1,469 matches
-
Pentru că au primit răspunsul cuvenit, macedo- nenii au considerat că este mai bine să se retragă prin ținutul geților de parcă era stînă fără cîini. Și mult i-a mai costat nesăbuința. Dacă geții erau așa de vajnici în apărarea moșiei străbune nu pare ridicol faptul că niște nomazi sar la gîtul unor dușmani cînd ar putea să dea dosul din calea lor? Răspunsul îl dau tăblițele de plumb dosite de atîta amar de vreme la Institutul de Arheologie din București. Geții
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sufletului omului, reformînd în profunzime mentalitățile religioase și morale ale neamului său, înseamnă că aici era o societate așezată care putea înțelege asemenea mesaje și nu umbla bezmetică numai după hoțit sau mîrlit(împerecheat). Să vedem cine a condus neamul străbun al geților. ? - mato, în anul 1838 pe coastele muntelui Istrița în localitatea Pietroasa s-a descoperit un tezaur care conținea și un colan(tăiat mai tîrziu în patru bucăți) cu inscripția GLIE I(i: a alerga, a goni) IO RINE
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
are următorul conținut: ,,Eu voi merge prin glie să rînesc și să alung jegul”, adică să curețe țara de răi și de rele. După părăsirea Geției de către romani era imposibil ca cineva să organizeze o structură socială revendicînd fruntariile gliei străbune. Istoricii spun că după prăpădul roman, pe meleagurile noastre s-au aciuat mai multe seminții tocmai pentru că nu avea cine să-i oprească. Rămîne ca sigură făuri- rea tezaurului de către neamul get și folosirea lui ca obiecte de cult pînă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de către neamul get și folosirea lui ca obiecte de cult pînă cînd Za-molxe în secolul Vl î.e.n., a interzis folosirea aurului, dovedind încă odată că chiar dacă au lipsit informațiile scrise de la greci sau romani, ne-am dus existența pe glia străbună și probele arheologice o confirmă, dar ele nu sînt puse în răbojul timpului pentru că plăsmuitorii de meserie au alte socoteli cu adevărul. Un conducător care purta la gît asemenea mesaj înseamnă că avea probleme și le rezolva îndepărtînd răii și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
o confirmă, dar ele nu sînt puse în răbojul timpului pentru că plăsmuitorii de meserie au alte socoteli cu adevărul. Un conducător care purta la gît asemenea mesaj înseamnă că avea probleme și le rezolva îndepărtînd răii și relele din glia străbună, iar astăzi s-au puit atît de mult încît va trebui să-i nimicim cu arzătorul de flăcări. Este foarte ciudat că arheologii români au botezat tezaurul ,,Cloșca cu puii de aur” deși imaginea ,,fibulei” arată că este vorba des-pre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
flăcări. Este foarte ciudat că arheologii români au botezat tezaurul ,,Cloșca cu puii de aur” deși imaginea ,,fibulei” arată că este vorba des-pre un șoim care era folosit ca simbol sacru într-un cult vechi ce se practica în toriștea străbună. Ticăloși și nemernici cum le-a fost și le este judecata, pentru a da în bășcălie și această comoară de spiritualitate ei au spus că este o cloșcă dintr-un basm românesc dar care nu ne aparține, adică să ne
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de putere get, unde jalea a fost mare. Adunarea neamului s-a îmbrăcat în haine de sărbătoare, a dansat și a cîntat în memoria decedatului. După săvîrșirea chinului(mor ții), au fost aduse sfintele pirostrii ale cetății cum este datina străbună(veche) pen-tru a fi înălțat întreg la ceruri. Eu am fost vioi și am alergat să-i duc cele necesare cinstitului somn de veci. Am ieșit și plin de sfială am aprins lampa Salvatorului sau Mîntuitorului(IOI). Mulțimea adunată s-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
orașul fiind cunoscut ca Vidin. Ca să ne scriem corect istoria, avem atîtea informații că ne împiedecăm de ele chiar dacă sîntem legați la ochi și priponiți numai în jurul Carpaților, dar istoricii trebuie să-și îndeplinească planul lor drăcesc privind falsificarea adevărului străbun! Maico - mato, ne-a lăsat prin tăblița 13 informații prețioase în acest sens pe ca-re o apreciez trasă(turnată) pe la 380 î.e.n. Conducătorul tuturor geților ce avea reședința la Enisala, cheamă la sărbătoarea neamurilor de aceeași mamă pe traci, telagi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu o minciună însăilată(prin care se vede). Getul Goe a fost însărcinat să ia acel calabalîc al lui Eno cel nebun și să-l ducă la hotarul adevărat. Eu voi da usturoi acestui cîine gonit de falnicii geți”. Moșia străbună și cenușa strămoșilor erau sfinte pentru neamul geților și ele trebuiau păstrate cu orice preț. Jos pe tăbliță sînt mai multe corturi iar între ele se văd altare cu capete de bour. În medalion se vede un cort cu un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Puternica și strălucitoarea Sarmisetuso, Conducătorul”. Vrednici bărbați și la trup dar și la minte, să luam aminte cei de azi cu minte! Biseto l -mato , îl urmează pe Dromichete în strălucitoarea cetate a geților pe la anul 285 î.e.n. Cum moșia străbună cuprindea și Mesia(Misia) unde s-au așezat în urmă cu 300 de ani o parte din gali(tăblița 12) conduși de un rege care dădea ascul- tare conducătorului geților, Biseto l se vede nevoit să facă ordine în toriștea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
dus permanent o politică de întărire a statului get purtînd numeroase războaie cu veci- nii sau cu populațiile care erau așezate printre români. Tăblița 36 ne spune că geții din Mesia iar au luat-o razna rupînd în bucăți glia străbună peste care s-au înstăpî- nit niște lichele. Conducătorul împreună cu nobilii români au pornit la drum să cea-ră socoteală acestor pui de lele și să-i toiegească pentru ticăloșiile săvîrșite. ,,Boero Bisto împreună cu însoțitorii săi români au pornit la drum
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
facă război(să taie). Astfel, a strîns spre cercetare întocmai mulțimea neamurilor din Mesia. Supți (pră- dați) micii fermieri de acolo s-au înrăit(răsculat) împotriva geților de la Istru care au rupt în bucăți și au luat cu forța glia străbună a neamului pe care au dat-o unor lichele(tripă lele). Astfel strigoii s-au adăpostit la ei iar ai noștri nobili români din cetatea geților i-au toiegit pe aceste lichele. Pățania a fost șoptită la sfat de taină
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pace cu murdara Roma dar solia trimisă a fost găbjită de acești nemernici și pusă la popreală. Nici falnicii oșteni geți nu-și mai găseau vrednicia faptelor din trecut. Cu toată vitregia vremilor Bezino știe că trebuie să diriguiască neamul străbun al geților pe drumul destinului lăsat de Moș Arimin și luminat de Sarmise. ,,Conducătorul Bezine, uns ca leu ocrotitor, a spus că a visat cum neamul nobil al geților trebuie să se adune în jurul sfîntului Zabelo, să-i pese de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Siret, Bucovina sau personalități locale, în revista Freamătul literar. Este autor al unor conferințe și studii despre Eminescu, învățământul bucovinean, probleme culturale, istorice și politice ale vremii, semnând 32 de titluri în deceniile interbelice. Amintim: Un muzeu la Siret, Meleaguri străbune, Cu gândul la frații din Lumea Nouă, Aspecte din Siret, Din viața fraților de peste Nistru, Crâmpeie din trecutul Siretului, Pe urmele unei vechi cetăți medievale din Siret, etc10. 39. August Karnet (1870-?), compozitor german, dirijor al corului sucevean Ciprian Porumbescu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
sovietice - până în 1992 (Ion Popescu), Concepția lingvistică a lui Aron Pumnul (Gheorghe Jernovei), Limba română în Ucraina (Klaus Brohmann și Gheorghe Jernovei) etc. Eseul Eminescu și concepția pedagogică de Octavian Voronca este inclus în rubrica „Orizonturi spirituale”. Alte rubrici: „Credința străbună”, „Oameni și locuri”, „Din creația cititorilor noștri”, „Cum am trăit, cum mai trăim”, „Micromonografii” (despre întemeierea unor sate bucovinene), „Cărți, publicații și calendare apărute sub îndrumarea și cu sprijinul Arboroasei cernăuțene”, „Odinioară și azi - din cronica presei”. Alți colaboratori: Dimitrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
Gligor, Cloșca, Don Ramiro, Azi-Buchicescu, Ion de la Avrig, Iustinianus, Ascanio, Mureșanul ș.a. Dacă la început V. intenționează să critice nu atât păcate general-omenești, cât mai ales înclinarea unor români ardeleni către ceea ce nu are legătură cu tradiția și nu este „străbun”, cu timpul programul se va lărgi. Se publică versuri și schițe pe tema neînțelegerilor provocate de vulgarizarea darwinismului, despre raporturile între creditori și datornici, despre lipsa de cuvioșie a unor fețe bisericești ș.a.m.d. Insistându-se asupra suferințelor îndurate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290673_a_292002]
-
2004), Semper Stare (Paris, L'Harmattan, 2007), Les Ecorces d'orange (Paris, Mon Petit Editeur, 2010) și Cercul lui Simion (Iași, Junimea, 2010). Pe lîngă acestea, autoarea a publicat proză scurtă și poezii în revistele românești "Bucovina literară", "Acolada", "Plai străbun", precum și în "Căminul românesc" (Geneva) și "Gyroscope" (Grenoble). Cornelia Petrescu s-a născut în Bucovina, în 1938, într-o familie de învățători, a studiat chimia industrială la Iași și a profesat în industrie și cercetare științifică pînă în 1986 cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
V-a. Brâul verde de păduri care brodează municipiul Iași are un rol benefic și din punct de vedere al protecției mediului, prin îmbunătățirea climatului și purificarea atmosferei, constituind în același timp o importantă zonă de agrement pentru locuitorii din străbuna capitală a Moldovei. Toate acestea au determinat ca pădurile ce înconjoară municipiul Iași să fie incluse în cadrul unor perimetre forestiere cu regim special de protecție. O încadrare a zonelor ocrotite de această natură, a căror listă a fost prezentată anterior
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Răzvan și Vidra de B.P. Hasdeu, expuneri de momente ale vieții unui erou (Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Tudor Vladimirescu ș.a.), complicate frecvent prin introducerea unei intrigi secundare de natură sentimentală. Temele sunt lupta pentru neatârnare, apărarea pământului străbun, slujirea neamului până la jertfa de sine. Tipică pentru întreaga dramaturgie istorică de sursă națională, rezumativă într-un fel, e „tragedia antică în trei acte” Răzbunarea pământului. O țară nenumită e invadată și supusă de un rege străin. Reacția oamenilor - și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
la „Gazeta de Iași”. Versurile lui N., amestecând elegia cu satira, între lamentație și sarcasm, adună și interiorizează motive caracteristice momentului de destrămare a iluziilor ce a urmat revoluției de la 1848. „Desperarea” de a fi, „gândirea spăimântată” de pierderea virtuților străbune (Dor și jale, În memoria celor morți pentru patrie și libertate), prinse în faldul romantic al fatalității și damnării („Să fii om, să ai un suflet, să-ți vezi mâna sfâșiată / Și să nu poți nici să speri, nici să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288443_a_289772]
-
o altă modalitate narativă, ci și un alt univers uman decât cel investigat anterior. Sub pretextul căutării și regăsirii rădăcinilor pierdute ale eroinei - Marta -, autoarea reface atmosfera unui sat românesc cu vechi tradiții și cu un respect religios față de datinile străbune. La o primă vedere, Privilegiu pare o interesantă reconstituire a realităților românești din veacul al XIX-lea, din perspectiva unui străin - respectiv a francezului Simon, preceptorul familiei Martular. Dar, de fapt, scopul romanului nu este acela de a reface, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
după rețeta lui Nodé, fazan fript În pene, pește În lapte etc. La țară organizează bal cu masce, jocuri d-artifiție. O rachetă (sic), aruncată de pe balcon, aprinde aria cu grîne. Dama la modă pune, În fine, să fie scoasă livada străbună și comandă tufari de Anglia. Abate un rîu prin grădină și, sub un vechi platan, ridică un chioșc unde să se poată retrage pentru a visa... Conachi Însuși tună și fulgeră Împotriva femeii care Își unge fața cu ghileală, Își
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fost, bogații s-au luptat turbați, Au dat foc la holde, răspândind minciună, Că la colectivă toți ar fi argați Și-au să dea din casă totul la comună. Un notar cu vie și pământ bogat Amintea Într-una «datina străbună» Că, vezi, din strămoși așa am lucrat. Cum să facem astăzi totul Împreună? Însă vorba lor nu-și prea găsea temei Că-și ziceau săracii stând pe prispă, seara, Cum, să rabd de foame ca bătrânii mei Ce-și stropeau
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
virtuțile celor două neamuri din care s-a plămădit, a rezistat valurilor popoarelor migratoare. Adoptarea creștinismului a fost un element important pentru capacitatea de rezistență dovedită în fața vicisitudinilor timp de secole, păstrându-și ființa etnică și limba, statornic pe pământul străbun. Răspândit prin intermediul limbii latine, creștinismul a contribuit la structurarea specifică a vieții spirituale în spațiul carpato-danubiano-pontic, delimitându-i de la început pe români de populațiile migratoare păgâne. Făcând o privire analitică și reflexivă asupra textului hagiografic, distingem între paragrafele care au
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de la țară? Nu existau, ele, în ființa noastră neaoșă, cea care, împotriva permanentelor vitregii, și-a asumat responsabilitatea, pe care a și pus-o în practică, în momentul cînd s-a ivit astralul prilej de a întregi în hotarele ei străbune un spațiu spiritual distinct și prețuit în concertul european? Și atunci? Lungul interstițiu comunist de după război, atît de străin naturii noastre, el, doar el e cel care a compromis fibra acestui neam atît de urît indistinct acum în manifestările sale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]