară a călugărului Campanella. Tommaso nu era impresionat. La întrebări răspundea serafic și ferm; își justifica fuga prin nevoia de a verifica unele texte la Napoli, plus imposibilitatea de a mai îndura jignirile și insinuările Starețului de la Altomonte. Starețul excelează prin cuget și credință. Tocmai de aceea nu m-așteptam la astfel de persecuții. Eu sunt mereu gata să-mi fac datoria, dar dacă ești împiedicat să ți-o împlinești, ți se impută drept greșeală și în acest fel
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
aș merge, dau mereu peste cineva gata să mă înfunde și să mă strivească. Tommaso pronunțase aceste cuvinte cu resemnare, ca și cum ar fi fost vorba de o cugetare; se simțea vânat, și asta cu toată îndârjirea. Da, se contrazisese cu stareții, fugise dintr-o mânăstire și, poate acasă la familia Tufo, îi bârfise oleacă pe spanioli..., dar aici era departe de puterea castiliană. Nu contează politica, nici spaniolii și nici francezii: este vorba de religie. De pildă, se pare că a
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ridică ochii la cer și rămase încremenit privind azurul și puținii nori ce-l pătau. Nu-l lăsară de capul lui; din ordinul autorităților a fost însoțit de patru jandarmi până la mânăstirea San Domenico. Acolo, primirea a fost formală, de la Stareț la Bibliotecar a fost tratat ca un oaspete de onoare, deși nedorit odinioară. Mânăstirea avea o grădină frumoasă. Tommaso se trezea în zori, ieșea să se plimbe sau să citească. Mirosul de rășină al pinilor îi făcea bine, începea să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
dorința. A murit la câteva zile după acel episod, pe neașteptate. Era 21 mai 1639. Slujba a fost oficiată de Richelieu; niciodată și nimeni nu mai avusese parte de o asemenea onoare. Regele se afla în primul rând, vădit întristat. Starețul de la San Giacomo, un om simplu și blând, cu puțină instrucție, ținu discursul funebru. Vorbi din inimă, cu dăruire, ținuse mult la Tommaso și se referea la el cu emoția unui discipol: "Aparținea stirpei celei mai nobile de când există oameni
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
e nimic serios, de ce pari oarecum iritat? . - Nu sunt iritat, zise calm Ioanide, sunt gelos. Între noiexistă de mult un pact tacit care este egal cu un matrimoniu, un contract moral de a rămâne puri unul față de altul, asemenea unui stareț și unei starețe uniți prin separație. Așa sa întîmplat cu Sfântul Francisc și cu Sfânta Clara. Acum tu vii și calci pactul. . Erminia râse cu mulțumire interioară. . - Poate că ai dreptate tu, zise ea, totuși, în împrejurareacă aș face prostia
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
imagine stinsă. - Ce mai face Ioanide? Tot așa paradoxal? . - La fel, însă nu mai umblă după femei. De când i-a muritfata, s-a schivnicit (convorbeau Pomponescu și Smărăndache). . - Parcă aud că dă recepții luxoase, e monden. . - Într-adevăr. E un stareț sociabil, care admite lume în parloar. . - Cum e salonul lui? . - Imens, luminat de trei candelabre de cristal și cu unenorm șemineu sculptat în fund. . - Totdeauna a avut el mania asta a decorului, care l-a împiedicat să se realizeze. (Pomponescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Vatoped, sub îndrumarea monahicească a Părintelui Nicodim de la Vatoped. Acolo a fost tuns în monahism și a pornit pe calea sfințeniei. După trei ani s-a mutat la schitul Glossia, nevoindu-se mai mult pentru a atinge perfecțiunea spirituală. De la starețul mănăstirii a învățat meșteșugul rugăciunii neîncetate pe care o practică monahii. În anul 1326, datorită amenințării invaziei turce, se retrage în Tesalonic, unde a fost hirotonit ca preot. Sf. Grigorie a găsit un loc potrivit în care să viețuiască în
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
intrat în stăpânirea urmașilor săi și anume, la una din fiice, pe nume Luxandra, căsătorită cu banul pe atunci, mai apoi mare vornic și mare logofăt, Neculai Balș. În anul 1784, banul Neculai Balș se găsea în conflict cu Macarie, starețul de la schitul Dumbrăvița, și cu alți „răzăși, de moșia Sineștii, de la care ar fi tras sub stăpânirea domniei sale o bucată de loc”, incluzându-o în moșia sa, Țigăneii, situată în hotar cu Sineștii și cu moșia Dumbrăvița. De adevărul că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
remarcă faptul că decorul italian predomină în povestiri, iar aventurile care se desfășoară în Florența sau în împrejurimile acesteia sunt cele mai numeroase. Clasele sociale cărora le aparțin personajele sunt la fel de diversificate: regi, prinți, prințese, miniștri de stat, cavaleri, scutieri, stareți, starețe, călugări, călugărițe, preoți, soldați, medici, oameni ai legii, filosofi, studenți, pictori, bancheri, negustori de vinuri, hangii, morari, brutari, dogari, cămătari, trubaduri, menestreli, țărani, servitori, pelerini, jucători, pungași, pirați, poeți, casnice și îndrăgostiți de orice soi.46 Dintr-un total
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
preferința pentru stilul aforistic („belșugul aduce după sine sila”, „roadele oprite ațâță însutit dorința”216). Personajele ei feminine sunt mai insignifiante în ceea ce privește o pregătire intelectuală sau o educație îngrijită: o femeie modestă, de o naivitate uluitoare, care păcătuiește cu un stareț și încearcă să-i găsească soțului un remediu împotriva geloziei (III, 8), o alta capabilă de crimă și care aduce în urma gestului ei prăbușirea unei întregi familii (V, 3), un alt personaj feminin - Ghita (VII, 4) - își blamează soțul cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în drumul spre sau de la școală, traseu care trecea prin ghetoul evreiesc. Prin intervenția miraculoasă a Fecioarei, băiatul rămâne în viață și continuă să cânte, până când o sămânță misterioasă, pe care i-a pus o pe limbă, este îndepărtată de starețul din zonă. Între timp evreii sunt demascați și executați. În mare parte, povestirea accentuează pietatea copilului, patosul cu care mama îndurerată îl caută și miracolul surprinzător al Stăpânei celeste.494 Episodul în care mama își caută îndurerată fiul poate fi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
unor pedepse destinate celor răi, dar dragostea rămâne întotdeauna în afara oricărei condamnări, căci ea guvernează nevăzut întregul univers boccaccesc sau chaucerian, este cea mai puternică dintre legături - vinculum vinculorum 513. Purgatoriul este amintit ca un spațiu de penitență tranzitoriu (un stareț reușește să o convingă pe o femeie credulă că doar ajungând aici și apoi înviind, soțul 510 Ibidem, p. 263. 511 Giovanni Boccaccio, Decameronul, vol. II, ed. cit., p. 171. 512 Ibidem, vol. I, p. 221. 513 Ioan Petru Culianu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
când totul este permis, când instinctelor de nestăvilit trebuie să li se plătească un tribut), din povestirea a patra a primei zile, păcătuiește cu o fetișcană „frumoasă și fragedă ca o floare”534 în incinta mănăstirii și este surprins de stareț, care, deși se dovedește rigorist și peste măsură de sever, nu urmărește decât să-și rețină copila pentru bunul său plac, dovedind și ipocrizie pe lângă aviditate sexuală. Starețul nu este condamnat din cauză că s-a înfruptat din „prada” tânărului, ci din pricina
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]