91,990 matches
-
intenționalitatea artistică. A știut, toată viața, să-și ocrotească o existență senina, de beatitudine, ferindu-se iarnă de frig (de care a suferit constant), fie în căldură bine întreținută a conacului de la Mircesti, fie, mai bine, în voiajuri protectoare în străinătate, particulare sau oficiale. Războiul de independență i-a smuls stări de exultare, apoi redevenind omul de lume care a știut să se facă prețuit și la Junimea. Niciodată nu va fi îndeajuns prețuit faptul că, tot primind corespondență de la Ion
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
-i aduc mii de mulțumiri vrăjitoarei Brățară". în rest, geografia e invocată pentru a sugera rază de acțiune a prezicătoarei: "cea mai tînără vrăjitoare din Balcani", "Regina Magiei din România" etc. În anunțurile mai elaborate, apare și toposul călătoriei în străinătate - de inițiere, într-o variantă mai arhaica, sau de specializare, într-una modernizata. Școlile și strategiile sînt diferite, căci se invocă fie Orientul îndepărtat - Chină, India -, fie un destul de generic spațiu al modernității, Occident sau Europa ("cea mai solicitată ghicitoare
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
proiecția lor în afara: Conflictul de caracter ia la ruși proporții elefantiazis fantastice și se tîrăsc între Adam, Iov și Apocalips. Capriciile rusoaicei au o extravaganța religioasă a unui asasinat, calm că o binecuvîntare. Neamul asta, pe care îl cunosc în străinătate, în exemplarele lui princeps, poate să fie internațional și naționalist și șovin, în același timp, pravoslavnic, bigot și ateu, de-a valma. La fel, contradicția se armonizează. Lucrurile ce se bat cap în cap își împletesc coarnele într-o logică
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
Bârlădeanu și cel al lui Manea Mănescu, faimosul pupător de mâini, că s-au și desfăcut, ca într-un blestem, baierele cedărilor morale și disprețului ciocoiesc față de valoare. Când intelectuali de primă mână ai țării, trăitori fie aici, fie în străinătate sunt ținuți într-o carantină a leproșilor (de la Adrian Marino, G.I. Tohăneanu și Livius Ciocârlie la Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu și Mihai Șora, de la Virgil Nemoianu și Vladimir Tismăneanu la Dorin Tudoran și Matei Călinescu, și câți alții...), colegii lui
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
dezmembrata, număr cu înfrigurare săptămânile și lunile. Am ajuns la mijloc de noiembrie, peste două săptămâni începe iarnă - și nimic! Niște greve studențești destul de anemice, pornite de la București, o revoltă sindicalista cu accente... contondente la Brașov, și cam atât. Nici străinătatea, nici grupurile "iredentiste" din interior nu par prea grăbite să împlinească profețiile pufosului lider stângist. Înafara provocărilor obișnuite - și la fel de ordinare - ale publicațiilor naționaliste, România somnolează, așa cum o face de atâta vreme. Dacă e să ne confruntăm cu o primejdie
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
e decât hârjoana lubrica între amanții proveniți din aceeași promiscua, insațiabila casta setoasa de înavuțire. Lupta pentru privilegii, pentru avantaje și bani a atins cote aiuritoare. Reflexul acestora trădează, uneori, si infantilismul clasei politice: deși "tepuirile" băncilor și zborurile în străinătate nu le mai prea lasă timp să se abată pe la țară, prin noroaiele în care se zbate "electoratul" (lingușit doar în preajma alegerilor!), mai toți politicienii se lăfăie în jeep-uri ultraluxoase. Sigur că gropile, drumurile desfundate din București și din
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
care au dat dovadă. Noi, pentru blestemul de a fi crezut în cei mai mari mincinoși iviți vreodată în această parte nenorocita a Europei. "Aliații" nu au nici o scuză: în noiembrie 1996, aveau de partea lor atât populația, cât și străinătatea. Plus spaimă paralizanta a iliescienilor, care se așteptau, din clipă în clipa, să fie ridicați și zvârliți în pușcării. N-ar fi opus nici o rezistență, pentru că se știau putrezi până-n măduva oaselor. Or, oamenii lui Constantinescu și Român (cei doi
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
Alexandrescu, directorul CRONICII ROMÂNE, "Oră Kosovo a cîntărit probabil cel mai greu în recunoașterea fair-play-ului României față de aliați". În comentariul său din EVENIMENTUL ZILEI scrie despre cele petrecute la Istanbul cu perspectivă celui pe care evenimentul l-a găsit în străinătate: "Mass-media din Europa chiar n-a pomenit nimic despre admiterea României între cele trei țări care vor ține cîrma organizației..." În finalul editorialului sau, Nistorescu e și el de acord că "Pentru România, președinția OSCE va reprezenta o șansă enormă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
românești, evocă viața comunității evreiești din Iași (care numără în l958 20.000 de oameni pentru că în prezent să nu depășească 3.000), face considerații asupra boemei din România, denunță contradicția dintre antipatia față de "străin" și cultul obiectelor fabricate în "străinătate" etc. Nimic din ceea ce se petrece în jurul lui nu-i rămâne indiferent. Este adevărat că reflecțiile asupra moravurilor sunt uneori improvizate și banale: "Filantropia e ipocrita. Ea anulează, pentru o clipă, distanțele sociale și-i da filantropului sentimentul că a
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
Cora pare a fi condamnată pe viață la celula de bloc din Cartierul Depărtat. Întrebarea ce se impune în subsidiar este câtă viabilitate reală, neviciata de ipocrizie, mai are astăzi instituția căsătoriei? Deși zeii i-au hărăzit lungi stagii în străinătate, sau poate tocmai de aceea, dl. Zamfir se manifestă că un convingător apologet al dragostei pentru ținuturile natale. Scrise într-un limbaj straightahead, limpede, fără turnuri argotice sau intelectualiste, paginile sale sunt totuși aproape intraductibile. Asta fiindcă preferă să rețină
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
ăntre cele două teritorii. "Atâta vreme cât granițele pot fi trecute, ele nu ne sperie", spune Camartin, și s-ar putea adăuga că, atâta vreme cât ele pot fi trecute, granițele nu separă, ci mai degrabă unesc. De-abia când se ănchide, hotarul desparte. Străinătatea e un concept relativ, ea presupune un punct de reper de genul graniței ănchise, si angrenează, ăn mentalul nostru, un ăntreg munte de stereotipii culturale. "Acolo unde granițele șanț ănchise, putem fi siguri că oamenii ași fac idei false unii
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
aceste condiții, ce om normal ar intra de bunăvoie în gură lupului? Dacă românii se comportă astfel cu propriul țiței, lăsat, nu-i așa?, moștenire de Traian și Decebal, ne putem imagina ce s-ar alege de conductele mereu odioasei străinătăți! (Va mai aduceți aminte: "Cine-au îndrăgit străinii/ Mânca-i-ar inima câinii,/ Mânca-i-ar casă pustia/ Și neamul nemernicia". E suficient să înlocuim tradiționalul "casă" cu mai modernul "conducta" și obținem răspunsul, pe cât de prozaic, pe atât de
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
orfani și abandonați, când ar fi existat atâtea alte chestiuni grave de rezolvat, la fel de importante pentru U.E. Răspunsul, pe cât de șocant, pe atât de deprimant, trebuie găsit în imaginea pe care am stiut s-o oferim, de zece ani încoace, străinătății: de neam barbar, violent, primitiv, care nu dă doi bani decât pe îndestularea imediată a burții. Adică un popor care tratează cu totală indiferență propriul viitor! În felul acesta, cu o delicatețe pe care mulți politicieni vor fi tentați s-
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
Dan Croitoru "O singură carte nu poate ănlocui o ăntreagă colecție de lucrări redactate an limbi de circulație internațională, esențiale pentru o cunoaștere cât de cât adecvată a României an străinătate, dar care, din nefericire, nu există", scrie Cipriana Petre ăntr-o notă a editorului ce deschide antologia apărută la Editură Fundației Culturale Române sub titlul Ten Steps Closer to România (Cu zece pași mai aproape de România). Pentru a conchide imediat:"Această
Ipostaze ale spiritualitătii by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17498_a_18823]
-
conducerea PEN-Clubului Român și, totodată, al "Asociației Române pentru Societatea Națiunilor Unite" (un fel de UNESCO de astăzi) și, din 1930, o vreme bună, membru al Comitetului Interparlamentar Român. Toate aceste organisme ai aduceau frumoase și utile plecări anuale an străinătate și, cum reiese din scrisori (când nu-și "lua" cu el și soția), avea un cerc statornic de convivi, cu unii fiind chiar prieten, ăntreprinzănd invidiate excursii. Mai acaparante par a fi fost ăntălnirile de la Societatea Națiunilor (an Comitetul amintit
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
un model care deși nu mai operează direct, continuă să dea directive. La fel cum pentru mineri, arestatul Miron Cozma ar mai putea fi un lider, pentru mulți oameni de stat fantomă lui Ceaușescu, căruia nu-i pasă ce crede străinătatea despre acțiunile lui, e mai consistentă, se pare, decat noile relații ale României, relații care ar trebui să presupună corectitudine și din partea noastră, cu felurite instituții internaționale.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
aceeași bunica plină de umor, cu o privire de laser care țintește direct an inima: Ljubica Adzovic, o fantastică actrița neprofesionista, care, după ce a cucerit Cannes-ul, la Vremea țiganilor, a avut tăria să refuze toate ofertele de colaborare an străinătate, spunând că nu filmează decât cu Kusturica și limitându-se la o populară reclamă, sârbească, de țigări (an paranteză fie spus, desi grupul an care cântă Kusturica se cheamă "No Smoking", multi fumează, chiar și pe scenă, ăn timpul concertului
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
al unei experiențe noi (26)". Livrescul e nu doar evident, ci chiar mărturisit, tocmai prin aluzia la Bahtin. "Trăiesc de-acum înainte," declară Todorov, "într-un spațiu singular, în același timp afară și înăuntru: străin la (la Sofia), acasă <în străinătate> (la Paris)". Jocul ghilimelelor e putin amețitor, și are un tragism pe care filozoful îl ignoră, dar care nu i-a scăpat lui Sorin Alexandrescu, într-un articol publicat în suplimentul Vineri al revistei Dilemă, chiar dacă nu se referă explicit
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
lui Alecsandri care putea la urma urmei fi "creată și de un francez că origine. Pentru că poetului, pe lîngă că a fost tributar lecturilor franceze, i-ar fi lipsit marea convingere și marea pasiune, trăit prin saloane și plimbat prin străinătate, n-a avut parte (chiar în poeziile lui scrise la Mircesti) de necesară notă românească. Pînă și Fîntînă Blanduziei "este o dulcegărie de viață română cu desăvîrșire falsă". Deși tot tributar romantismului francez, Bolintineanu e poate altfel deși pare a
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
astfel de poziție publică e mai mult decat fascism - e nazism curat. Pot înțelege de ce o țară fascista are nevoie de istoire. Dar una nazistă? Să le mulțumim celor care, în nici două săptămâni, au reușit să creeze României în străinătate o astfel de imagine. Iar "istoricilor" de ocazie nu-mi rămâne decât să le adresez îndemnul din titlu, parafrază a celui, de-acum câteva decenii, al avangardiștilor români către propriii cititori!
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
pe posturile de televiziune și să spună limpede (și nu abuzând de modelul "unele persoane") cine se opune adoptării legii dosarelor de securitate? Nimic din toate acestea. În schimb, cu o nonșalanta vinovată, da vina ba pe presă, ba pe străinătate (chiar așa: pe străinătate!) pentru că lucrurile merg atât de prost în România. La alegerile următoare, există toate șansele că mașinăria distructiva a lui Iliescu să revină la putere. Pedeseristii vor câștiga pentru că au de-a face cu un adversar total
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
și să spună limpede (și nu abuzând de modelul "unele persoane") cine se opune adoptării legii dosarelor de securitate? Nimic din toate acestea. În schimb, cu o nonșalanta vinovată, da vina ba pe presă, ba pe străinătate (chiar așa: pe străinătate!) pentru că lucrurile merg atât de prost în România. La alegerile următoare, există toate șansele că mașinăria distructiva a lui Iliescu să revină la putere. Pedeseristii vor câștiga pentru că au de-a face cu un adversar total dezinteresat de regulile jocului
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
1970 H. Brauner e trimis să prezinte în Franța pe naistul Gh. Zamfir și formația să, în Franța și Elveția, recoltînd mari succese. De acum încolo, cam o dată la doi ani, soții Brauner capătă aprobare de pașaport pentru plecări în străinătate. În 1979 îi apare, greu mutilat de cenzură, volumul Să auzi cum crește iarbă. Noica, citindu-l, i-a scris, în februarie 1980, din Păltiniș: "Dragul meu Harry. Ți-am citit cu mare sete și cu multă mirare cartea. Este
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
artistic al manifestărilor, împreună cu Agenția Artexim, de asemenea un prestigios colectiv de lectură, de selecție a partiturilor, au asigurat structurarea manifestărilor. Ansambluri dintre cele mai importante, simfonice și corale, formații camerale, muzicieni soliști și dirijori din țară, dar și din străinătate, au avut contribuții de reală substanțialitate. Organizată în cadrul programelor Societății Internaționale de Muzică Contemporană, recentă ediție s-a dorit a fi una de amplă cuprindere, de mare anvergură. Peste o sută de participanți din cincizeci de țări, în medie câte
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
evidente inclusiv în realizarea lucrării "Legendă visurilor" datorată compozitorului Ulpiu Vlad, un gânditor de mare sensibilitate, de asemenea în realizarea creației poetic evocatoare datorate compozitoarei canadiene Joselyn Morlock. Au lipsit din selecția festivaliera lucrările compozitorilor stabiliți de mulți ani, în străinătate. Au fost lăsate de-o parte - să spunem așa - în bloc, maeștrii Aurel Stroe, Horațiu Rădulescu, Costin Miereanu, Lucian Metianu, Eugen Wendel, Mihai Mitrea Celarianu...și alții. Conștient sau inconștient încercăm - oare? - să facem abstracție de operă lor fiindcă au
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]