6,207 matches
-
ființe. După prelucrarea datelor sondajului, se obțin rezultatele distincte cu frecvențele relative (sau distribuția de frecvențe) care estimează (conform teoremelor teoriei estimației, pe baza legii numerelor mari) distribuția (repartiția) probabilistică (de probabilitate, probabilistă) teoretică a acestora. În cazul ființelor, mulțimea studiată poate fi socotită ca un ecosistem de sine stătător, iar observațiile făcute urmăresc numărul de specii sau abundența ecosistemului. Extinzând experimentul unidimensional (8.1), ne putem imagina un sondaj care urmărește două caracteristici ale unei populații statistice și astfel obținem
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
abundenței speciilor. Ca urmare, un sondaj definit prin 100 de zone de observare specifice a condus la un număr de rezultate sintetizate în tabelul 8.6 în care valorile variabilei X reprezintă numărul de tipuri de arbuști identificați în zonele studiate, iar valorile variabilei Y reprezintă numărul de tipuri de flori care au fost identificate în aceleași zone studiate. Tabelul 8.6 conține și frecvențele relative ale diverselor prezențe posibile ale tipurilor de arbuști și de flori observate în cele 100
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
număr de rezultate sintetizate în tabelul 8.6 în care valorile variabilei X reprezintă numărul de tipuri de arbuști identificați în zonele studiate, iar valorile variabilei Y reprezintă numărul de tipuri de flori care au fost identificate în aceleași zone studiate. Tabelul 8.6 conține și frecvențele relative ale diverselor prezențe posibile ale tipurilor de arbuști și de flori observate în cele 100 de zone ale sondajului considerat (intenționat nesimplificate, ca să fie citite procentual). Precizare. Simbolul u se referă la ponderile
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
să schimbăm structura sau desfacerea de tipul (3.1), păstrând însă un anumit grad de concentrare sau de diversitate a elementelor și urmărind atingerea unui alt scop economic sau de altă natură. În astfel de situații, vorbim despre diversificarea mulțimii studiate sau despre o restructurare sau o rearanjare a elementelor sale, având în vedere și conceptul de diversitate în anumite ipostaze. Astfel de preocupări reprezintă (definesc) obiectul gestiunii sau mangementului diversității, concept delicat atât ca formulare, cât și ca soluționare a
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
matematică aplicată sau aplicabilă în economie, și nu numai. 9.1.1. Principiul Rațiunii Insuficiente al lui Laplace (1812) Pentru determinarea unei distribuții de probabilitate discrete optime în condițiile în care nu dispunem de multe date sau informații despre experimentul studiat, Laplace a formulat Principiul Rațiunii Insuficiente conform căruia: „dacă nu avem niciun motiv să credem că un rezultat al experimentului are mai multe șanse de realizare decât altul, atunci cel mai bine este să acordăm tuturor rezultatelor aceeași șansă de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
unui experiment statistic (probabilist). Într-un astfel de context probabilist, Jaynes a formulat Principiul Informației Maxime, conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, se va alege aceea care maximizează cantitatea medie de informație asociată experimentului studiat”. Altfel spus, cea mai bună distribuție posibilă era aceea care maximiza entropia Shannon (pe vremea aceea cea mai cunoscută măsură a informației!). Introducând conceptul de entropie ponderată în anul 1971, Silviu Guiașu a extins entropia Shannon, definind cantitatea medie de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
cu această ocazie a reformulat Principiul Informației Maxime al lui Jaynes în sensul entropiei ponderate, astfel că: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, se va alege aceea care maximizează cantitatea medie de informație utilă asociată experimentului studiat”. 9.1.3. Principiul Diversității Maxime al lui Guiașu (2003) Dincolo de rezultatele deosebite privind teoria matematică a informației, Guiașu a avut contribuții remarcabile legate de măsurarea diversității în strânsă conexiune cu teoria informației. Definind indicele diversității ponderate în anul 2003
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
reformulat încă o dată Principiul Informației Maxime al lui Jaynes, dar în termenii diversității, enunțând astfel Principiul Diversității Maxime conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, se va alege aceea care maximizează măsura diversității asociată experimentului studiat”. Altfel spus, în cazul acesta, cea mai bună distribuție este considerată aceea care maximizează indicele diversității, oricare ar fi expresia de calcul al acestuia, constatând că dacă indicele diversității este definit cu ajutorul entropiei, atunci Principiul Diversității Maxime devine Principiul Informației
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de comparație (z2) între grupa experimentală și de control. Așadar, interpretarea rezultatelor cercetării s-a făcut pe baza a trei parametri: z1, z2 și reprezentarea grafică. Formula testului de comparație “z” a fost următoarea. În urma intervenției experimentale, valorile capacităților psihomotrice studiate au crescut progresiv față de faza de pre-test executată la începutul semestrului I al anului universitar 2007/2008. Această afirmație este întărită de valoarea testului de comparație “z1”, ale post testului, pentru grupa experimentală și “z2” între grupa experimentală și grupa
DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR PSIHOMOTRICE CU MIJLOACE SPECIFICE JOCULUI DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Florin Țurcanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_821]
-
straturile de plante medicinale și aveți suficient timp să faceți răsaduri, le puteți vinde, reușind astfel să obțineți banii pe care îi investiți în grădina, chiar din aceasta. Tiparele pe carele puteți folosi pentru a vă face straturile sunt nelimitate. Studiați câteva cărți de amenajare a grădinilor pentru a vedea ce se potrivește cel mai bine stilului dvs. de viață. Este bine să vă gândiți la tipurile de plante pe care doriți să le aveți în grădină. Odată plantate, este mai
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
din V-ul magic, pentru a calma crampele și bufeurile. Figura 12: Câteva puncte reflexe din zona V-ului magic. Aceste puncte de presiune sunt adesea numite „puncte calmante”. Va fi ușor să găsiți punctele pe care le căutați dacă studiați hărțile. În multe situații, pentru eliminarea durerii, o apăsare constantă este mai eficientă decât efectuarea unor mișcări de presare-rotire. Când găsiți un punct dureros, presați cu fermitate timp de cel puțin două minute și respirați adânc pentru a diminua senzația
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
toate organele deodată, și nu pe rând. De aceea, folosirea acestor instrumente este de multe ori utilă, în caz de constipație sau de alte probleme digestive ori intestinale. Stimularea punctelor reflexe de pe dosul palmeitc "Stimularea punctelor reflexe de pe dosul palmei" Studiați harta C (p. 45) pentru a vedea zonele reflexe de pe dosul palmei. Aici pielea este mai subțire și punctele reflexe nu sunt atât de sensibile. De aceea, masajul reflexogen se va efectua mai ales în palme. Cu toate acestea, masajul
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
care o schimbare de perspectivă poate să ducă la descoperirea de noi modalități de învățare în procesul instructiv; - utilizează propriile cunoștințe de specialitate pentru a lua decizii pertinente la nivelul programelor de studiu; - stimulează înțelegerea de către elevi a fundamentelor materiilor studiate, relațiile interdisciplinare și aplicabilitatea practică a cunoștințelor dobândite; - selectează sarcini de lucru pertinente pentru elevi. • Mediul instrucțional: - profesorii stabilesc cadrele unui mediu școlar sigur, stimulativ, afectuos, inclusiv, în care elevii își pot asuma inițiative și pot lucra atât în grup
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
un mod de structurare a activității de învățare a elevilor, iar ca paradigmă de elaborare poate fi algoritmic sau euristic. g) Modelul situațiilor de instruire exploatează contextul învățării și plasează elevul într-o anumită rețea de relații cu materia de studiat (pornind de la premisa că învățarea este întotdeauna contextuală, petrecându-se într-un cadru situațional determinat); situațiile de instruire sunt ansambluri de variabile dinamice, multifactoriale, semnalizate prin relațiile și interacțiunile dintre ele (variabile); configurația statică a unei situații de învățare este
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
a filosofiei 55 autorul schițează un punct de vedere personal despre ceea ce ar trebui să ofere o interpretare a ideilor unui autor din trecut. Pentru a da socoteală de „întregul material de date”, adică de toate afirmațiile relevante ale autorului studiat, interpretarea trebuie să ofere indicații despre orientarea generală a gândirii sale și, prin aceasta, să arunce o anumită lumină asupra unor probleme ce stau în centrul discuției filosofice actuale 56. Studiul lui Noica constituie un examen critic al punctului de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sunt surprinse în situații-clișeu, iar rolul cavalerului se impune de la sine. Când e vorba de literatură, sensurile sunt prelungirea intențiilor - mărturisite sau nu, vizibile sau invizibile - ale autorului. Intrarea în scenă a lui Philip Marlowe urmează așadar un protocol atent studiat. În ciuda indiferenței afișate, privirea detectivului e atrasă de ceva ce corespunde identității sale adânci: imaginea salvatorului. Metafora lui Chandler se va verifica, de-a lungul anilor, într-o infinitate de situații și ipostaze: investigațiile lui Marlowe sunt gândite asemenea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Etnia română reprezintă lotul de referință majoritar. Rromii sunt cunoscuți pentru condițiile economice precare de viață, expunerea la intemperii, inserția socială mai slabă, stilul de viață specific, cu utilizarea toxicelor uzuale (alcool, tutun, droguri) în exces și de timpuriu. Lipovenii studiați trăiesc în zona Deltei Dunării. Consumă mult pește, oțet și sunt recunoscuți din cauza apetitului lor pentru votcă. În același timp, ei practică o religie ortodoxă de rit vechi (pravoslavnică), respectând cu strictețe regulile posturilor. Pentru că etnia și religia au fost
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
dintre cei intervievați au ales drept alimentație preferată carnea în asociație cu vegetale, grăsimi și dulciuri. Parametrii antropologici Am descoperit că persoanele care suferă de obezitate (greutate corporală peste 20% față de greutatea ideală) reprezintă mai mult de jumătate din grupul studiat (54%). Restul grupului se împarte în următoarele subgrupuri: subponderali (13,1%), normoponderali (17,6%) și persoane cu obezitate severă (țesut gras de peste 40%), reprezentând 6% din grup. Nu există diferențe semnificative în distribuția pe etnii sau pe confesiuni. Deși există
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și măsura în care acești factori au o relație cu structura morbidității și calitatea vieții au fost răsplătite prin rezultatele obținute. Acestea confirmă, în genere, datele din literatură existente până în prezent, subliniind câteva nuanțe importante privind specificul românesc. Grupurile etnico-religioase studiate, cu majoritatea subiecților provenind din mediul rural, sunt parte a populației cu venituri mici, cu educație elementară, având un mod de viață simplu și aspru. Consumul de alcool și tutun a fost foarte redus, acest lucru confirmând nivelul scăzut al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și acest lucru este reflectat în preferințele alimentare și rezultatele paraclinice, având nivelul trigliceridelor crescut, deși colesterolul este mic. Se constată, în același timp, că supraponderalii (18%) și obezii de gr. I (36%) alcătuiesc mai mult de jumătate din lotul studiat. De asemenea, există o distribuție a obezității influențată de sex, defavorizând femeile, și de dietă, defavorizând subiecții cu o alimentație bazată pe carne. Studiul nostru confirmă faptul că principalul factorul ce influențează morbiditatea, în afara toxicelor uzuale și a vieții sedentare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
nivelul educațional, tipurile de personalitate sau trecutul familiei) pentru a vedea în ce măsură aceștia determină apariția violenței” (Xingjuan, 1999, p. 1493). Mai mult, cercetarea scoate în evidență „atitudinile victimelor față de violență”. Pentru început, vom supune analizei câteva caracteristici socioeconomice ale familiilor studiate (60 la număr, 30 din oraș și 30 din suburbiile Beijingului). Femeile abuzate din oraș au un nivel relativ ridicat de educație (jurnaliști, editorialiști, directori, ingineri, tehnicieni), pregătirea permițându-le să aibă o imagine de sine pozitivă și o independență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
În suburbii, situația este cu totul alta. Nivelul educațional este scăzut, majoritatea femeilor fiind implicate în activități agricole. Prin comparație, acestea sunt dependente mai ales financiar de soții lor. Wang Xingjuan (1999) a constatat că dintre cele 60 de cazuri studiate, în trei dintre ele „femeile au fost forțate să întrețină relații sexuale după ce au fost bătute de soții lor și în două, bărbații sufereau de disfuncții sexuale, chinuindu-și sexual, psihologic și fizic soțiile”. Actele violente întâlnite în rândul familiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acestea vor fi valorificate (prin publicare sau dezvoltare În proiecte de masterat, doctorat etc.). Concluziile lucrării nu se numerotează ca un capitol separat. 2.8. Bibliografia Constituie o altă componentă importantă a lucrării de licență, care este În mod sigur „studiată” de membrii comisiei În timpul susținerii. Ea conține, așa cum am spus În capitolul „Bibliografia” (pp. 134-160), lista tuturor surselor de informație utilizate de către absolvent pentru redactarea lucrării de licență. IMAGINILE SCANATE CU CELE 2 BIBLIOGRAFII + LEGENDELE!!! 2.9. Site-ografia Referințele bibliografice
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Psihanalistul pledează pentru unul din elementele conflictului, dar tot el arată că, într-un anumit fel, se poate spune că întregul conflict dispare. Pentru el, noțiunea de apărare este inseparabilă de conflictul subiacent și, în consecință, mecanismele de apărare trebuie studiate întotdeauna în cadrul conflictului. 3) Pentru M. Sillamy (vezi N. Sillamy, 1980), apărarea este un mecanism psihologic inconștient, utilizat de individ pentru a diminua angoasa generată de conflictele interioare între exigențele instinctuale și legile morale și sociale. 4) Braconnier (vezi Doron
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
întâi studiile întreprinse de Castaneda et al. (1956), Hill și Sarason (1966) și Goldschmid (1968), cercetări deja clasice, care arată că, în cursul copilăriei, rezultatele obținute prin evaluarea refuzului pe o scală a minciunii au corelații negative cu vârsta subiecților studiați. Mai târziu, alți autori, uzând de metodologii diferite, ajung la aceleași rezultate (Smith și Danielsson, 1977; Glasberg și Aboud, 1982; Tero și Connell, 1984; Smith și Rossman, 1986; Cramer, 1987; Cramer și Gaul, 1988). De pildă, într-un studiu experimental
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]