76,894 matches
-
privesc în lungul străzii Robert de Flers; sunt azi doisprezece ani de la căsătoria mea cu Marica. Unii nu pregetă să se întrebe cât oi fi de fericit din punct de vedere conjugal - eu asta știu: imediat ce m-am instalat pe strada marchizului de Flers am simțit că sunt, în sfârșit, om. Statornic în urmărirea țelului, pândisem norocul la răspântie și-l înșfăcasem pentru a avea ceea ce în chip firesc mi s-ar fi cuvenit de la început, fără caznă și zbucium. Telle
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
în urmărirea țelului, pândisem norocul la răspântie și-l înșfăcasem pentru a avea ceea ce în chip firesc mi s-ar fi cuvenit de la început, fără caznă și zbucium. Telle est la situation." Robert de Flers, marchiz al Franței, dă numele străzii dinspre Batiște către Romană, pe care, la nr. 9, se afla reședința Sion - o construcție cu un cat datând din 1865, solidă, sobră, încăpătoare. Mateiu îi calcă pragul prima oară în 1923 pe 21 mai, invitat la ceai de stăpâna
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
franceză în școlile românești, aducând pentru instruire un contingent de profesori din Hexagon, detașați pe întreg teritoriul nostru; unii din ei au rămas definitiv aici. Pentru merite dovedite în ale francofoniei, Robert de Flers a dat o vreme numele său străzii pe care-și avea domiciliul Mateiu Caragiale. Azi aceasta împrumută numele logofătului Luca Stroici, probabil din motive de orgoliu național. * "18 mai. Drum la Bărcănești; j'ai dégrossi un travail. Dar ce ipochimen acest Gogu Ionescu! Se acomodează cu toate
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
teamă și interes. Se va dovedi, în cariera lui ulterioară, un maestru al acestei stratageme politice. * "17 februarie. După dejun fac o plimbare afară din cartier. O iau spre biserica vornicului Badea Bălăceanul și mă întorc prin capătul celălalt al străzii marchizului de Flers. Am impresia că sunt acompaniat pe tot parcursul: o umbră se prelinge pe ziduri, pași furișați fac să scârțâie zăpada în spatele meu. Strâng bine măciulia bastonului în pumn, îmi întorc fața de câteva ori. Silueta urmăritoare seamănă
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
limba engleză: 1949, “Patterns în Comparative Religion”). Să nu uităm că la Paris, cu toate cafenelele și atracțiile intelectuale Eliade a și suferit mult, si ecourile acestor momente triste le găsim în “Bătrânul și birocratul” (titlul în limba română “Pe Strada Mantuleasa”, 1966). Acum iarăși intervine o schimbare de scenă, o mare mutație cu consecințe atât de importante pentru Eliade și opera să. Este invitat în Statele Unite, la Universitatea din Chicago, singura care avea o catedră pentru studiul filozofiei religiilor. Această
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
Întors cu spatele spre noi, iar a băut din sticlă, apoi ne-a dat câteva minute pauză. Acest lucru Însemna că puteam să ne mișcăm și să privim pe ferestrele ce dădeau fie spre curtea clădirii, fie spre una dintre străzile orașului. M-am repezit către acestea. Speram să-l văd pe Iba. Dezamăgire! Totul, un fel de viermuială! Parcă eram deasupra unui furnicar! Într-un anume fel, pentru o clipă, m-am speriat. Vedeam prima dată lumea de dincolo de a
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
până când nu se mai putu desluși. Georgescu și cei de la parter se cruciră, apoi rămaseră nemișcați, gândindu-se În felul lor la cele Întâmplate. Dimineața Îi găsi obosiți. Fără voia lor se reîntâlniră În fața blocului. Domnul Georgescu Îi salută, traversă strada și se pierdu pe terenul din fața blocului. Vroia să se convingă la lumina zilei, de adevărul celor Întămplate. Găsi cu ușurință pivnița unde Întraseră mai Întâi străinii și apoi vecinii de la parter, dar nu văzu nici o urmă, nici de oameni
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
de aproape 90 de ani. ...Paris, 26 octombrie 2005, după-amiaza. Scriitorul Jean-Yves Conrad, bun cunoscător al Capitalei Luminii și prieten de suflet al lui Alexandru Danielopol, pe care Îl consideră conștiința sa spirituală, ne este ghid printr-un labirint de străzi din Arondismentul 15, prin care se circulă infernal, mașină lângă mașină. Căutăm Place Violet. La numărul 9: „Maison Anthelme-Payen” (Casa de Primire a Persoanelor În vârstă). În garsoniera 404, ne așteaptă un om - ni se spusese - „cu o năvalnică inteligență
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
o noapte de mai din acelea ce nu se pot uita... Tu priveai În grădină, iar eu, la razele lunii, descifram bucățile triste cerute de tine”. Care să fie casa cu cerdac și grădină din acest sonet? Cea din Iași, strada Butului 4, locuința soților Micle? Drept este că ei Închiriaseră această casă și aveau locuința de serviciu a lui Ștefan Micle, Rectorul Universității. În mai 1879 Ștefan Micle era În putere (va muri În august al acestui an, În urma unei
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Încingeau În părculețul din fața blocului și Îi scandam numele ca pe stadion. După ce am trecut În clasa a șasea sau a șaptea, Doru nu ne-a mai spus “copile”; ne-a botezat “puștoaicele mele”. Ne apăra mereu de băieții de pe străzile vecine care se perindau prin fața blocului nostru, simțind că e timpul să dăm “pârg”. Tot Doru ne apăra de bulgării de zăpadă prea tari, de bătăile care se iscau Între noi și fetele din blocul vecin, de primele tentații ale
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
de pe patul de spital, așa cum se Întâmplă, de exemplu, În Vară-primăvară. Pentru toate personajele prozelor scurte ale autoarei, cerul este Întotdeauna cenușiu, primăvara este mohorâtă și Înnorată, iar vara izbucnește dintr-odată, cu o forță colosală, ce răbufnește vulcanic pe străzile murdare ale Bucureștiului prin asfaltul Încins, prin apartamentele puternic Încălzite, prin valuri de transpirație. Este imposibil să reziști fluctuațiilor memoriei incandescente, care Își face din orice eveniment actual, oricât de neînsemnat, pârtia de lansare spre reminiscențele unei vieți care niciodată
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
Înainte ca orașul să se trezească propriu-zis. O lumină stranie, dată de reflexia cerului de un albastru strălucitor al nopții care se preschimba În dimineață, În Învelișul de oțel, sticlă sau beton al pădurii de clădiri Înalte ale orașului, umplea străzile nefiresc de pustii ale acelei ore matinale, transformând vestita metropolă Într-un colț provincial, liniștit, Îndatorat Încă felinarelor și cafenelelor târzii spre a trece noaptea, această enigmă omenească Încă nerezolvată de era tehnologică a contemporaneității. „Ia uite, 45 de minute
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
din toate gurile de metrou pe care le vedeam prin fereastra cafenelei unde ne oprisem pentru prima cafea a lungii zile care ne aștepta, au Început să iasă oameni grabiți, copii cu ghiozdane, vânzători ambulanți, iar orașul brăzdat de grătarul străzilor vibra Într-o disonanță polifonică, străduindu-se parcă să arunce În uitare acel moment de tihnă la care fusesem martori acum 45 de minute. Cu Corneliu ne-am Întâlnit la hotel, așa cum stabilisem. Era același pe care Îl vazusem acum
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
Dimineață de ora 8. Pe jumătate înghețată, pe jumătate adormită, prin orașul nostru. Sub cortina orizontului, încet-încet, ea își îmbracă trupul mătăsos și tânăr în raze de soare timid. Pași de primăvară colorați în verde crud mă poartă pe străzile fremătânde ale Sucevei. Spre ceasornicăria de lângă piață, domiciliul stabil al timpului nostru cel de toate zilele, ocupat non-stop. Grăbită, în ton cu lumea ce mișună spre piață sau stă curioasă pe lângă tarabele cu reviste, mă îndrept visătoare spre magazinul unde
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
O după-amiază călduță, cât poate fi la sfârșit de februarie. Hoinăream pe străzi fără un scop precis. Țâșneau gândurile din mine ca taxiurile ticsite de la semafor. Orașul era trist, lipsit de verdele crud al primăverii. Trist și singuratic, așa cum îl vedeam, părăsit - parcă - de toți. Câțiva bătrâni - melancolici și eiașteptau câteva raze de
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
parfum de liliac. Și cum să ții piept propriei tale înfloriri? Sau cum te poți opune farmecului inocent? Atâta viață într-un oraș mort m-a năucit. L-am luat în brațe și l-am strâns la piept. Motanul de pe străzi (da, așa este, chiar despre un motan vorbesc!), zgribulit, s-a ghemuit, mulțumindu-mi prin gâdilături și alintându-se. M-a apucat un râs nebunesc, căci mă dovedisem, la doar șaisprezece ani, bătrână și dezamăgită de viață. Și-atunci n-
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
venea nimic în minte. Nici toate năzdrăvăniile făcute în acea zi nu-mi dădeau nicio idee. Am adormit gândindu-mă cum ar fi să nu am nici cum să-mi amintesc de el, dacă își va dori iar viața de pe străzi. Sau poate dacă ar fi pierit amintirile mai ușor ar fi fost mai bine? În câteva ore mă obișnuisem atât cu el, încât vedeam o eventuală plecare a lui ca pe un dezastru. decât m-aș fi așteptat. Pentru tristețea
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
publicul cere literaturii accesibilitate și chiar facilitate. Literatura se vede obligată astăzi să renunțe la manierism, la estetizare, la cultivarea excesivă a parabolei și simbolului în favoarea unui limbaj direct, care să vorbească nu doar intelectualului rafinat ci și omului de pe stradă. Critica nu mai deține rolul de dinainte de 89, atunci dacă nu scria despre tine Manolescu sau Simion nu existai ca scriitor. Astăzi exiști foarte bine și fără critici! De pildă un scriitor ca Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici sau Florin
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
lăcomia nesățioasă a trufașilor crai vecini. Dar aceasta-i o poveste necunoscută cernăuțenilor de azi, o istorie prea îndepărtată, fără dreptul la revendicare” - conchide, cu năduf greu mascat, Doamna Limbii Române din Cernăuți, lăsând a se subînțelege că măcar o stradă s-ar fi cuvenit să-i poarte numele lui Ștefan cel Mare. În fraza de mai înainte, este de domeniul evidenței accentul sarcastic, dureros și, totuși, iertător al autoarei. Moldovenii au înălțat zid de apărare contra năvălitorilor de la nord - reliefează
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
cruzime, a prezentului: ,,Cu scurgerea anilor, Cernăuțiul se face tot mai mic, tot mai văduvit de enigme, în pofida creșterii etajelor și extinderii lui în toate părțile. Și devine tot mai trist, în ciuda sărbătorilor vesele și libertății de a-i cutreiera străzile fără teama de a rătăci.”. Urmează un racursiu în timp, dincolo de granița anilor 1989-2000, pre când prietenii din Moldova, care poposeau la Cernăuți, i se confesau, mai mult în serios decât în glumă, că-și plimbă pașii prin Europa. Cu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
dacă dorim să cunoaștem cât mai mult adevăr despre Cernăuțiul nostru, nu-i nevoie neapărat să stăm numai în universul rece al arhivelor. Îl putem găsi și în tăcerea grea a pietrelor, plimbându-ne încet, cu privirile în jos, pe străzile înguste, care mai păstrează pavajul din perioada interbelică, îl intuim în eleganța unor vechi clădiri și în somptuozitatea turnurilor bisericilor”. Pasajul de mai înainte îmi amintește o precizare pe care, într-un octombrie 2008, pe 21-22, mi-a oferit-o
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
dezarmante”. Revenind la crochiul bulversant al Mariei Toacă, nu avem voie să ocolim un nou oftat istoric al acesteia, provocat de desfigurarea Bucovinei de Nord: ,, Au fost devastate sfinte lăcașe, distruse librării și biblioteci de carte românească, schimbate denumirile de străzi... Însă șenilele tancurilor și cizmele ostașilor , care au intrat victorioși cu șaizeci de primăveri în urmă în metropola Bucovinei, n-au reușit să șteargă unele inscripții românești de pe caldarâmuri și de pe cazărmile care ies azi la iveală de sub tencuiala blocurilor
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
românii mei?/ Unde sunt românii?”. Impregnată de efuziuni lirice este tableta Doar o firavă frunză verde..., chemându-ne să visăm ,,cu ochii deschiși, la timpurile când strămoșii noștri străbăteau pe jos zeci de kilometri, cu desagii în spate”, când pe străzile celui mai frumos municipiu din Bucovina de Nord ,,și țăranii, și domnii se înțelegeau în limba noastră cea română”. Chemată, ispitită de mirajul târgului organizat în Piața Turcească pentru ,,meșteșugari și artizani ai frumosului popular”, în octombrie 2011, unde n-
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
la Teatrul Național din Cernăuți - metropola care ,,l-a fascinat prin concentrația de suflet și esența spiritului, în care s-a păstrat tradiția străveche a atâtor popoare” (,,se bucura de simpatia tuturor, fiind cunoscut de multă lume, când ieșea pe stradă, era înconjurat de mulțime”, ,,avea un farmec cuceritor de povestitor și toți îl ascultau cu gura căscată”; ,,...întrebat de ce face atâta paradă de românism - pictează, în exclusivitate, țărani români, casa îi este amenajată în stil românesc, îmbracă deseori costumul popular
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
simbolic, peste timp, cu titlul onorific ,,Drept între popoare”, cu un monument înălțat în Tel Aviv, Capitala Țării Sfinte: Israel, și, în cele din urmă, cu o placă pentru veșnică amintire, comemorativă, prinsă pe zidul casei cu nr. 6 de pe strada Zankovețka, din Cernăuți. Autoarea subliniază că toate inițiativele de a-l comemora pe acest vrednic român, Traian Popovici, au venit din partea evreilor trăitori în Occident. ,,Au trecut deja 70 de ani de la Holocaustul poporului evreiesc - scria Maria Toacă, în octombrie
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]