2,009 matches
-
de stuf presat, de cincizeci de metri de lungă, cât e de la stâlpu’ ăsta la ălalaltu’... Pe pământu’ era pus stufu’ ăsta presat, și deasupra tot stuf presat. Și acolo aveam trei sau patru sobe pe centru și aduceam noi stuf și ce mai găsam noi pe unde ne duceam la dig, și cu aia făceam focu’... Și ați fost ținut doar la Stoenești? Nuu! De la Stoenești ne-a dus la secția Salcia. Și am mai fost pe la la Grădina, Sfântu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la șmecherie, cum am spus io, cu roaba, și făceam așa... Da’ care era cinstit, să-și facă norma... murea domne. Au murit mulți acolo? Au murit! Io am înmormântat un preot din partea Ardealului... I-am făcut un sicriu de stuf, i l-am împletit, că așa era acolo, cu stuf... Și i-am pus un bolovan mare ca ăsta la cap... Acolo în general bătrânii mureau, și mai ales iarna mureau mulți... Tineretu’ a mai rezistat. Și domne, cincizeci-șaizeci de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
așa... Da’ care era cinstit, să-și facă norma... murea domne. Au murit mulți acolo? Au murit! Io am înmormântat un preot din partea Ardealului... I-am făcut un sicriu de stuf, i l-am împletit, că așa era acolo, cu stuf... Și i-am pus un bolovan mare ca ăsta la cap... Acolo în general bătrânii mureau, și mai ales iarna mureau mulți... Tineretu’ a mai rezistat. Și domne, cincizeci-șaizeci de kilometri are digu’ ăla care e în Deltă, să știi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
aveam cum, era imposibil... Cel mai frumos Crăciun care îl făceam noi, a fost la secția Salcia... Era o secție mai a lu’ Dumnezeu... Studenții, în special din partea Moldovii, făcea’ capră... Înțelegi? Nu stea, capră, din trestie de aia, din stuf... Știi cum arată stufu’? Că-i culoarea părului caprii... Și făcea cântece, și făcea toate cele, și venea din dormitor în dormitor și cânta capra și „La mulți ani”, și de ziua la fiecare cânta „Mulți ani trăiască, la mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
acoperea nici a zecea parte din costurile medicamentelor necesare însănătoșirii ei. Și uite așa, în toamna anului 1963, m-am mutat în Deltă, la Maliuc (mila 24 pe brațul Sulina), unde funcționa o Stațiune Experimentală Stuficolă, care studia și experimenta stuful și utilajele pentru valorificarea lui. Maliuc a fost numele unui cioban, care remarcând cu mulți ani înainte că locul respectiv nu e niciodată afectat de inundații, și-a construit acolo stâna. Localitatea era mică, avea câteva sute de metri de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
inundații, și-a construit acolo stâna. Localitatea era mică, avea câteva sute de metri de șosea cu felinare și trotuare dealungul apei și cu câteva blocuri de locuințe. Mai erau acolo două clădiri mari, vechi, acoperite în mod tradițional cu stuf. În partea opusă era clădirea cu birouri și laboratoare iar în spate erau atelierele, centrala termică, centrala electrică, baza de întreținere și un mic port pentru navele și ambarcațiunile Stațiunii Experimentale. Salariul era mult mai mare, se dădeau în plus
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și face asolut totul pentru distrugerea științifică a peștilor din Delta Dunării”. Mi-a explicat cum că prin îndiguiri și „sanări” de porțiuni mari din zona de bălți (creerea de grădini inutile pentru creșterea legumelor, sau îndiguiri pentru „controlul” creșterii stufului), peștii sunt lipsiți de locurile liniștite cu apă joasă și curată, singurele în care pentru înmulțire poate avea loc așa-zisa „bătaie a peștilor”. Și ca să distrugă definitiv totul, a fost înființat și introdus pescuitul electric, un vas sumbru negru-cenușiu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Uneori vedeam la micile ferestre rotune din bordurile navei, aproape de suprafața apei, fețe de oameni care încercau să privească afară. Munca lor era aspră și strict supravegheată. Trebuiau să care cu spinarea, ca la piramidele egiptene, așa zișii „maldări” de stuf, legați ca snopii de paie din agricultura veche, dar mult mai mari și mai grei, pe care un om normal de abia putea căra câte unul. Am văzut și oameni puternici care pentru a-și scurta pedeapsa prin depășirea normei
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
om normal de abia putea căra câte unul. Am văzut și oameni puternici care pentru a-și scurta pedeapsa prin depășirea normei, duceau câte patru maldări deodată, folosind doi pari în care înfigeau la fiecare capăt câte un maldăr de stuf și pe care îi cărau ținând de mijlocul parilor. Stabilirea normelor de lucru se făcea în mod pervers. Normatorii veneau mai deveme și se ascundeau în copaci, de unde fără a fi văzuți, observau și cronometrau munca disperată a oamenilor. Am
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
eventuala lui apariție. Alt mesaj era „veniți să ridicați un pachet de alimente alterate”, ceea ce însemna că un deținut și-a încheiet pedeapsa și trebuie preluat din închisoare. În principal, activitatea noastră era legată de studierea stimulării creșterii și valorificării stufului indigen Fragmites Comunis Trinius, din care se făcea hârtie la Chișcani, celebra luptă biologică dintre stuf și papură, ultima fiind nedorită, preluarea și extinderea stufului italian Arundo Donax care crește enorm de mare ajungând la 5-6 metri, fapt care făcea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
că un deținut și-a încheiet pedeapsa și trebuie preluat din închisoare. În principal, activitatea noastră era legată de studierea stimulării creșterii și valorificării stufului indigen Fragmites Comunis Trinius, din care se făcea hârtie la Chișcani, celebra luptă biologică dintre stuf și papură, ultima fiind nedorită, preluarea și extinderea stufului italian Arundo Donax care crește enorm de mare ajungând la 5-6 metri, fapt care făcea să fie mereu furat pentru bețe de undiță (nu s-a reușit niciodată să se facă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
preluat din închisoare. În principal, activitatea noastră era legată de studierea stimulării creșterii și valorificării stufului indigen Fragmites Comunis Trinius, din care se făcea hârtie la Chișcani, celebra luptă biologică dintre stuf și papură, ultima fiind nedorită, preluarea și extinderea stufului italian Arundo Donax care crește enorm de mare ajungând la 5-6 metri, fapt care făcea să fie mereu furat pentru bețe de undiță (nu s-a reușit niciodată să se facă o șarjă de probă pentru Combinatul de la Chișcani) și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pentru Combinatul de la Chișcani) și experimentarea unor tractoare ușoare cu șenile late din aluminiu sau vehicule cu roți pneumatice cu cauciucuri mari, balonate (majoritatea produse în Danemarca) cu presiune specifică mică pe sol, pentru a nu distruge la recoltare rizomii stufului în cele trei variante ale sale: stuf de grind, stuf de bahnă și stuf plutitor. Uneori se întâmplau accidente de muncă grave, uneori mortale. Un caz interesant a fost când în timpul deplasării spre Tulcea a unui tractor cu remorcă, mergând
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
tractoare ușoare cu șenile late din aluminiu sau vehicule cu roți pneumatice cu cauciucuri mari, balonate (majoritatea produse în Danemarca) cu presiune specifică mică pe sol, pentru a nu distruge la recoltare rizomii stufului în cele trei variante ale sale: stuf de grind, stuf de bahnă și stuf plutitor. Uneori se întâmplau accidente de muncă grave, uneori mortale. Un caz interesant a fost când în timpul deplasării spre Tulcea a unui tractor cu remorcă, mergând pe creasta digurilor, (acesta fiind singurul drum
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
șenile late din aluminiu sau vehicule cu roți pneumatice cu cauciucuri mari, balonate (majoritatea produse în Danemarca) cu presiune specifică mică pe sol, pentru a nu distruge la recoltare rizomii stufului în cele trei variante ale sale: stuf de grind, stuf de bahnă și stuf plutitor. Uneori se întâmplau accidente de muncă grave, uneori mortale. Un caz interesant a fost când în timpul deplasării spre Tulcea a unui tractor cu remorcă, mergând pe creasta digurilor, (acesta fiind singurul drum existent în deltă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
sau vehicule cu roți pneumatice cu cauciucuri mari, balonate (majoritatea produse în Danemarca) cu presiune specifică mică pe sol, pentru a nu distruge la recoltare rizomii stufului în cele trei variante ale sale: stuf de grind, stuf de bahnă și stuf plutitor. Uneori se întâmplau accidente de muncă grave, uneori mortale. Un caz interesant a fost când în timpul deplasării spre Tulcea a unui tractor cu remorcă, mergând pe creasta digurilor, (acesta fiind singurul drum existent în deltă), datorită asperităților drumului prost
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
vâslele pe care le-am rupt special pentru această procedură. Erau și canale care treceau prin zone de plaur plutitor și care se putea ca la întoarcere să nu le mai găsim, fiind închise de mișcarea maselor de rizomi de stuf care pluteau. Trecând încet printre lănciile verzi de stuf sau de papură, adesea ajungeam lângă o pasăre mare, cu picioare lungi și cioc ascuțit, care stând nemișcată, nu o vedeam decât când ajungeam lângă ea și atunci ea se înălța
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
procedură. Erau și canale care treceau prin zone de plaur plutitor și care se putea ca la întoarcere să nu le mai găsim, fiind închise de mișcarea maselor de rizomi de stuf care pluteau. Trecând încet printre lănciile verzi de stuf sau de papură, adesea ajungeam lângă o pasăre mare, cu picioare lungi și cioc ascuțit, care stând nemișcată, nu o vedeam decât când ajungeam lângă ea și atunci ea se înălța în zbor lent și maiestuos, sprijinindu-se pe aripi
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
când ajungeam lângă ea și atunci ea se înălța în zbor lent și maiestuos, sprijinindu-se pe aripi uriașe, lungi de mai bine de un metru. Și dacă te cuprindea foamea, trebuia doar să cauți și să observi unde în mijlocul stufului se ridică un firicel de fum. Acolo găseam pescari care făceau celebra ciorbă de pește pescărească și unde dacă le dăruiai o sticlă de vodcă, te puteai ospăta după pofta inimii. Ciorba de pește de acolo se făcea în ceaune
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de legume, se acrea cu oțet și se dregea la urmă cu ardei iute zis „ciușcă”. Se mânca întâi peștele fiert, apoi ciorba. Și era foarte bună, gătită și mâncată acolo, în mijlocul naturii, înconjurați de lănciile unduite de vânt ale stufului. Am avut revelația să descopăr pe un canal un cârmaci de gabară (vas remorcă fără motor, construit ca dormitor plutitor) care avea inventarul obligatoriu complet de vase-cratițe tigăi, tacâmuri, filtru de apă dintr-un fel de piatră poroasă și unelte
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și altele, iar limba lor era un amestec de rusă și română. Zicea de pildă unul către altul care pleca spre Tulcea: „Nicalai, cac videa u Tulciu nevastă maia, scaji complimente din cauza mea”. Lipovenii își construiau casele în principal din stuf cules de ei din deltă și adus nemijlocit cu lotca proprie, tot din stuf erau acoperișurile și gardurile, dar când totul era gata, veneau „tovarășii” de la Tulcea, socoteau cât stuf a intrat în construcție și îi obliga pe proprietari să
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pildă unul către altul care pleca spre Tulcea: „Nicalai, cac videa u Tulciu nevastă maia, scaji complimente din cauza mea”. Lipovenii își construiau casele în principal din stuf cules de ei din deltă și adus nemijlocit cu lotca proprie, tot din stuf erau acoperișurile și gardurile, dar când totul era gata, veneau „tovarășii” de la Tulcea, socoteau cât stuf a intrat în construcție și îi obliga pe proprietari să plătească impozit. Asta cu toate că în fiecare an, stuful nerecoltat se ardea (incendii controlate) pentru ca
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
complimente din cauza mea”. Lipovenii își construiau casele în principal din stuf cules de ei din deltă și adus nemijlocit cu lotca proprie, tot din stuf erau acoperișurile și gardurile, dar când totul era gata, veneau „tovarășii” de la Tulcea, socoteau cât stuf a intrat în construcție și îi obliga pe proprietari să plătească impozit. Asta cu toate că în fiecare an, stuful nerecoltat se ardea (incendii controlate) pentru ca în anul următor să nu se amestece stuful nou cu cel vechi, fapt care ar putea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
nemijlocit cu lotca proprie, tot din stuf erau acoperișurile și gardurile, dar când totul era gata, veneau „tovarășii” de la Tulcea, socoteau cât stuf a intrat în construcție și îi obliga pe proprietari să plătească impozit. Asta cu toate că în fiecare an, stuful nerecoltat se ardea (incendii controlate) pentru ca în anul următor să nu se amestece stuful nou cu cel vechi, fapt care ar putea compromite calitatea șarjelor de stuf livrate către Combinatul pentru hârtie de la Cișcani. Poftim treabă. Toamna era minunată în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
era gata, veneau „tovarășii” de la Tulcea, socoteau cât stuf a intrat în construcție și îi obliga pe proprietari să plătească impozit. Asta cu toate că în fiecare an, stuful nerecoltat se ardea (incendii controlate) pentru ca în anul următor să nu se amestece stuful nou cu cel vechi, fapt care ar putea compromite calitatea șarjelor de stuf livrate către Combinatul pentru hârtie de la Cișcani. Poftim treabă. Toamna era minunată în deltă apăreau întâi culorile vii ca flacăra, apoi ca aurul și la urmă ruginii
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]