7,161 matches
-
Acasa > Poezie > Amprente > OMAGIU ȚIE... Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1724 din 20 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Omagiu ție sfânt drapel, sub tine s-au jertfit strămoșii Pentru o glie și un țel, au dat piept crunt cu nemiloșii Dușmani ce-au jinduit moșia, ce-o moșteniseră străbunii, Din neam în neam, din tată-n fiu, a lor au vrut să fie unii. Omagiu ție scump stindard
OMAGIU ȚIE... de NELU PREDA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366173_a_367502]
-
amintirea publică. Cutumele Creștinătăți Ortodoxe admit ca, contra plată, ca oricine să fie „veșnic pomenit” iar preoții pomenesc numele său indiferent dacă viața acestuia a fost sau nu a fost exemplu de bunătate sau virtute singurele merite considerate de către familie strămoșilor săi. A murit acum câteva zile un om care, în timpul vieții sale, a fondat și a condus un partid politic, vremelnic ca toate entitățile de acest gen. A ajuns chiar, în turul doi, candidat la președinția țării după care partidul
IA-MĂ DOAMNE CA SĂ AJUNG CINEVA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366175_a_367504]
-
imensă întindere, de la Carpații Nordici și mult spre răsărit, până spre Urali și Marea Caspică - era populată în Străvechime și Antichitate, covârșitor, de geți,o uriașă comunitate etnică ce făcea parte din marea națiune matcă a illiro-traco-geto-dacilor.”( conf.univ.dr. Gh.D.Istru, Strămoșii Noștri Reali Geții-Dacii-Tracii-Illirii- națiunea matcă din vatra ” Vechii Europe”. Ed. Mica Valahie, București 2010, p.134) Atestate arhelogic, primele urme ale civilizației umane se situează în perioada paleoliticului mijlociu, aproximativ 1000.000-100.000 de ani, î. d. Hr, c.f.
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
româncă trăitoare în Canada” s-a manifestat „nevoia de comunicare, de împărtășire, de cuminecare din Trupul Cuvântului”, scrierile sale dovedind, neîndoielnic, „harul de povestitor moștenit de la clasicii literaturii române”, fiind, totodată, „rodul preaplinului sufletesc primit[...]în dar de la părinți și strămoși”. Cultivarea unui stil simplu, concis, „acuratețea limbii literare” îmbogățite cu „expresii neaoșe, amuzante”, un „umor sănătos, cu pilde de înțelepciune, cu ziceri românești, cu tezaurul proverbelor strămoșești, cu arhaisme și regionalisme” reprezintă temelia scrierilor sale. Drumul său a fost „ascendent
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
dor, ce dor fierbinte! Pân' la capăt să-l ascult... Mi-l cânta pe vremuri Mama Colo-n Munții cei prelungi, Să nu-l uiți, spunea sărmana , Cât de sus o să ajungi! L-au cântat și ei, părinții, Bunii și strămoșii lor, L-au cântat din ceruri sfinții Adormiți în tricolor. Eu, oriunde-am fost prin viață L-am purtat cu drag la sân, Doamne, ce ușor se învață- „ Nu uita că ești român!” Referință Bibliografică: Nu uita... / Nicolae Nicoară Horia
NU UITA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361617_a_362946]
-
prunci/ și deschizând pe lume ochii,/ În cel de azi sunt cel de-atunci...// Ca soarele ce se răsfrânge/ În valul apei înmiit, în milioanele de-un sânge/ Sunt eu pe veci întipărit...// Pământul sfânt până-n hotare/ Prundit e cu strămoșii mei,/ Cucernic ridicând altare/ Pilaștrii bolților sunt ei..../ De mii și mii de ani încoace/ Mă-nvârtoșez în cei ce vin/ Ca singur eu să pun soroace/ Înconvoiatului destin./ Când uneori mă-ncearcă plânsu-mi/ De cât amar am cunoscut,/ Mă
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
ce le-au dat viață. Costumul nostru popular este identitatea noatra națională, ne recunoaștem după el, a fost rând pe rând port de zi cu zi sau cămașă de mireasă, a fost purtat cu dragoste și respect de moșii și strămoșii. Spre marea mea bucurie, sunt în sfârșit în posesia unui frumos costum popular din Săpânța. Maramureș, este după părerea mea zona în care folclorul nostru românesc și-a păstrat cel mai bine esență și sunt mândră și bucuroasă în același
...DACA NOI NU MERGEM IN ROMANIA, VINE ROMANIA LA NOI!!! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361671_a_363000]
-
dorit atât de mult, cum se arată în troparul de la sfintele mucenice: "pe Tine, mirele meu, te iubesc și pe tine, căutând, mă chinuiesc". Ca să ne dăm mai bine sea¬ma de această năzuință sufletească, ne ducem cu mintea la strămoșul nostru Adam care, înainte de căderea sa în păcat, trăia în comuniune cu Dumnezeu. Cu siguranță, după îndreptarea noastră prin Iisus Hristos tot comuniu¬nea a rămas ca singura experiență valabilă cu tot ceea ce poate avea ea mai intim pentru om
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
lui Bucur pentru a participa la un eveniment deosebit: lansarea Marii Enciclopedii „Personalități Române și Faptele lor, 1950-2000 “, volumele 45, 46, 47 și 48, ce avea loc la orele 15, în data de 9 ale lunii ”Undrea,”( cum o numise strămoșii noștri ultima luna a anului) în cea mai modernă clădire din București. Acceleratul înfășura distanțele pe roți, lăsând în urmă Clujul, Capitala Ardealului meu drag. Simțeam o mare responsabilitate față de acest eveniment, mai ales și prin faptul că pe “Invitația
ÎNCĂ O PAGINĂ DIN ISTORIA CULTURII S-A SCRIS LA BUCUREŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361712_a_363041]
-
a pântecului ! Îmbucă, maxilar al ochiului ! Bucură-te, lumânare a sufletului ! Căci la intrarea din spate a Teatrului Național din Iovacra, a fost sădit un pâlc voinic de brazi ! PS. Găsim în cronici prăfuite versuri pline de romantism visător, al strămoșilor noștri care în timp ce plantau de zor copaci ( ex: brazi ) prin ogrăzile școalelor, căci țara era odată, ceea ce este și azi, o ogradă pe care mulți venetici au făcut școală, versuri precum : “vai de leah, vai de tătar/ ce se luptă
DE PE CARACALULUI LA ŞCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ŞI ÎNAPOI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361771_a_363100]
-
este și azi, o ogradă pe care mulți venetici au făcut școală, versuri precum : “vai de leah, vai de tătar/ ce se luptă cu-un stejar/ vai de ungurul semeț/ ce luptă cu-un brăduleț !”, versuri care ne spun că strămoșii noștri se bucurau de pace în ogrăzi, copacii Europei luptându-se între ei, pentru a da coajă ( papirus, de ! ) editorialelor cu care se scriau păci, precum : “Pace ție, celui ce-ai citit !” , pe spinarea dobitoacelor. Estimp, multe păduri ale Iovacrei
DE PE CARACALULUI LA ŞCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ŞI ÎNAPOI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361771_a_363100]
-
noi, astăzi, aparițiile editoriale care își înscriu pe copertă tricolorul , așezându-și ca motto cuvintele lui Barbu Ștefănescu Delavrancea: “Patria este pământul plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor. Pentru ca să fie o patrie, trebuie mai întâi să fie religia strămoșilor, sfânta cuminecătură a sufletelor calde, adorație a acelora care au fost și nu mai sunt decât țărână și oase.” Într-adins sunt așezate de Mariana Cristescu pe prima pagină a cărții aceste cuvinte - ar merita scrise pe coperta fiecărui caiet
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
viața de moarte. Au prins și subiecte tabu, dar și altele în care vizualul și rolul colectiv sunt decisive pentru o civilizație așezată, agrară, cum a fost a noastră. Satul care demult a suit la Cer, generațiile de moși și strămoși sunt evocate pertinent, prin stilul pregnant științific al logosului. Nimic nu este de prisos în pagina scrisă și nici în paginile care sunt îmbogățite cu fotografii de demult. Chipuri de țărani trecuți de acum în stele, ne privesc și da
RITUALURI DE TRECERE de MELANIA CUC în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351773_a_353102]
-
pe care a realizat-o Mihai Viteazul la 1600 a fost Unirea Mare de la 1600, alături de Unirea Mare de la 1 Decembrie 1918. Fiecare din aceste trei Mari Uniri ale provinciilor istorice românești au fost niște etape, niște momente, în care strămoșii noștri, prin lupte armate și diplomatice, profitând și de un context politic internațional prielnic, au realizat parțial sau în întregime visul de veacuri al Neamului: Unitatea. Nu a fost vreuna dintre cele trei Uniri mai mică decât celelalte, ci toate
MICA UNIRE de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351780_a_353109]
-
au ivit cu voioșie Veseli, calzi, în prag. Afară ninge și-i zăpadă Ne vin colindători Îi așteptam cu nuci și mere Colindă până-n zori. Acum în toiul iernii Ne-au colindat de Moș Sărbătorind Crăciunul Din moși și din strămoși. În casă i-am poftit La masă i-am servit Frumos le-am mulțumit Și am sărbătorit. Și-n miez de noapte apoi Prin mii de luminițe Apare moșul bun Cu-n sac și cu punguțe. Iată-l, darurile-mparte
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
Iisus Hristos și crezului Neamului nostru creștin, dragostei întru Sfânta Treime și iubirii Națiunii noastre primordiale, frumuseții și bunătății Maicii Domnului-Împărăteasa cerului și a pământului, care licențiat fiind și în filozofie și istorie, îngenunchez în fața frumuseții și bunătății Moșilor și Strămoșilor Națiunii Dacoromâne, aleși, binecuvântați și bineplăcuți lui Dumnezeu, venerării Îngerilor, Sfinților, Mucenicilor, Eroilor, Cuvioșilor, Mărturisitorilor, Prigoniților și al tuturor confraților care prin harul Duhului Sfânt se încumetă să se înroleze și să conducă Elita Naționalist-creștină a Neamului nostru, drept măritor
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
slavei și chipul ființei Lui și Care ține toate cu cuvântul puterii Sale. (Evrei 1, 2-3). Conform Hronografelor, cărțile de cronologie bisericească, primul om inițiat divin în astrologie și cosmologie la cca 300 de ani de la Facerea lumii, a fost strămoșul seminției noastre Sith, Scith = Dreptul lui Dumnezeu, om bun, blând și înțelept (Hronograf sec. XVII). Sith, Scith întru răpirea sa de Îngerul (Gavriil) a văzut așezarea făpturii celei de Sus, frumusețea cerului și mișcarea acelora. Alergarea soarelui și a lunii
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
nu mai este sigur?!), ci și foarte riscantă. Căci de-abia te vei hotărî să optezi pentru un personaj mai răsărit din noua istorie și la țanc specialiștii doritori de senzațional îți vor demonstra fie că respectivul personaj nu-i strămoș de-al nostru, fie că el n-a existat niciodată în realitate, că adică a intrat în istorie fără certificat de atestare și înmatriculare... Dar tot rău-i spre bine. Nu reușim să ne scriem istoria, poate reușim să scriem
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
frumoasă limbă latină, absolut unică în felul ei? Să nu uităm niciodată că limba română este cel mai mândru și mai frumos monument pe care latinitatea l-a ridicat în estul Europei. Armonia ei amintește de dulceața severă a graiului strămoșilor noștri latini, veniți prin aceste locuri din Roma, acum două mii de ani, peste un popor activ și viguros care vorbea o limbă destul de înrudită cu cea a cuceritorilor Daciei. Frumusețea, cursivitatea și bogăția limbii noastre nu sunt cu nimic mai
REVISTA „BOGDANIA”, O PUBLICAŢIE LITERARĂ EDITATĂ LA FOCŞANI, AL CĂREI SCOP PRIORITAR ESTE PROMOVAREA CULTURII ŞI A GRAIULUI DULCE ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351871_a_353200]
-
a procreării. Este, totuși, o ipoteză și o aplecare asiduă spre cercetarea mult mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a fenomenelor care au influențat acceptarea acelor cutume, a aflării și datării cu mai multă exactitate a existențialului în cultura tradițiilor strămoșilor noștri. Nu vom ignora nici ipoteza etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
fiul preferat al Dochiei, despre care renumitul mitolog, Romulus Vulcănescu, în monumentala Mitologie Română, îl prezenta ca un flăcău chipeș și iubăreț, trăsătură principală a locuitorilor acestor regiuni. El era un zeu temut de fecioarele și femeile locului, pe care strămoșii noștri îl considerau naș cosmic, oficiatorul tuturor nuntirilor de la începutul fiecărei primăveri, atât la oameni cât și animale. Dragobetele era considerat zeul bunei-dispoziții, celebrată prin veselie și petreceri de la care se porneau de multe ori discuțiile viitoarelor căsătorii. Față de consemnările
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
daci cu o distanță remarcabilă față de ceea ce a însemnat influența slavă asupra obiceiurilor poporului nostru. Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit din limba slavă însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Cert este că obiceiul este moștenit de la strămoșii noștri însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Putem spune că simțim acum așa cum au simțit și strămoșii noștri, în preajma acestei zile, un început în toate! Pământul se trezește la viață, natura renaște. Soarele
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Cert este că obiceiul este moștenit de la strămoșii noștri însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Putem spune că simțim acum așa cum au simțit și strămoșii noștri, în preajma acestei zile, un început în toate! Pământul se trezește la viață, natura renaște. Soarele revarsă o căldură mângâietoare, iar vântul suflă din plămânii săi aer mai cald, sângele schimbându-și culoarea, inima - pulsațiile. O mireasmă dulce se împrăștie
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
dat nume pe pământ Să-l port cu cinste până-n veșnicie! Mi-e dreaptă și mi-e mântuită calea, Cu Horia m-au tras atunci pe roată, Cu Iancu mi-am cântat din fluier jalea Și n-o să-mi uit strămoșii niciodată! Piroane mi-au bătut în tălpi și-n palme, Dar mi-am purtat prin lume sfânta cruce, Mi-e trupul plin de răni și de sudalme Și suferința mea e-atât de dulce! N-am suportat hoția și minciuna
CREZUL MOŢULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352307_a_353636]
-
face să credem (bine că s-a convins și ea!) că este vorba despre: „Nimeni din Taurida”. Quod erat demonstrandum! Asta așa, ca să-mi cârpesc și eu, din orgoliu mioritic, umorul comunist, de care dau dovadă, cu pingele culte, de la strămoșii noștri latini! Așadar, ȚAȚA DIN TAURIDA nu poate dormi de „dorul” „Constelațiilor diamantine”! Are coșmaruri, vrea să piară „sămânța” acestei reviste și să rămână, dacă se poate, numai „Luceafărul” ei, „curEnume” mondial, galactic și astral, singura revistă care promovează adevărata
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]