3,280 matches
-
În contact cu vizitatorul venit din alte galaxii sau fuseseră atinse de privirea lui. După ce terminase de tămâiat odaia, trecuse prin tinda ce da În cerdac, coborîse cele trei trepte de lemn și făcuse Înconjurul casei, tămâind cu grijă și stropind cu agheasmă fiecare colț. Cocoșii Începeau să cânte cucurigu. Aproape se crăpa de ziuă. Ascultând pălăvrăgeala Extraterestrului, Mașa nici nu-și dăduse seama când trecuse timpul. În depărtări, deasupra cumpenei ce se profila În dreapta ei pe cer, clipocea Luceafărul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
doua zi era ajunul de Bobotează. Seara, după ce se Întorcea de la vecernie, tatăl o punea pe Mașa să arunce banii În fântână. Banii aveau darul de a revela viitorul. Bănuții strânși la colind erau aduși pe o tavă de strălucitoare, stropită cu agheasmă. Aruncau atâția bani pentru bunăstarea și fericirea tuturor, Încât atunci când cufundau căldarea mai adânc, scoteau la suprafață, odată cu apa, și micile comori. Primăvara, când banii se sfârșeau, Nicanor Începea să arunce În fântână pești. Și peștii, ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
greșiți cotele de scurgere a apei de ploaie? În afară de asta, stratul de nisip nu este suficient de omogen...! Mai pot adăuga după cunoștințele mele, betonul are nevoie de timp pentru a intra În priză ca după aceia periodic să fie stropit cu apă...!! Dacă mă gândesc bine, motivele pot fi mai multe...! Deci, Încetați lucrul...!!” Tony Pavone zâmbi sarcastic. „Ne mai pomenit...! De când domnule preot ai părăsit misiunea Încredințată de Dumnezeu și te ocupi de betoane...?” Muncitorii râseră zgomotos În timp ce preotul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Cuvintele asasinului ce nu admitea replică o făcu pe biata femeie să genereze o puternică criză de nervi, după care leșină. Obișnuit cu asemenea scene,Lct.Col.Tudose Ion ordonă ofițerului de gardă să aducă o cană cu apă, o stropi puțin și punându-i În gura Între-deschisă câteva picături. O mai frecționă puțin pe frunte după care Îi arse câteva palme penetrante, timp În care femeia Își reveni. O dojeni cu voce calmă. “Bine cucoană, om serios ești dumneata...? Dece
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ascunși la pândă cu câini dresați ce ascultă până și adierea vântului, În timp ce copii și mai ales bătrânii contra unei sume de bani derizorii sunt ce-i mai temuți informatori...!” “Cum ați reușit totuși să Înșelați câinii special dresați...?” “Am stropit hainele și bocancii cu soluție de amoniac, neutralizând mirosul extrem de dezvoltat al animalelor. Ziua dormeam ascunși prin șanțuri și tufișuri iar noaptea ne târam pe coate cucerind cu precauție fiecare metru liniar de drum...!” “Sincer vorbind, Îmi pare rău...!” “În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
câte un individ din comisia oamenilor muncii În așa fel să nu aibă cunoștință un membru de celălalt. Lua notițe dela fiecare cam ce aparatură elecronică dorea să-i fie făcută cadou, nu mai vorbim de consumul produselor de bucătărie stropite cu vinul cel mai scump al localului. Întrucât, această vizită turistică În Statul Israel nu prezenta prea mare pericol de-a rămâne acolo: unii din membri comisiei mai inițiați În afacerile guvernului aveau cunoștință de relațiile de prietenie dintre cele
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
gratii pe pâine și apă. — Nu, e doar felul meu muritor de-a fi. Nu poți să-l ții la fund. Trebuie să iasă. Și eu urăsc asta. Subțirele domn Sammler, aranjând delicat căldarea ușoară la țeavă, În timp ce apa rapidă stropea. — Știu că tata aducea aici tipi care instalau conexiuni false. M-aș fi gândit că dacă erau bani mulți țeava falsă ar fi fost groasă. Nu, n-ar fi făcut un lucru evident. Ai o imagine greșită despre el. Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mașinile tale luxoase, faci excursii cu prietenii-vedete de film ai soției tale și mergi la petrecerile ei ridicole. Ai noroc că tata nu e aici să te bată pentru toate excesele tale. Irene și-a cufundat zgomotos vâsla în apă stropindu-i. Vă aud, i-a anunțat ea. Niciodată nu plângeai când te bătea, a spus Naji ignorând picăturile de apă de pe frunte. Nu făceai niciodată nimic până când ... În tăcerea care a urmat, Irene s-a întors către ei. Până când ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Muhammad este profetul lui.” Nimic altceva nu există. Cu excepția banilor, i-a tăiat-o Ahmad. Și cea mai recentă celebritate care trebuie să-ți mulțumească pentru buzele noi pe care i le-ai făcut. Apropo, a intervenit Irene la subiect, stropindu-i încă o dată ca să se asigure că frații încheiaseră discuția. Ați văzut-o pe Meg Ryan ? Pun pariu că și-a făcut buzele. De ce l-ar părăsi cineva pe Dennis Quaid ? a întrebat Jina. Asta vreau eu să știu. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
spus ea băiatului. Toată lumea s-a aplecat peste bord și s-au lăsat purtați de undele liniștite care-i duceau spre Barth Hot Springs. Naji și-a pierdut veșnica lui grimasă, ba chiar, din când în când, atunci când Ahmad îl stropea cu apă, a și râs. Lui Irene i-a părut rău când a văzut tabăra de la Sunny Bar. Totuși a aplaudat gama impresionantă de vinuri pe care Drew le-a scos la lumină, cât și aspectul lui de excepție - jeanși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
și-a trecut la nivelul șase. Bună mișcare ! Naji a observat bărcile înaintea lui Irene. Erau șase. Ghizii le conduceau cu expresii serioase către mal. Irene a închis jocul. Văzuse grupul respectiv la începutul excursiei, atunci când toată lumea țipa și se stropea cu apă. La lansarea bărcilor fusese și-un Labrador care alerga de colo-colo. Acum nimeni nu scotea nici un sunet. Câinele nu s-a aplecat peste provă, ci a rămas pe fundul bărcii, cu capul pe labe. Irene și-a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
septembrie întoarce în rotunjimi de copac cornișe împodobite cu hortensii înflorite printre castane pași șovăitori de bătrâni în landoul pictat cu crizanteme aurii scrâșnete de copii un șarpe vertical desparte amărăciuni de bucurii rugăciuni și iertări ne apropie de Dumnezeu stropi de ploaie sting arsuri ale frunzelor moarte confucius nedumerit se întreabă unde se duce lumina Antonella MOCANU <biography> Născută la Târgoviște în județul Dâmbovița. Absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității Ecologice, București, promoția 1999. Activitate literară pe rețelele ning
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
zvâcnind înspre nor, din crengile-n raze, săgeți în cunună trimite să curgă iubire din dor... Știai că ...prin curcubeul dospit între genele-mi lentilă am privit în oglinda-ți sufletului umbrită de valuri de tristețe știai că mi-ai stropit adâncul inimii să nu mai pot privi dincolo de roua unde se ascunde dorul să-și cânte doina îți simt respirația ce aleargă prin degetele-mi furnicar și-mi sufocă dulce-amar cuvintele pe care ți le-ai prins cercei în clarul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
rătăcise glasul În jocul de lumini și umbre Ale coloanei a șaptea, Ridicată din cenușa vechiului Turn al dorințelor încătușate Ce îmblânzea noaptea răstignind Șoaptele celor mirați în Necunoscutul clipei de tăcere. Este singurul oraș care, încă Mai venerează stelele stropind Cu lacrimi urmele pașilor Copiilor născuți în rugăciune Sub neobosita veghe a bătrânilor Uitați și înfrigurați în amintiri, În trecut, în glasul putregăit de Tăcere, amorțit de cuvinte nerostite. Acesta este orașul în care am fost Călător, soț și amant
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pictasem în geam o frunză de care să te agăți stăteam în ochii tăi ca în hubloul unui submarin și frunza galbenă se încăpățâna să rămână suspendată se hrănea din lună cu clorofilă de miere avea genuchii umezi precum partiturile stropite de ploaie îți făcea semne disperate în limbajul surdo muților mâine oamenii or să-ți pară niște muște care bâzâie eram doi călători ultima nervură avea o bifurcație vatmanul a aprins felinarul ca un coșar pierdut în timp apoi a
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
amintea de oameni dragi pe care aproape că îi uitasem pe nedrept, așa că fără să mă gândesc prea mult am început să le scriu o scrisoare. Pe malul Mureșului O ceață groasă căzuse peste oraș de parcă geamurile ar fi fost stropite cu lapte. Sâmbăta dormeam cu o oră mai mult și-n ora aceea visam cât pentru toată săptămâna. Ne făceam planuri cu cine să mergem în oraș, ne gândeam de unde am putea împrumuta niște mărunt și uitam de frigul din
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
mai mult de trei metri de străinii pe care nu-i cunosc... exerciții simulate pentru festivalul etern ce se repetă În fiecare seară. Am pășit la marginea trotuarului ca să opresc un taxi. Tashiro Îmi tăie calea și-mi șopti, precipitat, stropindu-mi urechea: — Vă rog, ascultați-mă! E un secret teribil. L-am zărit... L-am văzut pe domnul Nemuro. Nu mint. De ce nu vreți să mă ascultați? Doar pe dumneavoastră vă privește... vreți să-l găsiți, nu ? Nu mă credeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
cu șuvițele albe ale coamei calului. Străbăteau stâncile spre mine, mișcându-se simbiotic într-un ritm pe care interior l-am trăit ca pe melodia „Arrival”. Fata a coborât și amândoi au început să se joace în mare, s-au stropit cu apă, și-au apropiat „obrazurile”, s-au tăvălit în valuri. Aveai senzația că erau singuri pe lume, într-un cosmos în care își erau de ajuns unul altuia. Când văd urât cronic, mă gândesc la ei doi și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
lucruri ciudate și eu n-am oprit-o s-o întreb și e sigur, foarte sigur că fusese ea. În după-amiaza aceea, la bătaia aceluiași timp, era vară, doamna Carolina Pavel deschise ferestrele camerelor ei apoi ieși în curte să stropească cimentul încins, trebuia puțină răcoare. Trecuseră desigur câțiva ani, părea să nu audă vuietul vremii ce-i șuiera la urechi, cânta, fals dar cu mare cuprindere, se auzea din când în când „O sole mio!”... restul nu se înțelegea. Intrasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Popescu deschise ferestrele dinspre curte, atentă la perdelele de voal, albe și lungi, - nu le mișca nici o adiere. După ce-și puse capotul pe ea, ieși în curte, potrivi furtunul pe care-l ținea într-o ladă lângă cișmea și stropi asfaltul încins din fața ferestrelor, răcorindu-l. Apoi intră în casă, își făcu un duș și la urmă se întinse pe canapeaua din sufragerie, fredonând o melodie oarecare. Deschise aparatul de radio, prinse un post străin ce transmitea muzică de jazz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
a avut nimic de spus. Seara am servit dineul pe o navă maritimă de pasageri reprezentativă a Ucrainei, care era ancorată în Marea Neagră, cel mai probabil pe Canalul Bâstroe. Toți participanții au înnoptat pe această navă. A fost un dineu stropit din belșug cu vodcă, foarte mult apreciată, îndeosebi de localnici. A fost prezentat și un agreabil program artistic. O seară plăcută cu care s-a încheiat prima reuniune a "Trilateralei". O a doua întâlnire la nivel înalt a acestei mini-structuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
sta nemișcat pe o ramură de fag întinsă spre soare; îi sticleau penele ca gălbenușul oului; întindea din vreme în vreme gâtul și da drumul unei fluierături gâlgâite, care trezea un răsunet lung în urmă, în ramurile pădurii. Paseri mărunte, stropite cu felurite colori, se chemau de pe vârfuri de nuielușe mlădioase; erau stigleți cu pete de sânge, pițigoi rotunzi cu pene cenușii și negre, cintezi cu piepturile cărămizii. Se priveau cu ochișori sticliți ca vârfuri de ace, deschideau pliscuri și fărâmau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cofa cu apă după ușă, apoi se așeză la vatră, pe scăunașul ei cu trei picioare. Niță Lepădatu băgă de samă că fața i-i mai rumănă și pieptănătura mai lucie și mai linsă. Se privise în izvor și-și stropise obrazul și părul cu apă curată. —Ei, apoi acu ce-om face? întrebă drumețul oftând. —Hm! ce-i face?... apoi îi gusta ceva cu noi... că doar oameni suntem... și pe urmă ne-om lăsa până devale la curte... Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în perine. Nana Floarea începu să șoptească nedeslușit umblând prin casă și căutând în toate cotloanele o sută de lucruri. Câteodată se oprea și gemea. Pornea iarăși să caute; uita ce o doare; după aceea se tânguia iarăși. Culi își stropi ochii cu apă și-și clăti gura amară. Trase de mânici haina cea groasă, căptușită cu blană de miel, și ieși hotărât, tropăind. Cățelușa de vânătoare îl urma. Din camara de alături, alese sarica ce era de trebuință bătrânei; veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
moartă în sanie. Murgu, pierit în mărghilă. Pruncul țipa în covrul din sanie. Înapoi - era singurătatea casei de vânătoare. Înainte, așezări omenești în depărtarea câmpiilor. Viscolul avea toane; când se alina, când se învârtejea sunând în pădurea de brad și stropind acum ace înghețate. Asta-i vremea înfricoșată a muntenilor, în vremea iernii cresc singurătățile până la cer și pân’ la capătul lumii. Căzute pentru totdeauna par amintirile soarelui. Un zeu dușman a mânat cu harapnic de furtună turmele de veacuri în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]