1,841 matches
-
rămînere; de rău; reabilitare; realizare; reciclare; recunoaște; refuz; refuza; reîntoarce; relația; de rele; religie; a renunța; renunțare; respingere; romantic; rupt de lume; salva; sania; sărman; o scăpa; scoate; scoică; scutură; sentimente; sfîntă; de sine; slobozi; slujbă; soacră; spăla; spune; sta; straie; stricat; stupid; suferință; suficiență; sustrage; școală; telefon; trădător; ceea ce nu trebuie; a trece; tricou; trist; tristă; uită; uriaș; urît; vaca; vacă; vătăma; vesta; veșmînt; vicii; vindeca; vitamină; vîrf; voință; zăpadă; zbor (1); 762/324/95/229/0 leu: animal (101
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
minge; la modă; musafir; neagră; de necrezut; numele; obiect; obișnuință; ochelari; ogradă, curte; pantaloni; pantofi; parcare; pălărie; părinți; perspectivă; plăcere; povară; prag; provocare; a nu purta; rochii; ruptă; sacou; sat; scară; scăpare; scîrțîit; scurte; sfîntul Andrei; sigură; sortită; spațiu; stabilitate; straie; stricată; sunet; șapcă; școală; telefon; teniși; trend; uman; umblă; urca; ușă deschisă; uz; uza; văzduh; vestă; viitor; vorbe; to weas; zilnic; zîmbește(1); 774/224/73/152/0 pod: apă (126); trecere (115); înalt (30); punte (27); drum (23); rîu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Popa Tanda; popă; cam toți popii; poveste; predică; prefăcut; preoteasă; preotul; profit; prostul; rabă; rang; rasă; răzătoare; rea; reprezentant; repulsie; respect; roabă; rochie; sacru; sat; satan; satană; sceptru; sfătuitor; sfinte; sfințenie; sfințire; slujitor; slujitor domnului; slujnic; smerenie; spaimă; spirit; spovedire; straie; sur; șarlatan; șmecher; Teodosie; teolog; veselă; veșminte; vot; :) (1); 786/175/49/126/0 porni: începe (68); pleca (63); merge (50); drum (48); mașina (47); start (34); la drum (31); a începe (28); mașină (28); opri (26); început (23); a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vizuale a ochilor, și nu prin inspecția făcută de spirit. Căci tot la fel cum spun că văd ceara, nu voi ezita să spun, dacă din Întâmplare privesc afară pe fereastră, că văd oameni, cu toate că ceea ce văd sunt pălării și straie, care pot foarte bine să acopere doar niște spectre sau oameni simulați, care se mișcă sub impulsurile unor resorturi? Dar hotărăsc că am de-a face cu oameni adevărați, și astfel - numai prin puterea de a judeca ce se află
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
președintele „despărțământului” Sighet al „Astrei”, rememorează împrejurările în care s-a deschis prima școală țărănească din România. Iată: în zorii zilei de 15 iunie 1931, un grup de 18 săteni din diferite sate ale Maramureșului, „cu toții țărani fruntași, îmbrăcați în straie de sărbătoare, au plecat din comunele lor spre Sighet, la învățătură mai înaltă. Erau oameni în toată firea, unii trecuți chiar de vârsta cătăniei, și, desigur, nu le-a fost ușor să înfrunte ironia celor din sat, când s-au
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
două coarne sau Crai Nou, mijlocește împlinirea unor vrăji și descântece. "Luna din fântână", din recitativul urăturii pentru Malancă, simbolizează tocmai această renaștere a lunii din apele primordiale care primenesc sorții omului: "Ne primiți Malanca-n casă, / Că-i cu straie de mătasă / Și afară viscolește, / Mândre straie ponosește. Sculați, boieri, sculați, cucoane, / Din paturi, de pe covoare / Ș-aprindeți o lumânare, / Să se vadă ca din soare, / Că intră Malanca-n casă. / Să puie stative, să țasă / Pânză, scoarță, testemele, / Pânzături
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
unor vrăji și descântece. "Luna din fântână", din recitativul urăturii pentru Malancă, simbolizează tocmai această renaștere a lunii din apele primordiale care primenesc sorții omului: "Ne primiți Malanca-n casă, / Că-i cu straie de mătasă / Și afară viscolește, / Mândre straie ponosește. Sculați, boieri, sculați, cucoane, / Din paturi, de pe covoare / Ș-aprindeți o lumânare, / Să se vadă ca din soare, / Că intră Malanca-n casă. / Să puie stative, să țasă / Pânză, scoarță, testemele, / Pânzături, catrinți, sumane, / Trase-n furcă de mașină
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
încetare" ("Floarea neagră"). Poetul nu abdică niciodată de la tonul grav, gama majoră a inspirației sale căutând universul propice creației. Ca și Lucian Blaga, el caută în acest sens satul și casa părintească. "Acasă-așadar în bârlog, la străvechiul jug înstrăinat/ vechile straie de rob pe câmpia putredă de oseminte" ("Întoarcerea poetului"). Se va defini și în raport cu generația menită să desțelenească pământul bătrân, o generație solidară la bine și la rău, cu un puternic spirit de sacrificiu și umanitarism: "Prietenii mei înjugați la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
direct. Ion Gheorghe se întoarce în lumea lui Por împărat, la Dionisos, în lumea Feților-Frumoși așezați într-o floră luxuriantă, într-o faună bogată de mamifere și reptile: "Iată că vin oamenii cu gura plină de dinți asemenea limbilor/ după straie le cunoaște munca și rostul trebilor/ plină de pământul galben pe picioare/ se vede pieptul cu pielea șarpelui de casă,/ acum că fac diguri și galerii și tot felul de ziduri la izvoare/ pre chipul și asemănarea castorilor cei cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
săbii. Ce va fi? Pândiți-o în pagina șase a săptămânalelor de poimâine printre cuvintele încrucișate, într-o îmbârligare dungată, încă de ieri sau alaltăieri. Acolo și poate nu numai acolo, s-ar putea să vi se arate, (uneori în straie vărgate) ziua de poimâine de după noaptea de astăzi spre mâine, promițând, mincinos, răsăritul luminos, care ne-a mai orbit generos decenii (de luat și nu de dat) cu orbitorul său timp luminat. Ducă-se, lăsați-le intrate în înapoia lor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în buzunar, ca să înlături vreo nenorocire. î Dacă îmbraci o haină nouă, să te duci îndată la apă, că degrabă îți vei face alta. Femeia care se îmbracă bărbătește va fi ruptă de șerpi pe lumea cealaltă. Cine își coasă straiul pe dînsul să ție un pai în gură, căci altfel uită îndată. Dacă rămîne în vreo haină însăilătură, apoi se crede că nu-i plătit croitorul. Se crede că, dacă-i cade cuiva vreun bumb sau altceva de la un strai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
straiul pe dînsul să ție un pai în gură, căci altfel uită îndată. Dacă rămîne în vreo haină însăilătură, apoi se crede că nu-i plătit croitorul. Se crede că, dacă-i cade cuiva vreun bumb sau altceva de la un strai, va avea o neplăcere. Să îmbraci hainele noi într-o zi de sec, că-ți merge bine. Se crede că acei care din întîmplare se anină cu veșmintele unul de altul se vor înrudi. Pînza pentru albituri se croiește lunea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ziua nu se spun povești, crezîndu-se că la din contra, i s-ar rupe povestitorului curînd că meșile. Femeia să nu bată hainele unui copil cu maiul pînă la un an, că se face copilul bătăuș. Dacă visează cineva un strai rupt, se zice că va avea o scîrbă. De verși pe straie vin, ai să-ți faci altele noi. Dacă sare vreun scîntei pe cineva de pe vatră și se aprinde vreun strai de pe dînsul, apoi e semn a zvoană. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ar rupe povestitorului curînd că meșile. Femeia să nu bată hainele unui copil cu maiul pînă la un an, că se face copilul bătăuș. Dacă visează cineva un strai rupt, se zice că va avea o scîrbă. De verși pe straie vin, ai să-ți faci altele noi. Dacă sare vreun scîntei pe cineva de pe vatră și se aprinde vreun strai de pe dînsul, apoi e semn a zvoană. Să nu croiești la nici o haină întîi gulerul, că este rău de moarte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se face copilul bătăuș. Dacă visează cineva un strai rupt, se zice că va avea o scîrbă. De verși pe straie vin, ai să-ți faci altele noi. Dacă sare vreun scîntei pe cineva de pe vatră și se aprinde vreun strai de pe dînsul, apoi e semn a zvoană. Să nu croiești la nici o haină întîi gulerul, că este rău de moarte. Cînd cumperi vreo țoală nouă, să nu o iei de marți la purtare. Cînd croiești o haină sîmbăta și o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mamă ta. Dacă ai greșit, întoarce-te înapoi pe unde ai trecut, ca s-o scapi. Cînd mor copiii cuiva, e bine a aduna petice de la nouă case ai căror gospodari nu sînt cununați de-al doilea și a face strai copilului, și apoi acesta nu va muri de nimic. Cînd zaci și-ți iese stîrlici* pe trup e semn de moarte. Acul rupt să nu-l azvîrli, ci să-l înfigi undeva, că altfel îți moare un copil. Cînd dai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oaspeți. Cînd se lasă un fir de păr din cap pe frunte în jos e semn că vin rudele. Cînd te sui pe pat și-ți cade papucul pe dos, îți vine un neam. Se crede că dacă se prinde straiul cuiva în ușă vor veni oaspeți. Dacă-i cade cuiva, pe cînd se piaptănă, pieptenele cel rar din mînă, apoi se crede că are să vie un oaspe rar; iar dacă cade cel des, apoi va sosi un oaspe des. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sîmbăta să nu se mănînce de dimineață, căci în această zi se împărtășește îngerul. Sîmbăta nu se unge, nici se văruiește, căci la din contra, s-ar unge cu lut gurile morților. Sîmbăta să nu zici nimănui, văzîndu-l îmbrăcat cu straie noi: „Porți sănătos!“, că-i dorești moartea. Dacă sîmbăta se croiește ceva, tot în acea zi să se și isprăvească, căci altfel e rău de boală. Cînd vremea rea începe sîmbăta, ține mult. Sîmbăta cine se îmbolnăvește scapă foarte greu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tău, că pe lumea ailaltă îl duci în spinare. Șoarece Cînd sînt șoareci mulți, are să fie belșug în acel an. Să nu iei nimic de la omul mort, că-i păcat și iei șoarecii la tine acasă. Dacă rod șoarecii un strai al cuiva îi semn rău de boală. Să nu mănînci făină gogoloșită din pod, că-i rău de șoareci. Dacă ți-a cere o femeie însărcinată și nu i-i da, au să-ți roadă șoarecii lucruri din casă. Din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
este... și ca dânsa suntem noi". În penultima strofă, Eminescu definește poezia drept o creație pură, divină, unde imaginile poetice sunt "icoane" care înnobilează mintea și sufletul: "Înger palid cu priviri curate,/ Voluptos joc cu icoane și cu glasuri tremurate/ Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea". Poezia transfigurează realitatea, re-creează, prin cuvânt, alt univers; e un rezultat al gândirii mitice și simbolice. Poezia transfigurează prin metamorfoza "joc cu icoane"... Poetul caută cuvântul "ce exprimă adevărul" (adevărul vieții, sentimente
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
scrisori compromițătoare pentru Duca. Situația se complică din momentul în care Alecu Ruset se îndrăgostește de Catrina, fiica despotului Duca. Acesta îl însoțește pe abatele de Marenne prin Moldova până la Istanbul. La început beizadeaua nu făcu o impresie prea bună: "straiul nu-i era strălucit, așa precum ar fi fost de așteptat de la un fecior de Domn", și nici înfățișarea nu spunea nimic: "cam palid și subțiratic". Abatele află despre conflictele acestuia cu Duca-Vodă, care în viziunea lui Alecu Ruset este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de populare. Ne place să ne imaginăm Șobolanul etern, Șobolanul indestructibil ridicându-se, după câteva secole petrecute în subteran, apărând din ruinele vreunui megalopolis, mort de nerăbdare, dar totodată mai viu, mai eroic, mai viclean ca niciodată. Odată scăpat din straiele sale naturale, odată creată prima unealtă oricât de modestă sau rudimentară nu-i mai rămânea, pentru a reface lumea, pentru a și-o însuși, decât să acceadă la cunoaștere. Este firesc să ne mire viteza cu care ratus vulgus a
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
milenii pentru a-și schimba natura, pentru a scăpa de umilința de a fi nevoit să-și expună vederii organele sexuale, de a fi nevoit să se acupleze cu parteneri de același sânge, de a fi nevoit să doarmă cu straiele, instrumentele și armele sale. Scăpat din robia instinctului, putea dispune plenar de inteligența sa pentru a se lansa în cucerirea universului. Într-un roman de ficțiune apărut recent o fabulă, în multe privințe la fel de credibilă, la fel de edificatoare ca Istoria un
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
eminesciană recompune prin simboluri „spațiul mioritic-. 4. Limba poetică eminesciană, cea mai aleasă întrupare a spiritului național. Metafora este regină a versului eminescian ă„ce e poezia? Înger palid cu priviri curate-, Voluptuos joc cu icoane și cu glasuri tremurate, Strai de purpură și aur peste țarâna cea grea-). „Forma limbei naționale care și-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veșmântului cugetării românești-. Titu Maiorescu. Opera
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
scris un fel de "Evanghelie gnostică", ca urmare a învățăturilor primite din partea unei entități spirituale numită Philemon, și pe Rudolf Steiner, fondatorul antroposofiei, pe care Jung o vedea ca pe o variantă a teosofiei, amîndouă fiind considerate "gnosticism pur în straie hinduse". De altfel, asemănarea dintre gnosticism și unele religii orientale a fost recunoscută de multă vreme, termenul de gnosis fiind echivalat fie cu sanscritul jnana, care înseamnă cunoaștere spirituală, fie cu chinezescul tao -calea. Asemenea lui Atman, care este prezența
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]