2,407 matches
-
Meletie Pigas), profesorul a intrat direct în subiect: — Am platfus. Și ceva pe la metabolice. Urinez des și oriunde. E degradant, dar boala-i boală și, cum nu mai sunt vespasiene prin centru, apelez și la chestii de-astea, empirice, rurale, strămoșești. Că doar de la țară venim toți. L-am asigurat că toți trecem prin astfel de momente delicate, de extreme încercări. Am dat chiar să-i povestesc cum, într-o iarnă de demult, era să-mi facă explozie beșica din cauză că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
tânguia nu știu ce iubire pierdută sau o făcea pe copacul acela falnic de-au venit dușmanii să-l ia, dar el nu voia să plece, nu se dădea nicicum dus, că avea rădăcinile zdravene, înfipte adânc în curtea casei, în glodul strămoșesc. În treacăt, voi observa cum o șuviță de sânge i se prelinge în colțul buzelor, sub nara dreaptă. Voi crede, o clipă, că transpirația adunată coboară spre bărbie și doar lumina sângerie face să pară sânge adevărat. Apoi îmi voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
pământul din capătul unei poteci. N-aveau nici gard. — Ai auzit mașina? m-a întrebat. Instinctiv, cu o lașitate care m-a urmărit toată viața, am spus nu. De altfel, nu cred că-i lașitate. E tot felul nostru parșiv, strămoșesc de a-ți ascunde gândurile în fața celuilalt. De a nu avea încredere așa, din primul imbold, în altcineva. Am încercat mai târziu să mă dezbar de această perfidie. Nu am reușit deplin nici până acum. Tot sunt tentat să răspund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ce s-a făcut și care se va face deci și până la bătrânii noștri veterani care cu pieptul încărcat de decorații și glorie de luptă deci îi avem astăzi în mijlocul nostru deci au venit pe drum de izbânde și glorie strămoșească deci prin urmare patriotismul străbun care este încrustat ca nestematele pe bijuteriile din Tezauru’ de la Pietroasele, dar mai e și Tezauru’ de la Moscova de recuperat că atunci era țarism și ne aliasem cu el, nu cu bolșevicii să facem unirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
va aduce aportul la stabilitatea euroatlantică care vom trăi în curând momentul NATO deci o victorie cu care ne putem prezenta la bilanțul guvernării noastre și acum, în încheiere, deci și prin urmare cum se spune din străbuni la festivitățile strămoșești și la ocazii festive să cinstim cum se cuvine pe veteranii noștri scăldați în lumina falnică a tricolorului deci fanfara să-i întâmpinăm și omagiem cum se pomenește din străbuni cu tradiționalele noastre cântece de bucurie și marș“. Nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
-l aruncau spre mine odată cu leafa lunarei umilințe. Mai ales în fața lui Țandără, cu care împărțisem atâtea alte mizerii și părăsiri, nu aveam de ce să mă rușinez. — M-am prins de când te-am văzut la stop, se veseli popa. Intelectual strămoșesc. Belit și flămând. Deși, sincer să fiu, meritai măcar două sutare de dolari la chenzină, dacă v-o mai dă, că... O viață de om aproape ai și tu de când tragi leafa de coadă. Ieși la pensie și n-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
II) sau propulsat în nesfârșite șuturi în fund pe drumul greu al ilegaliștilor (Ceaușescu). Mai de curând, după găurirea drapelului, ne-am procopsit cu trei îndrumători, unul mai providențial decât altul, rând pe rând. Alți câțiva, cu mânecile suflecate a strămoșească râvnă patriotică și cu priviri vulturesc-justițiare, fremătând de nerăbdare, așteaptă să intre în arenă. Nația încă geme a fi salvată, ciclic, electoral și cu eterna-i disperată credință în mai bine. Instinctiv îmi era silă de turnători, ori de ce fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
deal, în Ipotești... Cetățile de scaun, ședințe de divan, Versul lui Eminescu, care își cântă muza, Eroi precum e Mircea, Mihai, și cu Ștefan, Mulțimea ce-aștepta reformele lui Cuza... Istoria cea veche cu ale ei momente, Biserici, catedrale, tradiții strămoșești, Faptul de vitejie înscris pe monumente, Ozana care curge, pe lângă Humulești... Balada Mioriței cântată sus pe munte, Vioara fermecată din mâna lui Enescu Și cuta ce-ți apare, fără să vrei, pe frunte, Când în apus de soare, îți cântă
CE-I ?ARA? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83762_a_85087]
-
GLIA STRĂMOȘEASCĂ Și-n boarea dimineții e-un alint De-o mână strămoșească, din uitare Pe frunte dat, drept binecuvântare, La hotărârea noastră fără clint... Ca stânca stăm aici cu-mpotrivire, Granit îmbălsămat de-atâți străbuni De două mii de ani rotind cununi
GLIA STR?MO?EASC? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83801_a_85126]
-
GLIA STRĂMOȘEASCĂ Și-n boarea dimineții e-un alint De-o mână strămoșească, din uitare Pe frunte dat, drept binecuvântare, La hotărârea noastră fără clint... Ca stânca stăm aici cu-mpotrivire, Granit îmbălsămat de-atâți străbuni De două mii de ani rotind cununi Visând o pace cu desăvârșire... La blidul nostru strămoșesc, sărac Poftit
GLIA STR?MO?EASC? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83801_a_85126]
-
o mână strămoșească, din uitare Pe frunte dat, drept binecuvântare, La hotărârea noastră fără clint... Ca stânca stăm aici cu-mpotrivire, Granit îmbălsămat de-atâți străbuni De două mii de ani rotind cununi Visând o pace cu desăvârșire... La blidul nostru strămoșesc, sărac Poftit-am pe drumeți în bătătură Și vorbe bune ne-nfloreau pe gură Precum arnici-n portul mândru, dac; Eroi-au scris istoria prin fapte, Strămoși-au fost cei care-au suferit Noi, n-am râvnit și nici n-
GLIA STR?MO?EASC? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83801_a_85126]
-
nu se vor încadra în duhul creștin și vor privi viața prin prisma meschină a materiei vor avea mari decepții. Biciuirile și samavolniciile de esență iudeomasono-comunistă cu care suntem loviți și azi chiar de unii slujitori sus puși ai Bisericii strămoșești care vor dărâmarea cetății idealiste a legionarului va deveni un bumerang de mari decepții pentru ei. Durerile noastre vor fi abia atunci înțelese, iar glasul sângelui pătimirilor noastre va striga de acolo, din adâncul pământului: „Nu împiedicați învierea neamului nostru
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și biruie cele mai îngrozitoare chinuri. În cântecele tale, însă, adu-ți aminte și de Hristos. LEGEA AJUTORULUI RECIPROC Omului, tânăr sau bătrân, sărac sau bogat, îngrijiți-i trupul căci el este lucrul mâinilor lui Dumnezeu! Mergând pe firul credinței strămoșești, Căpitanul a inițiat și statornicit legi întru realizarea „omului nou” bun creștin în slujba Neamului și a Bisericii lui Hristos. Între legile lăsate de Căpitan pentru buna funcționare a cuibului, piedestalul pe care se înalță zidirea legionară, este și Legea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
ostașilor care au căzut pe câmpurile de bătaie pentru apărarea pământului românesc contra năvălirilor vrăjmașe. Solemnitatea depunerii jurământului În marș, cântând imnul Legiunii, ne-am întors la cămin. Acolo a avut loc duioasa solemnitate a legământului celor dintâi legionari. Pământul strămoșesc... Această solemnitate a început prin amestecul țărânii adusă de pe mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda, cu țărâna din Moldova de la Războieni, unde Ștefan cel Mare a avut cea mai grea bătălie a sa și din toate locurile unde sângele strămoșilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
pentru dreptatea patriei primejduite să înfrângi toate dorințele și interesele personale? Răspunsul: Da! 2. Recunoscând că stăpânirea jidanilor asupra noastră ne aduce pieirea sufletească și națională, te legi frate cu noi și să lupți pentru apărarea, curățirea și dezrobirea pământului strămoșesc? Răspuns: Da! 3. În această luptă te vei supune Legiunii Arhanghelului Mihail? Răspuns: Da! 4. Vei purta această țărână cu evlavie la pieptul tău? Răspuns: Da! 5. Și nu vei pleca dintre noi? Răspuns: Nu voi pleca! După ce fiecare individ
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
2. În slujba acestei Patrii încălcate de străini, toți copiii pământului românesc trebuie să alerge cu sufletul și cu brațul lor. 3. Legiunea se îndreaptă către tot cel ce se simte soldat, chemându-l sub drapelul ei întru apărarea pământului strămoșesc. 4. România a românilor. Pentru jidani, Palestina. Dreptate românului și moarte trădătorului. Trăiască în noi inima de soldat! Trăiască, înflorească, România Nouă! Astfel s-a încheiat ziua de Sf. Arhanghel Mihail și Gavriil. Fie ca purtând fiecare la inima nostră
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Palestina. Dreptate românului și moarte trădătorului. Trăiască în noi inima de soldat! Trăiască, înflorească, România Nouă! Astfel s-a încheiat ziua de Sf. Arhanghel Mihail și Gavriil. Fie ca purtând fiecare la inima nostră ca talisman sfânta țărână a pământului strămoșesc, să scoatem din ea sângele viteaz și să-l turnăm în vinele noastre. (Cărticica Șefului de Cuib, punctul 83) Urmăriți permanent de crâncene prigoane, legionarii nu s-au mai putut bucura de această sacră solemnitate, depunerea legământului pe săcușorul cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
furiei comuniste de păgânizare a românului. Legionarii au fost pe locul întâi și pe linia întâi în închisori, în luptele din munți, în minele de plumb, pe câmpul de luptă al tranșeelor și au dat cele mai multe jertfe întru păstrarea credinței strămoșești. De aceea considerăm că aversiunea și dușmănia împotriva Mișcării Legionare, împinsă până la crimă și ucidere în masă, precum cea a desfrânatului asasin Carol al II-lea, a nefericitului Ion Antonescu, condamnarea la moarte a tineretului și trimiterea pe front în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
a noii domnii și a luptei mele naționale, să vă duc la biruință. Să șterg pata de dezonoare din cartea neamului și umbra de umilire de pe fruntea și epoleții voștri. Azi a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoșești și a bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna. OSTAȘI Vă ordon: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
măsură de mult Biserica lui Dumnezeu, și făceam prăpăd în ea; 14. Și cum eram mai înaintat în religia Iudeilor decît mulți din neamul meu, de o vîrstă cu mine. Eram însuflețit de o rîvnă nespus de mare pentru datinile strămoșești. 15. Dar, cînd Dumnezeu, care m-a pus deoparte din pîntecele maicii mele și m-a chemat prin harul Său, a găsit cu cale 16. să descopere în mine pe Fiul Său, ca să-L vestesc între Neamuri, îndată, n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
în viitoare vremi, în care cartea își va redobândi locul cuvenit în sufletul românilor și mai cu seamă în al tinerilor. Și mai cred încă în reînscăunarea la Domnie a legii, a culturii și a moralității pe tot cuprinsul pământului strămoșesc. Mai cred... Închinăciune De când am început să descifrez orizonturile și rosturile existenței mele pământene, mă închin proniei divine, adresându-i rugăciuni cu cereri și mulțumiri, dar și învinuiri. Mă închin muncii - suprema însușire umană, creatoare de valori, de îndemânări și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
șezători în serile brumate, Iar doina suspina să le aline dorul De soțul sau iubitul dus departe... Și iarăși înfloreau cireșii-n primăvară, Iar albul lor părea ca un veșmânt ales, Ne revedeam cu drag în fiecare vară, La prispa strămoșească, pentru alt cules. De satul meu, mă simt pe veci legat Nu pot uita de Someș și de Deal, Deși-s bătrân, din el de mult plecat, îmi amintește că-s țărână de Ardeal! Recunoștință (soției mele) Iubita mea, cu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
sălbăticii. Cărăușii ce poartă palanchinul urcă încet dealurile. În spatele nostru, eunucii cară o vacă, o capră și o căprioară, legate fedeleș cu funii. Poteca e alunecoasă. Uneori suntem nevoiți să coborâm și să mergem pe jos. După ce ajungem la locul strămoșesc, eunucii ridică un altar, pe care așază tămâie, mâncare și vin. Împăratul Hsien Feng se înclină spre cer și spune același monolog pe care l-a mai spus de nenumărate ori înainte. Îngenunchind lângă el, mă dau cu fruntea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
misionarii străini. — Necazurile au început când misionarii au construit biserici? îl întreb. — Da, când ei au ales locurile pe care localnicii le considerau ca având cel mai bun feng shui. Sătenii credeau că umbrele aruncate de biserici peste cimitirele lor strămoșești îi vor deranja pe morți. De asemenea, catolicii au denigrat religia chineză, ceea ce i-a jignit pe localnici. — De ce nu au fost străinii mai înțelegători? — Ei susțineau că Dumnezeul lor este singurul zeu. — Oamenii de la noi nu ar accepta niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
oamenii care se aflau de trei ani în castelul acela izolat de lumea din jur prinseseră rădăcini trainice, fără a ceda sau a se retrage. Acum, însă, sunetul de koto le trezea, pe neașteptate, gânduri ciudate în minte. Casa mea strămoșească, Vei aștepta tu, oare, Un om care nu știe Dacă această noapte-i Va fi cea din urmă? Era poema morții pe care Kikuchi Taketoki, loialul general al Împăratului Godaigo, i-o trimisese soției sale, când fusese înconjurat de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]