1,700 matches
-
Fi-lamentație). Poemul Știri despre mine anunță linia antimitopoetică, autoironică a viitoarelor volume, amestecul de serios și glumă, tragic și comic, dedublarea lui homo poesis în sfânt și „javră fiziologică”. Scrâșnind în pumni, cu grație (1993) nu se remarcă printr-o stilistică specifică, dar este o carte mai compactă ca tonalitate și tematică: poeme de dragoste (amorurile din orașul de provincie) scrise într-un limbaj aluziv, sugestiv, încărcat de o melancolie blândă, livrescă. Limbajul este stilizat, colocvial sau ceremonios ironic, cu un
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
G. pledează, dintr-o perspectivă interdisciplinara, pentru apropierea dintre cercetările de limbă, literatura și muzica, sub semnul culturii. Pentru el studiul limbii nu poate fi separat de literatură, de artă în general. De aici au rezultat contribuții fundamentale în domeniul stilisticii: după o serie de studii și articole, publică trei opere de sinteză, consacrate stilisticii franceze, italiene și romane (Précis de stylistique française, 1967, Introduzione alla stilistica italiană, 1971, Introducere în stilistica literară a limbii române, 1976). Comparatist, G. a cercetat
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
muzica, sub semnul culturii. Pentru el studiul limbii nu poate fi separat de literatură, de artă în general. De aici au rezultat contribuții fundamentale în domeniul stilisticii: după o serie de studii și articole, publică trei opere de sinteză, consacrate stilisticii franceze, italiene și romane (Précis de stylistique française, 1967, Introduzione alla stilistica italiană, 1971, Introducere în stilistica literară a limbii române, 1976). Comparatist, G. a cercetat influențele culturale și contactele literare care determină circulația formelor metrice. În acest sens, este
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
de literatură, de artă în general. De aici au rezultat contribuții fundamentale în domeniul stilisticii: după o serie de studii și articole, publică trei opere de sinteză, consacrate stilisticii franceze, italiene și romane (Précis de stylistique française, 1967, Introduzione alla stilistica italiană, 1971, Introducere în stilistica literară a limbii române, 1976). Comparatist, G. a cercetat influențele culturale și contactele literare care determină circulația formelor metrice. În acest sens, este inițiatorul unei metode comparative în cercetarea versificației, metoda evidențiata într-o serie
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
general. De aici au rezultat contribuții fundamentale în domeniul stilisticii: după o serie de studii și articole, publică trei opere de sinteză, consacrate stilisticii franceze, italiene și romane (Précis de stylistique française, 1967, Introduzione alla stilistica italiană, 1971, Introducere în stilistica literară a limbii române, 1976). Comparatist, G. a cercetat influențele culturale și contactele literare care determină circulația formelor metrice. În acest sens, este inițiatorul unei metode comparative în cercetarea versificației, metoda evidențiata într-o serie de lucrări, că Le origini
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
a peisajului dunărean], Budapesta, 1947; Ismerjük meg a versformákat [Să cunoaștem formele de versificație], Budapesta, 1961; Esquisse d’une histoire de la versification roumaine, Budapesta, 1964; Stilul poetic al lui Eminescu, București, 1964; Précis de stylistique française, Budapesta, 1967; Elemenți di stilistica italiană, Budapesta, 1968; Introducere în istoria versului românesc, București, 1971; Introduzione alla stilistica italiană, Bologna, 1971; Introducere în stilistica literară a limbii române, postfața Florica Dimitrescu, București, 1976; Contributions à l’histoire de la versification roumaine. La prosodie de Lucian Blaga
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
versificație], Budapesta, 1961; Esquisse d’une histoire de la versification roumaine, Budapesta, 1964; Stilul poetic al lui Eminescu, București, 1964; Précis de stylistique française, Budapesta, 1967; Elemenți di stilistica italiană, Budapesta, 1968; Introducere în istoria versului românesc, București, 1971; Introduzione alla stilistica italiană, Bologna, 1971; Introducere în stilistica literară a limbii române, postfața Florica Dimitrescu, București, 1976; Contributions à l’histoire de la versification roumaine. La prosodie de Lucian Blaga, Budapesta, 1972. Traduceri: Műfordítások, Arad, 1928; Liviu Rebreanu, Lázadás [Răscoală], Budapesta, 1945; Ionel
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
histoire de la versification roumaine, Budapesta, 1964; Stilul poetic al lui Eminescu, București, 1964; Précis de stylistique française, Budapesta, 1967; Elemenți di stilistica italiană, Budapesta, 1968; Introducere în istoria versului românesc, București, 1971; Introduzione alla stilistica italiană, Bologna, 1971; Introducere în stilistica literară a limbii române, postfața Florica Dimitrescu, București, 1976; Contributions à l’histoire de la versification roumaine. La prosodie de Lucian Blaga, Budapesta, 1972. Traduceri: Műfordítások, Arad, 1928; Liviu Rebreanu, Lázadás [Răscoală], Budapesta, 1945; Ionel Teodoreanu, Ködös határ [Hotarul nestatornic], Budapesta
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
Válogatott művei [Opere alese], Budapesta, 1967. Repere bibliografice: Dsida Jenő, Göbl László, „Műfordítások”, „Pásztortűz”, 1928, 14; Perpessicius, Contribuții maghiare în literatura română, LCF, 1960, 3; Un cercetător al operei eminesciene (interviu cu Gáldi László), GL, 1964, 11; George Munteanu, Adevărata stilistica, CNT, 1965, 3; Sanda Golopenția-Eretescu, „Esquisse d’une histoire de la versification roumaine”, REF, 1965, 4; Floră Șuteu, „Stilul poetic al lui Eminescu”, LR, 1966, 2; Ștefan Munteanu, Între lexicografie, limba literară și stilistica, SCL, 1970, 1; Valentin Tașcu, „Introducere în
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
László), GL, 1964, 11; George Munteanu, Adevărata stilistica, CNT, 1965, 3; Sanda Golopenția-Eretescu, „Esquisse d’une histoire de la versification roumaine”, REF, 1965, 4; Floră Șuteu, „Stilul poetic al lui Eminescu”, LR, 1966, 2; Ștefan Munteanu, Între lexicografie, limba literară și stilistica, SCL, 1970, 1; Valentin Tașcu, „Introducere în istoria versului românesc”, NYRK, 1972, 2; Beke, Fără interpret, 229-235; Piru, Varia, ÎI, 305-308; Barta János, Gáldi László, „Irodalomtörténeti közlemények”, 1974, 2; Szabó Zoltán, Gáldi László életműve, UTK, 1974, 11; Balotă, Scriitori maghiari
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
ochii cititorului, nu fără complicități ironice. Îmbinarea ironismului și a realismului este continuată și în Zodia berbecului (1987), roman care evocă la suprafață viața crescătorilor de oi, dar care profită substanțial de viziunea modernă asupra textului ca intersecție de texte. Stilistica motivului în proza literară (1981) este un studiu metodic și documentat, care urmărește configurația și circulația unui motiv în toată variabilitatea lui semantică. SCRIERI: Glasul pământului, Timișoara, 1980; Stilistica motivului în proza literară, Timișoara, 1981; Acvariu pe nisip, Timișoara, 1983
DELEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286719_a_288048]
-
profită substanțial de viziunea modernă asupra textului ca intersecție de texte. Stilistica motivului în proza literară (1981) este un studiu metodic și documentat, care urmărește configurația și circulația unui motiv în toată variabilitatea lui semantică. SCRIERI: Glasul pământului, Timișoara, 1980; Stilistica motivului în proza literară, Timișoara, 1981; Acvariu pe nisip, Timișoara, 1983; Baraj, Cluj-Napoca, 1985; Zodia berbecului, Cluj-Napoca, 1987; Însemnări despre carașoveni. Interferențe lingvistice și culturale specifice Europei Centrale, pref. Smaranda Vultur, Reșița, 1999; Reșița filologică, Reșița, 1999; Academicianul Simeon Mangiuca
DELEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286719_a_288048]
-
etnolingvistic: grai, obiceiuri și folclor din Boiu, Reșița, 2003. Culegeri: Trandafir cu creanga-n apă, Reșița, 1976. Repere bibliografice: G. I. Tohăneanu, „Glasul pământului”, O, 1982, 15; Ion Lungu, O interesantă analiză și pledoarie stilistică, TR, 1982, 42; Silviu Guga, „Stilistica motivului în proza literară”, T, 1984, 4; Ioana Rauschan, „Acvariu pe nisip”, O, 1984, 6; Titu Popescu, Jurnal de lectură, T, 1986, 1; Tudorel Urian, Romanul romanului, O, 1986, 10; Serafim Duicu, Un roman al romanului, VTRA, 1986, 18; Dorin
DELEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286719_a_288048]
-
este Hagi-Tudose, nuvelă publicată în câteva versiuni, începând cu cea din „Lupta literară”, care purta titlul Hagiu (1887). Într-un desen aproape clasic, labruyerian, D. realizează aici portretul caracterologic al unui avar. Scriitorul își strunește lirismul, își impune obiectivitate, o stilistică sobră. Din romantism reține doar puterea simbolului, iar din naturalism, elocvența detaliilor. Comparat cu modelele, cu avarii din literatura universală, de la Euclio al lui Plaut până la Grandet și Gobseck ai lui Balzac, Hagi-Tudose se individualizează printr-un tragism ce covârșește
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
timp medieval, al visului, își găsește locul în pura transcendență: „cetatea păduroasă”, cetatea de vis și Civitas Dei se suprapun. Studiile și eseurile din Metafora poetică (1975) și Embleme ale realității (1978) cercetează structura formală a tropului, pornind de la datele stilisticii structurale. Alături de partea teoretică, ce propune câteva concepte operaționale, autorul aplică modelul secțiunii de aur la poezia unor confrați. A publicat și literatură pentru copii. SCRIERI: Pax magna, București, 1972; Metafora poetică, București, 1975; Desen în galben, Timișoara, 1978; Embleme
DORCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
Universității București”, „Cahiers de linguistique théorique et appliquée”, „Revue roumaine de linguistique”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Revista de istorie și teorie literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”. A publicat studii, prefețe, cronici și recenzii de carte, volume de poetică, stilistică și teorie literară. Debutul în volum l-a constituit lucrarea colectivă Structuri tematice și retorico-stilistice în romantismul românesc (1830-1870), sub coordonarea lui Paul Cornea (1976), unde a semnat studiul Unitate și diversificare prozodică în poezia romantică românească. Au urmat Literatura
DUDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286890_a_288219]
-
și diversificare prozodică în poezia romantică românească. Au urmat Literatura românească de avangardă (1997), Introducere în teoria literaturii (1998), Analiza textului literar (2000), Dicționar de locuțiuni ale limbii române (2002), Metafora în poezia românească simbolistă. Reflecții asupra formelor analogice (2002), Stilistica limbii române. Stilistica lingvistică și stilistica textului literar (2003). Preocupată de cercetarea literaturii din perspectiva metodologiilor moderne care descind din poetica lingvistică, stilistică și semiotică, D. și-a consacrat studiile atât fenomenului literar românesc (poezia, cu precădere), cât și problemelor
DUDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286890_a_288219]
-
în poezia romantică românească. Au urmat Literatura românească de avangardă (1997), Introducere în teoria literaturii (1998), Analiza textului literar (2000), Dicționar de locuțiuni ale limbii române (2002), Metafora în poezia românească simbolistă. Reflecții asupra formelor analogice (2002), Stilistica limbii române. Stilistica lingvistică și stilistica textului literar (2003). Preocupată de cercetarea literaturii din perspectiva metodologiilor moderne care descind din poetica lingvistică, stilistică și semiotică, D. și-a consacrat studiile atât fenomenului literar românesc (poezia, cu precădere), cât și problemelor teoretice, referioare la
DUDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286890_a_288219]
-
românească. Au urmat Literatura românească de avangardă (1997), Introducere în teoria literaturii (1998), Analiza textului literar (2000), Dicționar de locuțiuni ale limbii române (2002), Metafora în poezia românească simbolistă. Reflecții asupra formelor analogice (2002), Stilistica limbii române. Stilistica lingvistică și stilistica textului literar (2003). Preocupată de cercetarea literaturii din perspectiva metodologiilor moderne care descind din poetica lingvistică, stilistică și semiotică, D. și-a consacrat studiile atât fenomenului literar românesc (poezia, cu precădere), cât și problemelor teoretice, referioare la statutul retoricii, la
DUDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286890_a_288219]
-
Dicționar de locuțiuni ale limbii române (2002), Metafora în poezia românească simbolistă. Reflecții asupra formelor analogice (2002), Stilistica limbii române. Stilistica lingvistică și stilistica textului literar (2003). Preocupată de cercetarea literaturii din perspectiva metodologiilor moderne care descind din poetica lingvistică, stilistică și semiotică, D. și-a consacrat studiile atât fenomenului literar românesc (poezia, cu precădere), cât și problemelor teoretice, referioare la statutul retoricii, la codurile poetice, la raportul convenție-invenție în literatură. Volumul Metafora în poezia simbolistă românească (2002) examinează poezia simbolistă
DUDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286890_a_288219]
-
D. și-a consacrat studiile atât fenomenului literar românesc (poezia, cu precădere), cât și problemelor teoretice, referioare la statutul retoricii, la codurile poetice, la raportul convenție-invenție în literatură. Volumul Metafora în poezia simbolistă românească (2002) examinează poezia simbolistă sub unghiul stilisticii conjugate cu poetica diacronică. Studiul e atent deopotrivă la inerția formelor poetice, care plasează simbolismul românesc în trena unui epigonism postromantic, dar și la elementele care anunță poezia modernistă din primele decenii ale secolului al XX-lea. Cercetând ansamblul formelor
DUDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286890_a_288219]
-
Noțiuni de folclor (1933), în care G. își expune concepția asupra domeniului, aduce numeroase informații (calitate esențială a studiului) și emite idei notabile: folclorul ca emanație a creatorilor populari de excepție, tendința acestora de a ieși din sfera generală a stilisticii supraindividuale, necesitatea metodologică de a studia folclorul în permanenta sa mutație, iar nu în „palida imagine” muzeală. Revista pe care a condus-o este atât de bogată în materiale prețioase, încât, scria Gheorghe Vrabie, „nu se poate face nici o cercetare
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
călătorie tipărit. Autorul, genuin, încă nu avea gustul pentru o informație cât mai precisă, vizibil mai târziu la N. Filimon, și nici degajarea, mobilitatea lui I. Codru-Drăgușanu. Schițată mai întâi în limba greacă, scrierea are în haina ei românească o stilistică a cărei frumusețe provine mai cu seamă din curăția și claritatea gândului. Autorului îi sunt străine artificiile, iar pitorescul lexical ține de vârsta limbii literare. Ilustrând o etapă de tranziție, fraza cu aer de vechime a memorialistului include firesc neologismul
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
iar Todorov citează din Buletinul oficial ceea ce trebuie să Învețe elevul la orele de literatură: nu sensul unei opere - adică nu Înțelegerea ei În perspectivă hermeneutică - ci tehnica de producere și mecanismul de funcționare, conform unei taxinomii a genurilor, discursurilor, stilistică etc. Nihilismul și solipsismul sînt două specii ale formalismului. Prima, specifică post-structualismului, ajunge la ideea că literatura este o „reprezentare a negării” În măsura În care „realitatea” lipsită de iluziile ordinii și ierarhiei ar fi o imanență a cărei conștiință nu poate decît
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
450 de pagini și el este mult mai ambiguu decît ne-am fi putut aștepta: „les réactionnaires de charme”. Prima parte inventariază și dezvoltă, didactic, cele șase trăsături ale tradiției antimoderne: contra-revoluția, anti-luminismul, pesimismul, tema păcatului original, estetica sublimului și stilistica vituperării sau a imprecației. Contra-revoluționarii țin de trei curente: conservatori, reacționari și reformiști. Primii sînt tradiționaliști și adepți ai monarhiei absolute. Reacționarii sînt nostalgicii feudalității de sînge - discursul lor adună la un loc propensiuni anarhiste și etica arsitocratică: ei sînt
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]