2,394 matches
-
cu gusturi vulgare. Așezat În fața lui Lucas și a Mariei, care puneau Întrebările metodic, Ryan era concentrat, vocea lui devenise mai gravă. Nu Încercase să-și ascundă cazierul, dar nici nu se lăuda cu el, povestea lui era tragic de stupidă. - În seara aceea, mă aflam În portul Le Havre, căpătasem o informație despre unde pot cumpăra marijuana. Am fost reperat de o patrulă de polițiști care m-au fugărit, unul din ei m-a prins și, ca să mă eliberez, l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
prin deschizătura corsajului și făcu o strîmbătură. - Fata aceea transpira senzualitate, dar mă Îndoiesc că știi ce Înseamnă asta, draga mea. Se Întoarse spre fiul lui, care Îl privea cu ochii holbați, cu gura căscată. - Scutește-mă de aerul ăsta stupid, Pierre-Marie, și nu mai tremura pentru o moștenire pe care n-o ai Încă. E În afara oricărei discuții ca eu s-o recunosc pe bastarda asta. - Gwen te poate constrînge, tată, replică cu acreală Armelle, care nu apreciase că fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
la mașina lui. Erau Într-o Încăpere climatizată de la subsol, cu faianță albă, decorată cu un poster reprezentând lacuri germane. Nimeni n-a propus să se facă fotografii. Un tânăr cercetător venit la Începutul anului, un bărbos cu un aer stupid, dispăru după câteva minute pretextând probleme cu mașina. O stinghereală tot mai perceptibilă se răspândi printre convivi; se apropia concediul. Unii plecau la o casă de vacanță, alții practicau turismul ecologic. Cuvintele schimbate pluteau cu Încetineală prin aer. S-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Viața animalelor. Gazelele și căprioarele, mamifere gingașe, Își trăiau zilele sub teroare. Leii și panterele trăiau Într-o abrutizare apatică traversată de scurte explozii de cruzime. Ucideau, sfâșiau, devorau animalele mai slabe, bătrâne sau bolnave; apoi recădeau Într-un somn stupid, deranjat doar de atacurile paraziților ce-i consumau din interior. Unii paraziți erau atacați de paraziți și mai mici; aceștia din urmă erau, la rându-le, teren de reproducere pentru viruși. Reptilele alunecau prin arbori, Își Împlântau colții veninoși În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
aceștia din urmă erau, la rându-le, teren de reproducere pentru viruși. Reptilele alunecau prin arbori, Își Împlântau colții veninoși În păsări și mamifere; dacă nu erau chiar ele secționate brusc de ciocul vreunei păsări de pradă. Vocea teatrală și stupidă a lui Claude Darget comenta aceste imagini atroce cu o expresie de admirație ce nu se justifica prin nimic. Michel fremăta de indignare și simțea cum se formează În el o convingere de neclintit: luată În ansamblu, natura sălbatică nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ani; era amintirea unei umilințe. Mergea pe atunci la grădinița din parcul Laperlier, În Alger. Într-o după-amiază de toamnă, educatoarea le-a explicat băieților cum să confecționeze coliere din frunze. Fetițele așteptau deoparte, purtând deja pe chip semnele unei stupide resemnări de femelă; cele mai multe aveau rochii albe. Frunze aurii acopereau solul; erau mai ales de castani și platani. Unul după altul, colegii lui Își terminau colierul, apoi mergeau să-l pună la gâtul preferatei. Lucrul lui Bruno nu avansa, frunzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
totuși superbă; o chema Julie Lamour, dar numele ei de scenă era Julia Love. Juca În primele filme porno franțuzești, filmele astăzi uitate ale lui Burd Tranbaree sau Francis Leroi. Semăna puțin cu Janine, doar că era cu mult mai stupidă. „Sunt blestemat... Sunt blestemat...”, repetă tatăl lui Bruno atunci când, nimerind peste o fotografie de tinerețe a fostei neveste, Își dădu seama de asemănare. Cu ocazia unei cine la Bénazéraf, Julie Îl cunoscuse pe Deleuze, iar de atunci se lansa tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Întrebă el. — Da, de la Saint-Brieuc! răspunse ea bucuroasă. Știi, mie-mi plac dansurile braziliene..., adăugă ea, probabil drept scuză pentru că nu gustă dansurile africane. Era prea mult, Bruno simți că-l lasă nervii. Începea să i se aplece de această stupidă manie pro-braziliană. De ce Brazilia? Din câte știa, Brazilia era o țară de rahat, populată cu cretini fanatizați de fotbal și de curse auto. Copleșită de violență, corupție și mizerie. Dacă exista vreo țară detestabilă, aceea era tocmai Brazilia. — Sophie! exclamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
când datorită ei intrară În rețeaua de cupluri libertine, Bruno avea să-și dea seama că era o calitate extrem de rară. Majoritatea femeilor din acel mediu masturbau cu brutalitate, fără nuanță. Strângeau mult prea tare, o zguduiau cu o frenezie stupidă, Încercând probabil să imite actrițele din filmele porno. Poate că era spectaculos pe ecran, dar rezultatul tactil era oarecare, dacă nu chiar dureros. Christiane, dimpotrivă, proceda cu atingeri ușoare, Își umezea regulat degetele, explora cu blândețe zonele sensibile. O femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
meu, mă mișcam Într-un mediu eliberat; dar nu simțeam nici o plăcere să provoc ori să seduc. Chiar și sexualitatea a sfârșit prin a mă dezgusta; nu le mai suportam surâsul triumfător În momentul În care Îmi scoteam rochia, aerul stupid În clipa când ejaculau, și mai ales bădărănia după ce actul era consumat. Erau jalnici, nevolnici și aroganți. Până la urmă, e dureros să fii considerată o vită interșanjabilă - chiar dacă eram socotită o pradă de soi, pentru că estetic eram ireproșabilă și erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
are un stil de lucru foarte asemănător cu al meu și, cumva... suntem cam pe aceeași lungime de undă. Și da. Dacă lucrurile ar fi stat altfel, ar fi fost chiar rost de o idilă. Însă a existat o neînțelegere stupidă și... Oricum. N-a fost să fie. Detaliile nu mai contează. Și nu-mi mai bat capul cu asta. Suntem prieteni - și sunt foarte mulțumită așa. OK, uite ce s-a întâmplat. Se pare că Guy m-a remarcat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
împrumut dintre clientul nostru și Banca PGNI. Eu am salvat situația când, într-una dintre companiile subsidiare, a apărut gaura neagră reprezentată de o datorie. Și tot eu mi-am petrecut cam trei ore după-masă discutând rostul unei anume expresii stupide din clauza 29(d). Expresia era „toate eforturile”. Partea adversă voia să folosim expresia „eforturi considerabile”. Am avut câștig de cauză noi, dar nu am deloc sentimentul meu obișnuit de triumf. Tot ce știu e că e șapte și nouăsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ce am făcut - și celor de la Glazerbrooks - și lui Arnold - și lui Ketterman. Va trebui să refac complet toată documentația. Și, lucrul cel mai îngrozitor, va trebui să trăiesc cu gândul că toată lumea știe că am făcut o greșeală absolut stupidă, genul de greșeală prostească pe care doar un începător o poate face. Asta va putea să însemne sfârșitul carierei mele de partener, îmi trece prin minte, și mi se face rău instantaneu. Dar n-am nici o altă soluție. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
niciodată. Lucruri pe care habar n-aveam că le gîndesc. — ... de Crăciun, i-am făcut cadou o curea de ceas foarte drăguță, din piele, dar el poartă tot prostia aia digitală, fiindcă Îi zice temperatura din Polonia sau ceva la fel de stupid... — ... m-a dus la o groază de concerte de jazz și eu, fată politicoasă, m-am făcut că-mi place să merg la concertele lui, așa că acum e convins că Îmi place la nebunie jazzul... — ... toate filmele lui Woody Allen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
dineuri la clubul de golf și petreceri nesfîrșite cu amicii lor de la clubul de golf. M-am dus și eu o dată cu ele, ca să văd cum e. Prima chestie care m-a enervat a fost că au tot felul de reguli stupide despre ce ai voie să porți, de care eu habar n-am avut, și un babalîc era să facă apoplexie cînd m-a văzut În blugi. Așa că a trebuit să-mi găsească o fustă și o pereche de pantofi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
drept În inimă și mă opresc, În mijlocul frazei. Mă uit la o fotografie cu mine, cu mama și cu tata, stînd pe o bancă În parc. Mama are pe ea o rochie Înflorată, tata poartă o pălărie de soare absolut stupidă, iar eu am cam nouă ani, sînt pe genunchii lui și mănînc o Înghețată. Părem extrem de fericiți Împreună. Doar noi trei. Înainte să intre Kerry În viața noastră. Îmi amintesc, parcă ar fi azi, ziua În care a venit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cu ochii În ecran, fără să văd nimic În fața mea, simțind că mi-e rău. Am avut dreptate prima oară. Am să rămîn fără serviciu. Am să devin șomeră din cauza unei prostii pe care am spus-o În timpul unui zbor stupid. De ce mi-o fi trebuit să mă urc la clasa business ? De ce mi-oi fi deschis gura asta idioată ? SÎnt o idioată cît casa, care turuie vrute și nevrute, fără să se gîndească nici măcar o clipă la consecințe. De ce te-a chemat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
unghii. — Jemima... nu face nimic, spun alarmată. Te rog, nu vreau să faci nimic. — Crezi că nu vrei. Dar ai să vezi, mai tîrziu Îmi vei mulțumi... — Ba nu ! Jemima, trebuie neapărat să-mi promiți că n-o să faci nimic stupid. Ea mă privește cu bărbia Încleștată rebel. — Promite-mi ! — OK, zice Jemima Într-un final, dîndu-și ochii peste cap. Promit. Vezi că și-a ținut degetele Încrucișate la spate, remarcă Lissy. — Poftim ? Mă holbez uluită la Jemima. Promite-mi cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
iluzii stă o dragoste copilărească. Ăsta‑i felul meu de a recunoaște, cu o jumătate de secol Întârziere, că nu am văzut‑o pe mama mea când s‑a sfârșit. Freud ar respinge un asemenea gând, considerându‑l sentimental și stupid. Dar Freud era medic, și medicii din secolul al XIX‑lea erau foarte aspri cu sentimentele. Ei susțineau că ființa umană reprezintă o doză de componenți chimici În valoare de vreo șaizeci și doi de cenți - erau niște raționaliști severi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
să vedem așezările papagalilor, tuburile acelea legănătoare, stratificate, În care se cuibăreau. Pentru că data următoare când l‑am mai Întâlnit, Ravelstein m‑a anunțat că el și Nikki pleacă la Paris. - Dar ce v‑a venit? Evident pusesem o Întrebare stupidă și jignitoare, iar Ravelstein era dezamăgit de mine. Însă obișnuia să‑și protejeze prietenii buni. Și era firesc să mă protejeze și pe mine. - Cei de la spital spun că pot pleca. - Așa spun? Raționamentul doctorilor era transparent. Deși Ravelstein nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
mai văzut. Aproape că pute. Zău! GRUBI (Începe să arunce cu diverse obiecte în ei.): Afară, mucoșilor! Afară! Părăsiți sala! BRUNO (Către GRUBI.): Ai grijă să nu lovești în spectatori. GRUBI: Care spectatori? Afară cu toții! PRIMUL BĂRBAT: E cea mai stupidă piesă din câte s-a scris. Să vă crape capul! GRUBI: Huo! Huo! Ieși afară, târâtură! De ce-ai mai venit, bestie? AL DOILEA BĂRBAT (Către public): Să cereți banii înapoi. Sunt niște mâzgâliți, niște împroșcați. BRUNO: Lasă oamenii în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
în groapă... (Aruncă țigara abia aprinsă în groapă; BRUNO a repetat și el gesturile lui GRUBI dând aprobator din cap.) BRUNO: Da, da... Chiar așa! Hi-hi! (Cei doi, chiar și MAJORDOMUL în anumite momente, sunt cuprinși de excese de veselie stupide.) MAJORDOMUL (Către VIZITATOR.): Ei? V-ați prins? VIZITATORUL: Trebuie să vă spun că nu înțeleg nimic. BRUNO: Cum așa? Cântă groapa! GRUBI: Se poate? Eu îl trag pe el... MAJORDOMUL (Nemulțumit.): Tțțț! Ia arătați-i, băieți, cum a căzut Bruno
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ca respectivele spicuiri să fie atașate sub formă de apendice la această relatare. Nu pot nega că le-am spus. Tot ce pot spune este că nu le credeam, că știam foarte bine ce lucruri obscen de comice, distructive și stupide spuneam. Experiența trăită acolo în întuneric, ascultând lucrurile pe care le debitasem, nu m-a șocat. Poate că ar sluji apărării mele să mărturisesc că brusc am simțit o sudoare rece acoperindu-mi trupul sau vreo aiureală de genul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
umblau după cai verzi pe pereții unui submarin. În linii mari, situația tuturor era mai bună ca a mea. Unii urmăreau o fantezie, alții se mulțumeau cu un concediu. Numai eu eram în plus, bătrân consumat de dorința unei răzbunări stupide. Când se va dovedi că nu există nici o comoară, cei doi se vor întoarce împotriva mea. Poate că e mai bine să plec cât mai pot, îmi ziceam. Dar era bine cu Fiona. Discutam tot mai des și eram aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
bucată de carne. Sprijinită în cot, alături, Z mă privea și ea atentă. - Nu se poate, am spus încet. Nu pot să mă culc cu tine. Nu se face așa... - Ești cumva intimidat? a întrebat Z. - Nu... adică da... e stupid. Sexul presupune intimitate, e vorba de... Orice aș fi spus era o tâmpenie. Nu puteam să le fac să înțeleagă. Y nu era nici măcar interesată, se uita la televizor, comedia cu Bobby Dish parcă nu se mai termina. Mă uitam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]