2,409 matches
-
identitare: pot exista (și cel mai adesea chiar există) decalaje parțiale mai mult sau mai puțin importante, În funcție de punctul de vedere adoptat. „Exo-identificările” (cele realizate din afara grupului În discuție) au tendința de a generaliza foarte schematic și de a produce stereotipuri (În raport cu care se situează fiecare membru al grupului), cu atât mai mult cu cât apartenențele multiple sunt cel mai adesea ignorate În acest caz. Nu este mai puțin adevărat că astfel se ajunge la identificarea acestor grupuri drept „idealtipuri”. Așadar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
atenție constantă În ceea ce privește „corectitudinea” producțiilor discursive scrise sau orale până la subordonarea față de „modelul francez”. Un fenomen comparabil se poate observa, de exemplu, la militanții În favoarea unor limbi sau culturi minoritare, neolocutori voluntari, care afișează simboluri de referință, mergând uneori până la stereotipuri sau până la reconstruirea artificială a unei identități (a unei limbi, a unei culturi) pe care n-o recunosc nici măcar membrii efectivi ai grupului de apartenență vizat. Vom conchide așadar că sentimentul de „Sine” depinde de existența Celuilalt: orice identitate colectivă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Noțiunea de strategie identitară ne permite să explicăm atitudinile și comportamentele, conștiente sau inconștiente, adoptate În cursul unor astfel de procese (Camilleri, 1998b). În cazul În care aceste procese se dovedesc dificile, putem pune accentul pe fenomenele de construcție de stereotipuri, procese de categorisire și de atribuire ă necesare, desigur, dar care pot merge până la caricatura superficială și generalizarea abuzivă. Tot În această categorie intră și fenomenele de disonanță identitară („conflicte interne Între valori contradictorii”, cf. Mucchielli, 1986, p. 92), de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
universitaires de Rennes. RICŒUR Paul (1991), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. RUANO-BORBALAN Jean-Claude (coordonator), L’Identité, ed. cit. Φ Aculturație, ALTERITATE, BILINGVISM, Comunitate, Cultură, ETNICITATE, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), NAȚIUNE, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), SINCRETISM, SOCIALIZARE, Stereotip Apartheidtc "Apartheid" Φ COTE, Discriminare, Excludere, RASISM Arie culturalătc "Arie culturală" Postulat de Școala difuzionistă, conceptul antropologic de arie culturală (În germană, Kulturkreis; În engleză, culture area) definește un spațiu geografic și social (un teritoriu) În cadrul căruia se răspândesc și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a teoriei atribuirii: competențele și capacitățile comunității căreia Îi aparține individul care emite judecata sunt adesea supraevaluate, pe când cele ale celuilalt grup, cu care aceasta se află În concurență reală sau simbolică, sunt subevaluate. Se Întâmplă uneori să se emită stereotipuri negative, cu privire la propriul grup. În cazul acesta Însă, trebuie să Înțelegem că subiectul este pe cale de a-și schimba referința identitară. Stima de sine și identitatea socială pozitivă stau În acest caz la baza căutării unor puncte de referință care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acest caz implicit valorizarea de sine, răspunzând normei de modestie (Gosling, 1999). Predominanța normelor și a reprezentărilor În aplicarea grilelor de internalitate sau de externalitate este un fapt ce trebuie subliniat, pentru că oferă o primă structurare formelor gândirii și cunoașterii (stereotipuri, scheme mentale, scenarii, atitudini). Moscovici, unul dintre primii inițiatori ai teoriei atribuirii În Franța, ne pune În gardă Împotriva tendinței de a ne preocupa doar de individul În situație de inferență, fără a ține seama de influența sistemului social și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stratégies d’ajustement à l’adversité, Paris, PUF. ROTTER Julian (1996), „Generalized expectancies for internal versus external control of reinforcement”, Psychological Monographs, vol. 80, nr. 609, trimestrul I, pp. 1-28. Φ Atitudine, Discriminare, Etnocentrism, Instituție, Normă, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Autenticitatetc "Autenticitate" Φ CREOLITATE, ETNICITATE, NAȚIUNE Autoritarismtc "Autoritarism" Φ PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ Autoritate (tipuri de Î)tc "Autoritate (tipuri de ~)" Φ DOMINAȚIE Azil (drept de Î)tc "Azil (drept de ~)" Noțiunea de drept de azil este Înțeleasă adesea ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
SCHMITT Wilhelm și KOPPERS Walter (1924), Völker und Kulturen, Regensburg, Habbel. Φ Cultură, Metisaj Discriminaretc "Discriminare" În conformitate cu regulile logicii și Într-o primă aproximare, ne vom ocupa aici de descrierea versantului abrupt al practicilor cărora le dau naștere prejudecățile și stereotipurile, noțiuni abordate și ele În lucrarea de față. Însă raționalitate nu există În acest domeniu. Discriminarea poate preceda verbalizarea unei prejudecăți. Uneori, ea poate să nu se bazeze pe nici o legitimare: persecuțiile și violența au drept caracteristică faptul că se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
slujitor al Reich-ului și că nu se considera „responsabil” pentru ordinele pe care „trebuise” și știuse să le dea În cursul programării Soluției finale. Mai precis, discriminarea poate fi o consecință, nu Întotdeauna automată și inevitabilă, a prejudecăților și a stereotipurilor. Natura și cauzele sale par să depindă de mai mulți factori și să rezulte atât din modul de structurare a instituțiilor și a societății, cât și din reprezentări sau scheme cognitive. Pentru Michael Billig, aceste chestiuni „ar trebuie să iasă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
două grupuri victime ale discriminării În Franța sunt evreii și imigranții din Maghreb (CNCDH, op. cit.). Una dintre ultimele observații importante ce trebuie făcute cuprivire la acest subiect, din nefericire inepuizabil, este aceea că apariția comportamentelor legate de prejudecăți și de stereotipuri, precum și agravarea lor rezultă din situația descrisă de nenumărate ori de specialiștii În antropologie și În psihosociologia cognitivă și a reprezentărilor: există o inflație și o saturație de gânduri cu potențial fascist, violente, intolerante sau reducționiste În mediul Înconjurător restrâns
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
principiul Î)tc "Egalitate (principiul ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î) Etică (exigența Î)tc "Etică (exigența ~)" Φ Dialog (principiul Î), FRATERNITATE, Recunoaștere (politică deî) Etichetă/etichetaretc "Etichetă/etichetare" Φ ATRIBUIRE (teoriile Î), Devianță, Discriminare, Marginalitate/marginalizare, PREJUDECATĂ, Stereotip Etnicitatetc "Etnicitate" În domeniul intelectual francez, conceptul de etnicitate nu se bucură de o reputație favorabilă. Conform opiniei comune, a-l invoca Înseamnă a te ralia unei concepții „comunitariste” asupra organizării sociale, concepție opusă tradiției franceze, pentru care nu există
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
culturelle, trad. fr., Paris, Payot (prima ediție americană: 1948). JAULIN Robert (texte reunite de) (1974), La Décivilisation. Politique et pratique, Paris, Complexe/PUF. LEVI-STRAUSS Claude (1961), Race et histoire, Paris, Gonthier (prima ediție: 1952). Φ Atitudine, Discriminare, DIVERSITATE, PREJUDECATĂ, RASISM, Stereotip, XENOFOBIE Etnocidtc "Etnocid" Dacă genocidul este eliminarea prin ucidere a unui popor (genos) de către un grup puternic care Îi este ostil, etnocidul se manifestă ca distrugerea intenționată a culturii unei etnii de către o populație dominantă, care impune o aculturație și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
necesare pentru a pricepe ă și a simplifica ă extrema complexitate a realului, dar care Îndeplinesc și alte funcții esențiale, atât În plan cognitiv, cât și În plan social. Aceste tipologii pot să se manifeste sub forma unor credințe și stereotipuri care, oricât ar fi de distorsionante sau de caricaturale, Îndeplinesc Într-un mod specific aceleași funcții interpretative (Leyens și Yzerbyt, 1997). Ele servesc În special pentru explicarea comportamentelor celuilalt și pentru justificarea acțiunilor propriului grup. Mai general, ele se află
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
află labaza unor categorisiri și sunt determinante În procesele de afiliere care stau la baza construcției identitare, fie ea personală sau colectivă. Pentru că sunt instrumente care ajută la Înțelegerea lumii, acestetipologii nu joacă un rol În exclusivitate negativ, tot așa cum stereotipurile nu sunt neapărat peiorative, ci devin astfel atunci când simplifică la extrem complexitatea realului, inducând distorsiuni sistematic favorabile grupului de apartenență și defavorabile altor grupuri. Sfera de influență a reprezentărilor Înscrie construcția identitară Într-o tensiune Între continuitate (fidelitatea față de tradiții
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Celuilalt În detrimentul unei simple descrieri sau cunoașteri teoretice. Ele au În comun faptul că se sprijină pe științele umane ă sociologie, psihologie socială, antropologie, etnografia comunicării și lingvistică ă, de la care Împrumută concepte fără discriminare. Abordarea interculturalului prin reprezentări și stereotipuri Numele care domină sectorul educației interculturale este cel al lui Geneviève Zarate, care preia conceptul de „reprezentare” (vulgarizat adesea prin termenii de imagine, privire sau punct de vedere) din psihologia socială. În sens larg, reprezentările pot fi considerate modalități de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
grup și a identifica principiile care fac distincția Între un grup și altul” (Zarate, 1993, p. 37). Reprezentările permit problematizarea relației dintre cultura maternă și cultura-țintă. Confruntarea lor În contextul lecției de limbă străină duce astfel la o reflecție asupra stereotipurilor. Un alt pedagog, Gilles Verbunt, reamintește principalele funcții ale acestora: Întărirea coeziunii grupului care le construiește și crearea unui consens pe seama străinilor (Verbunt, 1994). Stereotipurile prezintă de altfel două fațete opuse. Pe de o parte, sunt necesare deoarece sunt scheme
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cultura-țintă. Confruntarea lor În contextul lecției de limbă străină duce astfel la o reflecție asupra stereotipurilor. Un alt pedagog, Gilles Verbunt, reamintește principalele funcții ale acestora: Întărirea coeziunii grupului care le construiește și crearea unui consens pe seama străinilor (Verbunt, 1994). Stereotipurile prezintă de altfel două fațete opuse. Pe de o parte, sunt necesare deoarece sunt scheme cognitive indispensabile pentru Înțelegerea și producerea de discursuri (Dufays, 1993). Pe de altă parte, constituie o viziune generalizatoare și reducționistă asupra realității, care antrenează adesea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din urmă doresc sprijinul societății civile pentru un proiect. Mobilizarea grupurilor minoritare ridică mai multe probleme de natură socio-politică și etică. Mai Întâi, accentul pus pe caracterul distinctiv al unei identități etnice sau culturale comportă riscul de consolidare a anumitor stereotipuri. Apoi, aplicarea principiului reprezentării se dovedește o operațiune delicată: „liderii comunitari” nu sunt Întotdeauna aleși În mod democratic și provin adesea din sectoarele cele mai conservatoare. În sfârșit, fiindcă identitățile sunt din ce În ce mai mult considerate voluntare, schimbătoare și multiple, este greu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la un acord cu privire la importanța fenomenului național. Fapt fundamental, concept decisiv, pentru unii. Invenție, mit, construcție ideologică sau chiar iluzie propagandistică, pentru cei din tabăra opusă. ν Există aceste două dimensiuni. Și trebuie să le acceptăm pe amândouă. Confruntați cu stereotipul național, regăsim problema pe care o ridică utilizarea oricărui stereotip. Ocolirea acestei probleme necesită câteva precauții: În primul rând, trebuie să evităm să ne imaginăm că ne putem lipsi de stereotip ca reper, fiindcă utilizăm cu toții stereotipuri cu sutele, că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
decisiv, pentru unii. Invenție, mit, construcție ideologică sau chiar iluzie propagandistică, pentru cei din tabăra opusă. ν Există aceste două dimensiuni. Și trebuie să le acceptăm pe amândouă. Confruntați cu stereotipul național, regăsim problema pe care o ridică utilizarea oricărui stereotip. Ocolirea acestei probleme necesită câteva precauții: În primul rând, trebuie să evităm să ne imaginăm că ne putem lipsi de stereotip ca reper, fiindcă utilizăm cu toții stereotipuri cu sutele, că vrem, că nu vrem, pentru a ne repera; În al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Și trebuie să le acceptăm pe amândouă. Confruntați cu stereotipul național, regăsim problema pe care o ridică utilizarea oricărui stereotip. Ocolirea acestei probleme necesită câteva precauții: În primul rând, trebuie să evităm să ne imaginăm că ne putem lipsi de stereotip ca reper, fiindcă utilizăm cu toții stereotipuri cu sutele, că vrem, că nu vrem, pentru a ne repera; În al doilea rând, trebuie să evităm să credem că stereotipul este o realitate vie, când el este de fapt doar o simplificare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
amândouă. Confruntați cu stereotipul național, regăsim problema pe care o ridică utilizarea oricărui stereotip. Ocolirea acestei probleme necesită câteva precauții: În primul rând, trebuie să evităm să ne imaginăm că ne putem lipsi de stereotip ca reper, fiindcă utilizăm cu toții stereotipuri cu sutele, că vrem, că nu vrem, pentru a ne repera; În al doilea rând, trebuie să evităm să credem că stereotipul este o realitate vie, când el este de fapt doar o simplificare comodă sau, uneori, aberantă. Astfel, studiind
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rând, trebuie să evităm să ne imaginăm că ne putem lipsi de stereotip ca reper, fiindcă utilizăm cu toții stereotipuri cu sutele, că vrem, că nu vrem, pentru a ne repera; În al doilea rând, trebuie să evităm să credem că stereotipul este o realitate vie, când el este de fapt doar o simplificare comodă sau, uneori, aberantă. Astfel, studiind națiunea, afirmăm, În acord cu judecata comună, că națiunea există, Însă, spre deosebire de doctrinele favorabile naționalismului sau de cele care i se opun
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Idée nationale de la Révolution à nos jours, Paris, PUF. TILLY Charles (coordonator) (1975), The Formation of National States in Western Europe, Princeton (NJ), Princeton University Press. Φ DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, Etnie, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), Stereotip, Suveranitate/suveranism Neamtc "Neam" Neamul, fracțiune a clanului, este un grup de filiație organizat uniliniar (patriliniar, cu apartenența transmisă prin bărbați; matriliniar, cu apartenența transmisă pe linie maternă). ν Din cauza principiului exogamiei, căsătoriile se contractează În afara neamului propriu. Acesta cuprinde
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fățiș, brutal, revendicat, ofensiv) căruia tinde să i se substituie, este mai apoi interpretat și caracterizat de către teoreticienii „rasismului simbolic” (Davis Sears, În primul rând) ca produs al unei Îmbinări, al unei Încrucișări sau al unei fuziuni Între prejudecăți sau stereotipuri rasiste „clasice”, pe de o parte, și, pe de altă parte, valorile individualiste, care constituie cele mai Înalte valori În imaginarul nord-american. În 1981, Sears și Kinder pornesc de laconstatarea că „America albă a devenit, cel puțin În principiu, egalitară
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]