2,893 matches
-
dintre păsări multe sunt amenințate cu dispariția: vulturul pleșuv sur (Gyps fulvusă, vulturul pleșuv negru (Aegypius monachusă, cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrixă, etc. Această situație se datorează în mare parte vânătorii intensive, defrișării terenurilor împădurite, pășunatului intensiv în zonele de stepă, dezvoltării căilor de comunicație, urbanizării și industrializării (Mohan, Ardelean, 1993). 3.4. Deteriorarea sistemelor ecologice prin lucrări de amenajare hidrotehnice Între principalele căi de deteriorare ale sistemelor ecologice, marile lucrări hidrotehnice efectuate de om își manifestă din plin efectele negative
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
moderat consangvinizată, ca urmare a creșterii consangvinizării și scăderii mărimii genetice. Necesitatea conservării resurselor genetice rezidă în câteva argumente și anume: populațiile pot prezenta anumite gene neutre în prezent, dar posibil utile în viitor (de exemplu, cazul rasei Sură de Stepă, care este indemnă genetic la leucoză, dar ineficientă economic la cerințele actuale ale piețeiă; populațiile amenințate cu dispariția pot poseda anumite calități care, la un moment dat, să le facă competitive pe o anumită piață (moda consumului produselor „ecologice” de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
i-au călăuzit Întreaga existență ceea ce, după cum mărturisește, l-a ajutat să rezite supliciilor la care a fost supus În anii tinereții. Încă de pe când era elev de liceu era preocupat de literatură și se afirmă prin publicația „Flori de stepă” prezentată elogios de critica literară din Basarabia. În prefața publicației mărturisește: „Nimic nu ne poate abate, nimic nu ne poate opri, căci În noi, În tainețele sufletelor noastre, clocotește dragostea de țară, dragostea de poporul de jos, obijduit și nedreptățit
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Cei drepți de Albert Camus: T86 Kaliaev [1]: Să nu mai spui asta, frățioare. Dumnezeu nu poate nimic. Dreptatea e treaba noastră! (Pauză.) Nu înțelegi? Cunoști legenda sfîntului Dumitru? Foka [1]: Nu. Kaliaev [2]: [e1]Trebuia să se întîlnească în stepă cu Dumnezeu însuși, și se grăbea, [e2] cînd a dat de un țăran [e3] căruia i se împotmolise căruța în noroi. [e4] Atunci sfîntul Dumitru i-a dat o mînă de ajutor. [e5] Noroiul era gros, făgașul adînc. [e6] S-
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sfârșitul epocii glaciare, către ~ 8000, climatul și peisajul s-au schimbat în mod radical și, ca urmare, și flora și fauna Europei la nord de Alpi. Retragerea ghețarilor a provocat migrația faunei către regiunile septentrionale. Treptat, pădurea s-a substituit stepelor arctice. Vânătorii au urmărit vânatul, mai ales turmele de reni, dar rărirea faunei i-a obligat să se instaleze pe malurile lacurilor și pe litoraluri și să trăiască din pescuit. Noile culturi care s-au dezvoltat în mileniile ulterioare aparțin
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ale turco-mongolilor vor fi întreprinse sub semnul vânătorului prin excelență, al carnasierului. Membrii confreriilor militare (Mănnerbunde) indo-europene și cavalerii nomazi ai Asiei Centrale se comportau față de populațiile sedentare pe care le atacau asemeni carnasierelor care vânează, sugrumă și devoră erbivorele stepei sau vitele țăranilor. Numeroase triburi indo-europene și turco-mongole aveau ca eponimi animale de pradă (în special lupul) și se considerau urmașii unui strămoș mitic teriomorf. Inițierile militare ale indo-europenilor comportau o transformare ritualică în lup: războinicul exemplar își însușea comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
p. 12). 48 După M. Gimbutas, "civilizația arhaică europeană" elaborase și o scriere (cf. fig. 2 și 3), deja către ~ 5300 - 5200, adică cu 2000 de ani înainte de Sumer (p. 12). Dezintegrarea acestei civilizații începe după ~ 3500, în urma invaziei populațiilor stepei pontice (p. 13). ajuns să luăm în considerare o societate contemporană de cultivatori primitivi ca să ne dăm seama de complexitatea și bogăția unei religii articulate în jurul ideilor de fertilitate chtoniană și de ciclu viață-moarte-postexistență49. De altfel, îndată ce primele texte vin
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de asemenea proporții. De mai mult de un secol, savanții s-au străduit să identifice patria originară a indo-europenilor, să descifreze protoistoria lor și să lămurească fazele migrațiilor lor. S-a căutat patria originară în nordul și centrul Europei, în stepele Rusiei, în Asia Centrală, în Anatolia etc. S-a convenit azi să se localizeze focarul indo-europenilor în regiunile de la nordul Mării Negre, între Carpați și Caucaz 1. În nordul Mării Negre s-a dezvoltat, între mileniile V-III, cultura zisă de tumuli (kurgari
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
textele avestice și pehlevi sunt valabile și pentru epoca prczarathustriană. Ritul atestat în Iranul occidental, anume, incinerarea trupurilor și înmormântarea cenușii într-o urnă, s-a răspândit cu zoroastrismul și în alte regiuni. și mai arhaic era un obicei specific stepelor din Asia Centrală: 51 Ihid., pp. 100 sq. Vezi, mai sus, § 103. 52 M. Mole, Culte, mythe ei cosmologie, p. 134. Saosyant și Mântuitorul final, identificat cu Zarathustra și, după anumite tradiții târzii, coborând din sămânța Profetului, miraculos conservată în lacul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și în secvențele în care erotismul se realizează prin aglomerarea elementelor descriptive ("Anna-Mad, părul tău despletit era un oraș/ pavoazat cu bandiere lungi, negre și violete./ Pentru marile bolte ale ochilor tăi vegetali,/ pentru pădurile umede ale plămânilor tăi,/ pentru stepele de arse ale coapselor tale,/ Anna-Mad a trebuit să dai seamă"). Dacă Jurnalul de război pare, în primele versuri, să fie o prezentare banală a atmosferei din orașul aflat sub bombardament, mai apoi proiectarea într-un timp cosmic, apocaliptic se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de ani. Între altele, în cuprinsul prezentei lucrări autorul abordează chestiuni legate de identitatea etnico-culturală a ausonilor, raporturile de convergență dintre etnonimele geți și goți, avatarurile elementului vlah răspândit în zona Muntelui Sinai, contactele dintre autohtoni și migratorii pătrunși din stepele eurasiatice, caracterul vasalității colectivităților agricole față de neamurile nomade, mentalul comunită ților protoromânești și românești în epoca crepusculară a migrațiilor, raporturile politice ale spațiului carpato-dunărean cu lumea romano-bizantină și otomană, caracteristicile așezărilor rurale ancestrale, sistemul proprietății în evul mediu românesc, componența
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
stră duit să vizualizez acele fapte și evenimente care, din cauza vechimii, nu mai pot fi percepute așa ușor. Este evident că noi, românii, nu putem fi altceva decât suntem, deoarece spațiul pe care locuim nu-i decât o prelungire a stepelor euro-asiatice, cu precizarea că stepa nu a produs decât dezastre și ce mare noroc de coloana vertebrală a Carpaților, fiindcă, altfel, n-am fi fost decât o sălbatică și neproductivă stepă. Sunt deja cincisprezece ani de când am început a face
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fapte și evenimente care, din cauza vechimii, nu mai pot fi percepute așa ușor. Este evident că noi, românii, nu putem fi altceva decât suntem, deoarece spațiul pe care locuim nu-i decât o prelungire a stepelor euro-asiatice, cu precizarea că stepa nu a produs decât dezastre și ce mare noroc de coloana vertebrală a Carpaților, fiindcă, altfel, n-am fi fost decât o sălbatică și neproductivă stepă. Sunt deja cincisprezece ani de când am început a face incursiuni în zonele crepusculare ale
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe care locuim nu-i decât o prelungire a stepelor euro-asiatice, cu precizarea că stepa nu a produs decât dezastre și ce mare noroc de coloana vertebrală a Carpaților, fiindcă, altfel, n-am fi fost decât o sălbatică și neproductivă stepă. Sunt deja cincisprezece ani de când am început a face incursiuni în zonele crepusculare ale istoriei naționale, zone care mi s-au pă rut sau chiar sunt în realitate mai puțin reliefate, căutând să le prezint într-o altă lumină și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de ani după moartea poetului, vulturii romani erau infipți în teritoriul dintre Dunăre și mare, teritoriu care, după o existență în cadrul provinciei Moesia, devine provincia Scytia Minor, o denumire tot arhaică, considerându- se Dobrogea o prelungire a Sciției din stepele nord-pontice. Până la anul 602, Dobrogea va sta sub stăpânirea romană, apoi, după pătrunderea slavilor și a bulgarilor, va fi disputată de primul țarat bulgar și de Imperiul Bizantin, până când bizantinii vor reveni în forță la Dună rea de Jos
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
313) al lui Constantin cel Mare. Între anii 304 - 448, compoziția etnică de la nordul Dunării, în partea de vest a României de astăzi nu se modificase. Este adevărat că hunii îi antrenează în vârtejul lor cuceritor pe ostrogoți, luați din stepele nord-pontice, după cum au fost purtate de același vârtej hunic populații mai mult sau mai puțin cunoscute din vastitatea stepei euro-asiatice. Vizigoții trecuseră la sudul Dunării la anul 381, parte din ei fiind creștinați de Ulfila, în rit arian, la Dunărea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a României de astăzi nu se modificase. Este adevărat că hunii îi antrenează în vârtejul lor cuceritor pe ostrogoți, luați din stepele nord-pontice, după cum au fost purtate de același vârtej hunic populații mai mult sau mai puțin cunoscute din vastitatea stepei euro-asiatice. Vizigoții trecuseră la sudul Dunării la anul 381, parte din ei fiind creștinați de Ulfila, în rit arian, la Dunărea de jos cu centrul episcopal la Durostorum (Dîrsta - Silistra - n.a.). Gepizii, împreună cu alte seminții germanice și iraniene locuiau în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
daco-romanii să fi intrat într-un con de umbră și de uitare. Cine sunt beneficiarii trecutului istoric al geto-dacilor? Goții fac parte din rândul populațiilor germanice nordice, care, pe la anul 150 d.Hr. coboară din insula Gothland spre sud, spre stepele Mării de Azov, unde vor intra sub influența alanilor - iranieni, care aveau o cultură superioară . Aceștia, după cum ne spune Ammianus Marcelinus „erau înalți și frumoși, cu părul mai curând bălai”, învățau călăria din fragedă copilărie, iar familiile călă toreau în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ai Romei. Dacii liberi au fost deosebit de activi, fie împreună cu sarmații, fie singuri, fac incursiuni în Banat, la 235, fiind respinși de Maximin Tracul, fie însoțind pe goți, trec Dunărea la anul 238 . În dreptul istoriei goților, atât timp cât au stat în stepele nord-pontice și în Dacia, sunt puține lucruri de spus sau de adăugat. Năvălirea hunilor îi determină să-și abandoneze „imperiul creat în stepă” și intrând în Imperiul roman să se deplaseze, cu lungi popasuri, spre sudul Franței, pentru a se
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Tracul, fie însoțind pe goți, trec Dunărea la anul 238 . În dreptul istoriei goților, atât timp cât au stat în stepele nord-pontice și în Dacia, sunt puține lucruri de spus sau de adăugat. Năvălirea hunilor îi determină să-și abandoneze „imperiul creat în stepă” și intrând în Imperiul roman să se deplaseze, cu lungi popasuri, spre sudul Franței, pentru a se stabili în Spania. Așa cum am subliniat deja, goții n-au plecat din Dacia cu mâna goală: au grămădit în traista lor de pribegie
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cutie în care hălăduiau din preistorie ceea ce se vor numi populații barbare, nu bănuia cât rău va pricinui Europei. Ea, Pandora, are o scuză: capacul nu se închidea perfect între Urali și Marea Caspică și, prin acel loc, care unește stepa asiatică cu cea europeană, cu șesurile Rusiei și întinderile nord- pontice, s-au scurs toate furiile barbare, timp de un mileniu, producând spaimă și ruină în Europa unită sub cele două Rome, deopotrivă bogate și creștine. „Sămânța întregului dezastru” îl
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lor ancestral, dintre celți și slavi, n-au supraviețuit, iar rolul lor în lumea romană a fost mult exagerat . Deplasarea spre vest a populațiilor germanice a permis slavilor anți și sclavini să se deplaseze spre sud, de unde, antrenați de populațiile stepelor asiatice vor pătrunde în provinciile apusene și răsăritene ale Imperiului Roman divizat. În majoritatea regiunilor unde se stabilesc își păstrează individualitatea etnică și culturală, punând bazele unor state în care rolul lor nu este suficient de bine cunoscut. Slavii vor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
barbarilor asiatici, care, după confruntări îndelungate cu apusul Europei, vor afecta profund, cu deosebire, sud-estul european, ceea ce va înrâuri negativ procesul de sinteză europeană . Hoardele asiatice aparțin trunchiului de populații turcomongole, în care se integrează și populațiile fino-urgice. Anterior acestora, stepa a dirijat spre Europa conglomeratul etnic al sciților, din care se cunosc mai bine populațiile iraniene ale alanilor, care-i vor însoți pe vizigoți până în Spania. Sfântul Ambroziu constată fenomenul invaziilor pustiitoare astfel: hunii s-au aruncat asupra alanilor, alanii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
astfel: hunii s-au aruncat asupra alanilor, alanii asupra goților, goții asupra taifalilor, ceea ce arată că mișcarea unuia dintre elemente determină o reacție în lanț, antrenând pe un spațiu geografic imens mari mutații socio-politice. Pe masa de biliard a barbarilor stepei, fenomenul se va repeta ori de câte ori un grup etnic se pune în mișcare, aparent fără motiv, dând naștere unei ample mișcări de populații, unele dintre ele fiind antrenate în vârtejul pustiitor, dând consistență mișcării inițiale. Există părerea aproape
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în jocul puterii, fiind dependenți de kazari - , nu are drept cauză absența vegetației. Spațiul pe care se mișcă populațiile barbare-asiatice este, față de Europa, considerată de Napoleon o vizuină, uriaș, de la nord de Zidul Chinezesc, toată Asia Centrală, până la limita indopersană, depășind stepele caspice și pătrunzând în stepele nordpontice, stepa calmucă, Cubanul, șesurile rusești, mergând în nord spre Polonia și în sud, pe Dunăre, până la Porțile de Fier. O privire aruncată asupra datelor oferite de Atlasul geografic, confirmă un spațiu cuprins între paralelele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]