1,487 matches
-
Vezi frate, cîte mii de iudei au crezut și toți sînt plini de rîvnă pentru Tora»’’. Ori iudeo-creștinismul nu avea cum să cucerească lumea pe la anul 61 cu cele cîteva mii de zărghiți care nu erau cu toate acasă. Prea străvezie este minciuna! Între secolele ll î.e.n. și începutul secolului l al erei noastre, caracterizată ca o perioadă plină de tulburări în istoria ivriților, societatea cunoaște o reașezare spirituală prin conturarea celor trei mari curente religios-filozofice: saduceii, fariseii și mai tîrziu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de propovăduire a pretinsei noi religii de către căpeteniile Frăției Noului Legămînt, Ia-cov, Chifa/Petru, Ioșua/Ioan/ și Saul/Pavel, nu apare ca text sacru al acestui cult. Explicația ,,ciudățeniei” constă în faptul că respectiva scriere a fost o iudaiza-re prea străvezie și obraznică a unui text din religia geților cu același nume, descoperit în anul 1928 în Arhivele Secrete ale Vaticanului iar toată antichitatea cunoș-tea mișelia. Faptul că el a stat ascuns aproape 1600 de ani în șărpăria papistașilor, arată pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
teozofice ale lui Clement din Alexandria și Origene ca-re se pretinde că ar sta la baza ,,filozofiei creștine” apar abia după 50-70 de ani! Adică în această însăilătură a minciunii nu se leagă nimic și totul este mai mult de-cît străveziu. Bată-te-ar să te bată, mincinos cu gura daurată! În această perioadă mai mulți creștini ai neamurilor au adresat scrisori - apologii - împăraților Marcus Aurelius și Commodus încercînd să obțină pentru frățiile lor statutul de cult recunoscut public în tot
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în greacă - a fost admi-să ca scriere sacră în iudeo-creștinism, tîrziu, în anul 419 prin conciliul de la Carta-gina pentru că mulți au văzut-o drept o nebunie și o impietate asupra bunului simț și a dogmaticii, sau poate că erau prea străvezii și proaspete faptele criminale făcu-te împotriva vechiului cult monoteist al geților iar memoria colectivă a popoarelor încă mai funcționa, pînă ce au apărut generațiile îndobitocite în iudeo-cretinism. Mai avem alt izvor tot din surse mozaice privind identitatea țării Magog
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
au fost 7 arhangheli care au făcut cerul. Dumnezeu dădu celor 7 arhangheli aripi ca să poată merge în tărîmul rohmanilor, sub fundul pămîntului, și de acolo să aducă piatră și mai scumpă, Și au adus sfinții de acolo atîta piatră, străvezie cum e sticla și al-bastră cum e floarea cicoarei și ochii îngerilor și au făcut din ea cerul ca o boltă deasupra pămîntului, și i-au pus 7 stîlpi făuriți tot din piatră scumpă. Cerul are mai multe ceruri iar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Olga Da' ce mai poți dumneata să mă înveți? Unchiașul Hei, hei! Ai să vezi. Eu sunt dascăl de limbi." Deoarece în epocă nu se descoperiseră încă efectele pulofoniei, Caragiale mai apelează doar la cele ale cacofoniei într-un alt străveziu apropo la Hasdeu "Membrele societății sînt datoare a-și boteza copiii cu nume străbune ca Caracala, ca Cornelia, ca Catone." În postura de spiritual spiritist (spre care îl îndemnase catastrofala moarte a Iuliei) lui Hasdeu i se dedică o Rugă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
telefoane, arestări finale se exercită asupra românilor. Colonelul (George Constantin) are un ton aspru și insidios nu numai cu spionii, dar și cu simplii cetățeni. Sunt încurajate și folosite delațiunile populației cu simț de răspundere și observație. Avertismentul e mai străveziu ca niciodată, și nu la adresa spionilor, ci a cetățenilor României cărora le-ar putea trece prin cap să facă „prostii”. Propaganda prin filmul istoric rezistă până în noiembrie 1989, când apare Mircea, în regia lui Sergiu Nicolaescu. Mesajul e același ca
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sommes immergés" [acest ocean al vieții, în care ne cufundam], cum îl identifica, metaforic, la rândul lui, Bergson 4 și a afla, astfel, realitatea primară, absolută: Dincolo de tronul occidental, căzut pe marile Javei; având oroarea Polului Sud, prin alaiul strident, străveziu, dens desăvârșit al zidurilor universului - în rituala, totuși, indigentă o faptului celui mai stingher, înscris în vidul unei butelii - buretoasa, venerabila navă a Științei, forțează acest cer solidar. Și pânzele ei deprimate aliază aedica stirpe a Ușerilor, înnodatelor, geloaselor rase
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
o abordare de astre, pentru determinarea sau provocarea Versului Jubilator, Consistentă și Nedeterminare unite, tehnicile oamenilor abia ajung [s.n.]22. Pentru a putea exprimă, cât mai deplin, chintesența acestei experiențe, pentru a vedea dincolo de datele realității materiale imediate ("alaiul strident, străveziu, dens desăvârșit al zidurilor universului" - imagine "împrumutata" din "Puterea Cuvintelor"23 de Edgar Poe - ce-i stau în cale, actul creației poetice presupune, - ca niște condiții obligatorii, necesare ("rituale"), pe lângă înstrăinarea voita, întoarcere spre sine, si simplitatea, laconicitatea 24 ("indigentă
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
la copiii mei, și vă rugați să ne ție că din pământ ieșim și în pământ avem să mergem""147 Pământul primordial se înfățișează ca oglindă a lumii în care materialitatea își definește identitatea în propria reflectare: "Dintru-ntăi pământul era străveziu ca stecla, tot ce era într-insul se vedea. Dar când L-a omorât Cain pe Abel și l-a ascuns în pământ, el l-a acoperit ba cu crengi, ba cu buruiene, dar toate erau degeaba, că tot se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cerul / În sclipiri de albe stele... / În oglinda lor tăcută / Văd subțirele‐i contur / Trepidând de energie / Și de freamăt proaspăt pur. Lângă dânsa ca o vrajă / Pe cărarea apei vii / Un voi nic spre ea se urcă/ Din adâncuri străvezii / Întâlnindu‐se cuminte / Se privesc adânc și cald; / Ea cu ochii de cicoare / El cu ochii de smarald./ Cele două chipuri limpezi / Se compun interfere nt / Adâncindu‐ 143 se în cerul / Strălucitului rulment. » Sandu Tacu Și câteva versuri de Constantin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
că integrarea noastră chinuită în familia europeană a fost șansa istorică de a evita derapajele autoritarismului și ale statului dirijat de căpușe politice influente care administrează în beneficiul propriu (al lor și al camarilei asociate) resursele naționale așa cum se întrevede, străveziu, în statele ne-europene din zonă, și am taxat, de fiecare dată, euroscepticismul drept o derivă marginală izvorâtă din dreptul la opinie separată garantat doar de democrațiile liberale, singurele care, contrar adversarilor politici declarați - ideologiile totalitare -, sprijină și încurajează discursurile
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
plăcut sportul și, diletant, am jucat fotbal și baschet, am urcat munții, sau, ani în șir, în liceu și în facultate, singurul meu mijloc de locomoție a fost mersul pe jos, am considerat întotdeauna joggingul drept un moft. O parabolă străvezie a omului modern alienat, singur, cu lumea lui, izolat și amețit profilactic de muzica strecurată de căștile inevitabil înfipte în urechi, alergând în neștire pentru a uita de mizeriile și apăsările vieții de zi cu zi în capitalism, acolo unde
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sociale bine stabilite. Ar mai trebui, poate, precizată condiția ontologică a intimității. Ca parte a sinelui, adică formă a „capitalului individual”, ea nu se opune În mod programatic și direct exteriorității, cum ar fi fost normal. Printr-un artificiu destul de străveziu, de altfel, ea deviază confruntarea cu forțele care scapă de sub controlul scriitorului, exilându-le Într-un spațiu al așteptării. Energia astfel economisită va contribui la stabilirea unui program ferm al autodefinirii. În viziunea lui Bernard Cathelet, intimitatea se sustrage dialecticii
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
din epoca totalitarismului comunist și din cea posttotalitară, dar și lumea occidentală contemporană. Această frescă de amploare este prefigurată de primul roman și chiar de nuvelele fantastice din Eu și iadul (1993) și desăvârșită de romanele Apocalips amânat (1997), Morminte străvezii (1999), Domnul clipei (2000), dar și de altele care aruncă sonde într-un viitor previzibil, ca Pasărea orbilor (2001), imagine distopică a României virtuale din jurul anului 2030. Scriitorul se oprește cu predilecție asupra strategiilor politice care au condus la decadența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
1996; Apocalips amânat, București, 1997; Cer iertare, București, 1997; Contemplatorul solitar. Introducere în opera lui Vasile Lovinescu, Iași, 1997; Ultima biserică, București, 1997; Muntele viu, Iași, 1998; Ritualul nopții, pref. Dan Silviu Boerescu, București, 1998; Veninul metafizic, Iași, 1998; Morminte străvezii, București, 1999; Ultimul om, Iași, 1999; Domnul clipei, București, 2000; Pasărea orbilor, București, 2001; Drumul spre piatră, București, 2002; A doua zi după moarte, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Vasile Lovinescu, O icoană creștină pe Columna Traiană, București, 1996 (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
că în asemenea contexte este de așteptat să nu se spună adevărul referitor la identitatea fiecăruia, încît nimeni nu este de fapt păcălit; orice intenție de a induce în eroare, în cazul în care există, este în mod sigur foarte străvezie. O altă problemă apare atunci cînd comunitatea nu este omogenă sau cînd vin în vizită turiști străini. Dacă nu există aceeași percepție a sincerității sau minciunii, vor apărea acuzații de rea intenție și de încercări de a păcăli. Aceste neînțelegeri
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mlădioase, sub greutatea acelorași picături de rouă, își plecau molatic fruntea lor înspre pământ; iar sub căldura soarelui dătător de viață florile galbene, albastre și roșii, ca trezite din somn, își ridicau încet către ceruri potirul lor strălucitor. Un văl străveziu, țesut din fire limpezi de lumină trandafirie și cer albastru, acoperea imensitatea solemnă a nesfârșitului, și imnul tăcerii netulburate se înălța de pretutindeni, ca o rugă de mulțumire către Ziditorul puternic a toată făptura..." (Calistrat Hogaș, Singur) Exemplificați, în enunțuri
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de subtilități ale limbajului, savurând înțelepciunea și umorul dintr-o vorbă de duh, se regăsesc aici. Temperament vindicativ, încercat poate și de un sentiment de vinovăție de clasă pentru starea de lucruri din țară, G. abordează pamfletul politic, în veșmântul străveziu al satirei. Marele vornic era un pătimaș, cu un surplus de umoare neagră. Titlul general al scrierilor sale dramatice este Istoria Țării Rumânești. Starea Țării Rumânești pă vremea streinilor și a pământenilor. Comedia Starea Țării Rumânești (scrisă prin 1831) are
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
dea un corp atât de concret, de plastic enigmei, să ne pună „în situația” ei, să ne facă să-i pipăim parcă încheieturile fizice, să ne inculce - măcar pentru o clipă - încrederea că am putea să ajungem „la zidul complet străveziu al nimicului”. ȘTEFAN AUG. DOINAȘ SCRIERI: Inel cu enigmă, Iași, 1970; Missa Solemnis, București, 1971; Poezii, Iași, 1972; Poemul de purpură și alte poeme, Cluj-Napoca, 1974; Diotima, Iași, 1975; Marea înfățișare, Iași, 1977; Zidirea și alte povestiri, București, 1978; ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
asupra conversiunii universului istoric spre spiritul absolut: "Timpul trebuie să fie călăuza creaturii către supraintelectualul, unicul etern și indefinit Dumnezeu". Opera literară viabilă a lui Cantemir este Istoria ieroglifică, adevărat Roman de Renard românesc, asupra tâlcului politic al căruia, destul de străveziu, s-a insistat cu exces. Corbul (Brîncoveanu), epitropul păsărilor, a dat poruncă să se înlăture Vidra (Const. Duca) de la epitropia dobitoacelor și să se înscăuneze Struțocămila (Mihai Racoviță). Vidra se apără ținând un discurs după toate regulile retoricii ("Vestita axiomă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scoși afară Rânjește ca un monstru ce-ar vrea să mă sfâșie... paharul cu ceai (cu un mic feeric care e mai mult o analiză a delicateței de ton a lichidului): Visam privind în fundul paharului de ceai Și-n sticla străvezie ca-ntr-o metempsihoză, Eu m-am văzut pe gânduri ținând în mînă-o roză, Subt un portic de aur cu bolta de email. Ca un turban albastru pe cerul roz de mai, Pe-un cer mai roz ca roza care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nas ros, Ca o creasta de cocos. Țurțur de Nina Cassian Din jgheabul casei mele S-a aninat poznaș Un turture de gheață Subțire și trufaș. Creștea văzând cu ochii Și pe-serat, târziu, În razele de luna Părea mai străveziu. Dar într-o zi cu soare O rază a venit Și țurțurul de gheață Plângând el s-a topit. Țurțurul de M. Micu Pic, pic, pic Plânge-un turture pitic. Supărat că soarele I-a muiat picioarele. Omul de zăpadă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
aruncă, Ne-ndemânatic și buimac; Chemarea-i scurtă peste lunca. Și din trifoiul adormit Cu flori ușoare și rotunde, Acelasi dulce târâit De greieri tineri îi răspunde. Pe-un fir subțire, auriu, Se leagănă sub o sulfina Un mic paianjen străveziu, O picătură de lumină. Și, dibuind un gândăcel Cu poleitele antene Coboară pe un mușețel La umbră între buruiene... Vară de Elenă Dragoș Pictoriță-i vară, florile îmbracă În culori alese, tuturor să placă. Cerului cunună-i face, viorie, Verde
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mințile lucide din vreme - pe două coordonate: la suprafață În numele principialului, În realitate sub cel al conjuncturalului. Nicicând scopul secund, adevăratul scop n-a fost mai Învăluit și mai ascuns În principii ca În acești ani; și nicicând, adevărul mai străveziu. Nu numai pentru că orice principiu Îndelung repetat duce cel mai adesea nu la certitudine ci la deriziune ci și pentru că, mai evident decât efectul oricărei demonstrații e calea spre el: manevra. Manipulările și stratagemele conduc la izbânzi, e adevărat, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]