1,728 matches
-
se - 2004”, romanul umoristic „Halimaua” onorat cu premiul I. Din lucrarea sa Bine c-ai râs cu noi, Iași, 2002, p.119 publicăm rondelul de mai jos: Rondelul bătrânului din deal Un sfeșnic de argint am așezat Lâng-un ceaslov de la străbuni Discret am tras și draperia de brocart în vatră tăinuiesc stol roșu de cărbuni Gutui de aur aromesc neîncetat Ne-om spovedi iubirile de anii-buni Un sfeșnic de argint am așezat Lâng-un ceaslov de la străbuni. Vom cugeta adânc, în miezul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
am așezat Lâng-un ceaslov de la străbuni Discret am tras și draperia de brocart în vatră tăinuiesc stol roșu de cărbuni Gutui de aur aromesc neîncetat Ne-om spovedi iubirile de anii-buni Un sfeșnic de argint am așezat Lâng-un ceaslov de la străbuni. Vom cugeta adânc, în miezul nopții, Mă vei privi cu ochi de chihilimbar, Povețe îmi vei da, de mersul sorții, Bătrâne nobil, uitat de vreme, în Cotnar. Un sfeșnic de argint am așezat. VALERIU CERCEL S a născut la 4
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
spumos ca el. VASILE LARCO S-a născut în localitatea Bucecea, la 1-01 1947, jude țul Botoșani. într-un catren apărut în „Gânduri despre anii de liceu” (prof. Petru Belciug) Vasile Larco își încerca ascuțimea spiritului: La Bucecea-mi sunt străbunii Pentru ei ard lumânări, Ei s-au stins precum tăciunii Dar sclipesc din depărtări. Absolvă Facultatea de Mecanică la Iași, debutează cu epigrame în diferite publicații, cu poezii și proză umoristică, câștigă numeroase premii naționale și internaționale de creație literară
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
În 25 ianuarie 1942 părintele notează În jurnalul său: “Încep să adun material pentru a-mi româniza numele ca să revin la cel original - Mihail.” Pe baza documentelor, se precizează că În anul 1835, protopopul Sculenilor Mihail Sineacevschi adaugă terminațiunea “ovici” străbunului, preotul Dumitru, fiul lui Alexandru, fiul lui Mihail, toți preoți. Aceste documente i-au permis părintelui să revină la numele străbun de Mihail. În volumul editat de Colecția “Ginta Latină” În 2005 au fost prezentate direcțiile stiințifice și se reconstituie
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
fericite cu muzica, religia, cu operele marilor scriitori au constituit factori care au amprentat devenirea dvs. spirituală? Dați câteva exemple, vă rog. S.H.B.: Pe vremea lecturii adolescentine, eram adânc mișcat de operele lui Jack London, în special de romanele Chemarea Străbunilor, Colț Alb și de romanul autobiografic Martin Eden (acesta din urmă, din cauza ironiei oamenilor dispuși să hrănească eroul eponim când burta îi era plină, nu goală, și fiindcă reflectă viața lui Jack London și viețile multor scriitori și artiști); și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
încât să nu repete aceleași greșeli [...]. Chinezii de modă veche își prețuiau strămoșii până la venerație și se temeau să facă ceva ce aceștia nu făcuseră [...]. Noțiunea chineză de progres a constat în efortul de a-i ajunge din urmă pe străbunii lor, în timp ce ideea americană a fost de a face ceva ce nu s-a mai făcut"6. Mai este valabil acest contrast? Nu cred. Americanii rămân orientați spre viitor, dar și nostalgia exercită o autoritate puternică. Ne referim adesea la
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
ce face și nu-și ridică barba. -Repar ambreiaju... Până la urmă, după multă trajere de răbdare moțască din partea mea, se sparge gheața și părintele îmi arată monografia scrisă de preotul Alexandru Gherghel, la anul 1958. «Satul Ponor - după cum glăsuiesc amintirile străbunilor și transmise din tată în fiu până azi - a fost întemeiat în timpul războiului romano-dac, de ostașii romani, care, sătui de război, s-au retras cu fetele dace, furate de prin împrejurimile orașelor: Bălgrad, Napoca și Potaisa în această vale adâncă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
multe cu putință despre împrejurimile Iașilor. Încet-încet, le vom străbate - tu cu imaginația, iar eu cu pasul și cărțile vremurilor în mână - și Doamne câte mai sunt și câte ne mai spun slovele lor în limba cea lin curgătoare a străbunilor!!! Dar câte legende nu sunt despre toate câte se înșiră ca boabele de mărgăritar pe firul albastru al dealurilor Iașilor... Pe curând, iubite prieten! I Ca să-ți redeschid apetitul pentru hoinăreală, așa cum o făceam împreună cu ceva anișori buni în urmă
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
știut nimic. Când cerul a fost despărțit de pământ cu un cuțit, la fel nu ara știut. Acum umărul meu drept suferă, dar eu nu știu cine este acest zeu". Ea îi roagă atunci pe "zeii vechi" să "deschidă depozitele părinților și străbunilor" lor și să-i aducă cuțitul cu care ei au despărțit cerul de pământ. Se retează picioarele lui Ullikummi, lăsându-1 astfel olog, dar dioritul se laudă mereu că regatul ceresc i-a fost lăsat moștenire de tatăl său, Kumarbi. In
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
2. G. Ranetti, „Culesul viilor”, în Schițe vesele, ediția cit., p. 4950. Autorul mai scrisese despre același subiect cu un an înainte, într una din „Cronicile [sale] bucureștene”: „A, negreșit, nu mai este în vii străvechea veselie. Bachanalele daco-romane ale străbunilor, din vremurile de belșug, au fost altoite cu posăceala și pragmatismul american, și azi dealurile nu mai sînt și locuri de desfătări voioase, ci numai piețe comerciale”. („Septembrie”,în Viața Romînească, 2, vol.6, 1907, p. 403) „Furtună” 1. Opere
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în conștiința popoarelor care au ca strămoși direcți pe barbarii asiatici: ungurii și bulgarii, dar s-a impus și la urmașii migratorilor europeni: germanii și slavii. Această foame de spațiu la popoarele moderne amintite nu are o bază reală, deoarece străbunii lor nu au avut țară, ci teritorii de pradă. Urmașii migratorilor încearcă și astăzi să înglobeze în țara lor cucerită și vechile teritorii de pradă care, evident, aparțin altor popoare mai vechi. Să încercăm, în baza datelor oferite de Atlasul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
concepțiuni, bazat pe număr și pe izmenitură.” (T. Arghezi, „Vers și poezie”, 1904) Testament este expresia crezului poetic arghezian. Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decât un nume adunat pe-o carte. În seara răzvrătită care vine De la străbunii mei până la tine, Prin râpi și gropi adânci, Suite de bătrânii mei pe brânci, Și care, tânăr, să le urci te-așteaptă. Cartea mea-i, fiule, o treaptă. Așeaz-o cu credința căpătâi. Ea e hrișovul vostru cel dintâi, Al robilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
după moarte este: „un nume adunat pe-o carte”, cunoscut și răspândit În universul uman știut. Cartea Înseamnă Însă o „treaptă” spre un ideal spiritual. Născut Într-o condiție socială modestă, fiul o poate depăși prin cartea părintelui său. În vreme ce „străbunii” au suit „pe brânci” „prin râpi și gropi adânci”, urmașul lor le poate urca acum cu mai multă ușurință, prin ascendentul tinereții și al cărții care-i servește de treaptă, În aspirația lui spre lumină. Dificultățile Înfruntate de străbuni, de unde
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În vreme ce „străbunii” au suit „pe brânci” „prin râpi și gropi adânci”, urmașul lor le poate urca acum cu mai multă ușurință, prin ascendentul tinereții și al cărții care-i servește de treaptă, În aspirația lui spre lumină. Dificultățile Înfruntate de străbuni, de unde și răzvrătirea serii În umbra amintirii lor se pierde, li se substitue de data aceasta o dublă superioritate: tinerețea și, mai ales, cartea. Dar această carte mai are o semnificație, și Încă una nobilă, motiv pentru care nu trebuie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
debutează al doilea moment al discursului liric: „Ca să schimbăm, acum Întâia oară, / Sapa-n condei și brazda-n călimară, / Bătrânii-au adunat, printre plăvani, / Sudoarea muncii sutelor de ani”. Noi elemente se adaugă aici pentru a preciza statutul social al străbunilor, evocați. Aceștia sunt oameni ai sapei, ai brazdei și-ai muncii cu plugul („printre plăvani”), oameni ai vechimii (ai „sutelor de ani”), truditori ai mai multor generații. Trecând de la mutația provocată de ridicarea la cultură, situație comună, atât poetului cât
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și de a-și ține cuvântul dat, adică de a se putea integra În viața colectivității. Trecând probele, flăcăul se Înscrie În codul civilizației țărănești, demonstrând generozitate, bunătate, inteligență, tact, capacitatea de a Întreține o familie, valorificând tradițiile moștenite de la străbuni (hainele, armele și calul tatălui său). Numele personajelor constituie o particularitate a basmului lui Creangă, deoarece ele definesc trăsătura dominantă de caracter. Spânul este simbolul răului, viclean, Înfricoșător, agresiv și violent, având ca principiu de viață ideea că „cea mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ruga drept o sărbătoare românească „autentică“. Căci punem, bag de seamă, mare preț pe adjectivul ăsta, „autentic“. „Autentic“ e sinonim cu național, vechi, specific, neschimbat. În accepția comună el sugerează costume populare, cântece sau dansuri specifice, obiceiuri ciudate, „străvechi“, „de la străbuni“ ș.a.m.d. Păi, să vedem... La rugă nu există costume populare. În unele sate de munte se mai foloseau (rară acum vreo douăzeci de ani. În perioada interbelică le purtau adesea femeile din elita satului (învățătoarele, soția primarului etc.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
cât ne permite imperfecțiunea naturii omenești, fiecine trebuie să caute a compensa prin muncă și prin sacrificiu bunurile de cari se bucură. Atunci numai Domnul va petrece în mijlocul nostru, precum adeseori cu bucurie au petrecut în mijlocul puternicilor și religioșilor noștri străbuni. (Timpul, 12 aprilie 1881) 55 NOTA BENE Scriitor genial sau doar un „mit cultural” (pentru unii), victimă a unui complot politic (după alții) ori prăbușit din cauza epuizării intelectuale și a sănătății ruinate, M. Eminescu continuă să fie un scriitor viu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cât ne permite imperfecțiunea naturii omenești, fiecine trebuie să caute a compensa prin muncă și prin sacrificiu bunurile de cari se bucură. Atunci numai Domnul va petrece în mijlocul nostru, precum adeseori cu bucurie au petrecut în mijlocul puternicilor și religioșilor noștri străbuni. (Timpul, 12 aprilie 1881) 55 NOTA BENE Scriitor genial sau doar un „mit cultural” (pentru unii), victimă a unui complot politic (după alții) ori prăbușit din cauza epuizării intelectuale și a sănătății ruinate, M. Eminescu continuă să fie un scriitor viu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
făcând învățământ de calitate, din mâna lor ieșind oameni mari cu care astăzi Frasinul se laudă. În toată această muncă asiduă nu i-a mânat din urmă nimeni și nimic în afară de conștiința lor de dascăli și ancestralul bunsimț moștenit de la străbuni. Țin minte cum venea tata acasă, seara, cu lucrări de-ale alfabetizaților și ne arăta ce scris citeț aveau; ba unele lucrări erau de expus la panoul școlii pentru caligrafia impecabilă și frumusețea propozițiilor sau a frazei. I se lumina
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
plecat cu toții, în mașină, la Sans-Souci. Priveliștea e frumoasă în Germania, în iunie, în mijlocul pădurilor și al apelor, al trestiilor și al pinilor, acolo unde influența geniului francez a căzut ca sămânța unei flori. Prințul imperial se amuza evocându-și străbunul mai malițios decât Voltaire 30 care, în cinstea filosofului, a mobilat, ornamentat, rânduit această cameră unde se văd păuni și maimuțe sculptați pe cei patru pereți. Embleme alese de ironicul rege al Prusiei pentru ironicul său prieten, patriarhul de la Ferney
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
un tânăr care fumează ca un rus, dar care este visător ca un student german. Este nesofisticat, dar știe, cu toate acestea, că într-o zi va reprezenta conștiința a șaizeci și cinci de milioane de oameni. Asta îl pune pe gânduri. Străbunul său, primul împărat, luându-l în brațe în ziua în care s-a născut, a pronunțat aceste cuvinte pline de mândrie și certitudine: Suntem astăzi patru împărați. Într-adevăr, va fi al patrulea împărat din stirpea sa. Wilhelm I și
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
istoriei presei, anume acela al contactului regăsit, dincolo de trecerea timpului, în paginile vechilor colecții de ziare, cu evenimentele unei actualități împietrite, cu preocupările cotidiene ale generațiilor trecute și cu pasiunile ziariștilor 1. CAPITOLUL I PREISTORIA ZIARELOR ȘI APARIȚIA GAZETELOR I. "Străbunii ziarului" Nevoia de informație este una dintre datele fundamentale ale întregii vieți sociale. Am putea găsi echivalențe jurnalismului la civilizații care nu au cunoscut tiparul. Curiozitatea publicului a suscitat întotdeauna vocația povestitorilor de istorii, care de la aezii greci la trubadurii
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
afaceri și pentru membrii claselor conducătoare, o sursă periodică de noutăți care depășeau cadrul strîns al relațiilor personale sau profesionale. II. Originile directe ale ziarului Dacă este posibil să regăsim în fiecare tip de civilizație și în toate societățile organizate "străbuni" ai ziarului și ai ziariștilor 2 nu ar fi potrivit( folosirea de antecedente atît de îndepărtate și similitudini atît de vagi pentru a explica apariția presei periodice, ale cărei origini recente sînt atît de precise. 1. Noile necesități de informare
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
38 Și-a încetat apariția. 39 Predecesori imediați: Ioan Alpar, Th. Aman, Andreescu, Stăncescu. * În traducerea lui Barbu Brezeanu, publicată în 1936 în Revista Fundațiilor Regale (apud Mircea Popa, "Cazul Pierre Ronsard", în Pro Saeculum, nr. 5-6/2006, p. 74): "Străbunul coboară spița din vremuri de ceață/Acolo unde Dunărea prin Tracia îngheață./ De unguri mai la vale, sta în țări vecine/ Boierul numit Banul Mărăcine" (n. trad.). * Regele Carol I al României, "Cuvântare la jubileul de 25 de ani al
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]