1,741 matches
-
ușor de aplicat, iar alții, dimpotrivă, ca fiind dificil de aplicat. La aceștia din urmă vor apărea comportamente frecvente de încălcare a regulii sau de trișare, care conduc la creșterea organizării informale (vezi Marsan, 2005, pp. 93-96). Dezmembrarea grupului în subgrupuri. Este poate cea mai răspândită cauză generatoare a conflictelor de la nivel intragrupal. Aproape la fiecare pas membrii grupului se subdivid în grupuri de interese, se regrupează circumstanțial, se raportază conflictual unii la alții, afectând în felul acesta unitatea și integralitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acord a constrângerilor formale cu aspirațiile individuale ale membrilor grupului), în creșterea gradului de responsabilitate a membrilor grupului, pentru a înțelege necesitatea respectării normelor de grup sau a regulilor de relaționare, în stabilirea unor scopuri supraordonate care să permită apropierea subgrupului și chiar colaborarea lor; în formarea grupurilor astfel încât să se ajungă la echilibrarea caracterelor sociale ale oamenilor. O ilustrare pertinentă a relațiilor dintre sursele generatoare ale conflictelor intragrupale și modalitățile de soluționare a lor a fost oferită încă din 1960
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și dezumanizarea); modificări în structura și funcționarea grupului (accentuarea extremismului atitudinilor și percepțiilor de grup; dezvoltarea unor noi norme de grup; apariția scopurilor competitive care ambiționează părțile de a se învinge reciproc; creșterea coeziunii și solidarității de grup sau de subgrup; apariția liderilor militanți care rezonează cu sentimentele dominante ale grupului); modificări la nivelul comunității (polarizarea comunității; dispariția celei de-a treia părți care ar fi putut modera controversa etc.). Toate aceste modificări structurale sunt, de fapt, mecanisme confirmatorii care fac
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
interesează nu doar evitarea și eliminarea conflictelor, ci și generarea și menținerea lor (evident, în anumite limite). Or, dacă problematica negocierii și conflictului în sine se „învârte”, după cum se exprimă unii autori, în jurul identităților sociale neegale ca putere definite ca subgrup și ca niveluri supraordonate, atunci cheia rezolvării satisfăcătoare a conflictelor o reprezintă nu creșterea puterii identității sociale asupra subgrupului, ci recunoașterea și permiterea exprimării celor două părți în soluționarea cu succes a conflictului. Chiar dacă într-o primă fază lupta este
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
problematica negocierii și conflictului în sine se „învârte”, după cum se exprimă unii autori, în jurul identităților sociale neegale ca putere definite ca subgrup și ca niveluri supraordonate, atunci cheia rezolvării satisfăcătoare a conflictelor o reprezintă nu creșterea puterii identității sociale asupra subgrupului, ci recunoașterea și permiterea exprimării celor două părți în soluționarea cu succes a conflictului. Chiar dacă într-o primă fază lupta este asociată cu identitățile diferite ale subgrupului, într-o a doua fază încep să capete sens identitățile distincte în termenii
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cheia rezolvării satisfăcătoare a conflictelor o reprezintă nu creșterea puterii identității sociale asupra subgrupului, ci recunoașterea și permiterea exprimării celor două părți în soluționarea cu succes a conflictului. Chiar dacă într-o primă fază lupta este asociată cu identitățile diferite ale subgrupului, într-o a doua fază încep să capete sens identitățile distincte în termenii identității sociale superioare, supraordonate. Acesta reprezintă ceea ce Haslam (2001, p. 206) numea pluralism organic - care constă în promovarea unei identități supraordonate ce-și alimentează propriile identități subordinate
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conflictul latent Nu există un conflict total, dar există un potențial datorat anumitor factori Surse conflictuale: 1. interdependența 2. diferențele de scopuri și priorități 3. factorii birocratici 4. incompatibilitatea criteriilor de performanță 5. competiția pentru resurse Stadiul 2: conflictul perceput Subgrupurile devin conștiente de conflict și încep să-l analizeze. Conflictul se amplifică pe măsura ce grupurile își dispută cauzele conflictului. Stadiul 3: conflictul trait emotional Subgrupurile răspund emoțional și atitudinile încep să se polarizeze: „noi contra lor”. Ceea ce fusese doar
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
birocratici 4. incompatibilitatea criteriilor de performanță 5. competiția pentru resurse Stadiul 2: conflictul perceput Subgrupurile devin conștiente de conflict și încep să-l analizeze. Conflictul se amplifică pe măsura ce grupurile își dispută cauzele conflictului. Stadiul 3: conflictul trait emotional Subgrupurile răspund emoțional și atitudinile încep să se polarizeze: „noi contra lor”. Ceea ce fusese doar o mică problemă se transformă într-un conflict uriaș. Stadiul 4: conflictul manifest Subgrupurile încearcă să se răzbune unele pe celelalte. Lupta și agresivitatea sunt la
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
măsura ce grupurile își dispută cauzele conflictului. Stadiul 3: conflictul trait emotional Subgrupurile răspund emoțional și atitudinile încep să se polarizeze: „noi contra lor”. Ceea ce fusese doar o mică problemă se transformă într-un conflict uriaș. Stadiul 4: conflictul manifest Subgrupurile încearcă să se răzbune unele pe celelalte. Lupta și agresivitatea sunt la ordinea zilei, iar eficiența scade. Stadiul 5: consecințele conflictului Conflictul se rezolvă într-un mod care dă naștere în cadrul grupului fie atitudinilor de competiție fie celor de cooperare
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de artizanat. Realizate din două bucăți, acestea sunt finisate cu lac și prezintă diferite motive tradiționale sculptate de rromii rudari (figura nr. 40). Meseria de Împletitor se suprapune, deseori, cu Îndeletniciri precum rogojinar, măturar sau răchitar. Toate acestea, Însă, sunt subgrupuri distincte ale meseriei de rudar. Împletitorii sau corfarii prelucrează trestia, papura, răchita sau nuielele și confecționează o paletă largă de produse, de la mobilier de grădină, până la coșuri, recipiente sau decorații de grădină. Coșurile pentru legume și fructe sunt produse meșteșugărești
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ganglionii invadați și ridicați neintenționat odată cu piesa de rezecție (duodeno-pancreatectomie sau pancreatectomie distală);N2 - ganglionii ridicați ca urmare a limfadenectomiei asociate;N3 - ganglionii invadați situați la distanță. În fapt, clasificarea japoneză descrie 17 grupe limfatice mari (ajungând la 34 de subgrupuri atunci când se fac subdiviziuni) [9]. În consecință, stadializarea realizată astfel face ca stadializarea cazurilor rezecate să fie foarte variată de la stadiul I la IVa. Cazurile nerezecabile vor fi, conform acestui sistem, clasificabile majoritar în stadiul IVb. Din acest punct de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Valentin Enache () [Corola-publishinghouse/Science/92198_a_92693]
-
au mutat în cercul exterior primesc fișele de observare. 2.14. Alte tehnici de tip fishbowltc "2.14. Alte tehnici de tip fishbowl" O tehnică asemănătoare fishbowl-ului este „broasca-țestoasă”. Conform lui Péretti, Legrand, Boniface (2001), această tehnică presupune utilizarea dinamicii subgrupurilor în cadrul unei activități generalizate. Astfel, fiecare subgrup va rămâne compact în preajma unuia sau a doi purtători de cuvânt (ei pot să cedeze locul unei alte persoane din subgrupul respectiv, dacă aceasta dorește să emită o opinie personală ori să poarte
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de observare. 2.14. Alte tehnici de tip fishbowltc "2.14. Alte tehnici de tip fishbowl" O tehnică asemănătoare fishbowl-ului este „broasca-țestoasă”. Conform lui Péretti, Legrand, Boniface (2001), această tehnică presupune utilizarea dinamicii subgrupurilor în cadrul unei activități generalizate. Astfel, fiecare subgrup va rămâne compact în preajma unuia sau a doi purtători de cuvânt (ei pot să cedeze locul unei alte persoane din subgrupul respectiv, dacă aceasta dorește să emită o opinie personală ori să poarte consultări cu ceilalți componenți ai subgrupului în
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
broasca-țestoasă”. Conform lui Péretti, Legrand, Boniface (2001), această tehnică presupune utilizarea dinamicii subgrupurilor în cadrul unei activități generalizate. Astfel, fiecare subgrup va rămâne compact în preajma unuia sau a doi purtători de cuvânt (ei pot să cedeze locul unei alte persoane din subgrupul respectiv, dacă aceasta dorește să emită o opinie personală ori să poarte consultări cu ceilalți componenți ai subgrupului în momentele dificile, asemenea broaștei-țestoase, care în caz de pericol se retrage în carapace - de unde și numele metodei). Avantajul pentru învățare al
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fiecare subgrup va rămâne compact în preajma unuia sau a doi purtători de cuvânt (ei pot să cedeze locul unei alte persoane din subgrupul respectiv, dacă aceasta dorește să emită o opinie personală ori să poarte consultări cu ceilalți componenți ai subgrupului în momentele dificile, asemenea broaștei-țestoase, care în caz de pericol se retrage în carapace - de unde și numele metodei). Avantajul pentru învățare al unei astfel de tehnici este presupus de faptul că se promovează învățarea prin cooperare, iar dinamica și motivația
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
tehnică aparte de problematizare este cea de interpretare a unor imagini. Conform lui Péretti, Legrand și Boniface (2001), acest exercițiu conceput de André Lévy presupune ca membrii unui grup să redacteze - la început individual, pentru ca apoi să continue în cadrul unui subgrup - o serie de legende/istorioare corespunzătoare unor imagini unice (fotografie ori desen complex prezentată lor). Avem aici în desfășurare patru faze: - în prima fază (cu o durată între 10 și 20 de minute) fiecare participant redactează în mod individual istorioara
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
desfășurare patru faze: - în prima fază (cu o durată între 10 și 20 de minute) fiecare participant redactează în mod individual istorioara proprie; - pe intervalul a 20-30 de minute, participanții se împart în grupuri de patru până la șase persoane, fiecare subgrup având drept sarcină redactarea unei istorioare comune ca explicație la imaginea originară (aici sunt puse în valoare abilitățile de negociere și de consens al percepțiilor inițiale); - a treia fază, desfășurată tot pe intervalul a 20-30 de minute, presupune ca aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
având drept sarcină redactarea unei istorioare comune ca explicație la imaginea originară (aici sunt puse în valoare abilitățile de negociere și de consens al percepțiilor inițiale); - a treia fază, desfășurată tot pe intervalul a 20-30 de minute, presupune ca aceste subgrupuri să se consulte și să negocieze o singură imagine, generală pentru întregul colectiv, asupra problemei inițiale; și - ultimei faze îi este alocat tot un interval de aproximativ 30 de minute, timp în care participanții sunt invitați de către formator să analizeze
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
astfel, reducându-le șansele de a câștiga); - fiecare membru va vota ceea ce consideră că este ideea cel mai improbabil de a funcționa de pe cardurile numerotate, ideea ce va atrage cele mai multe voturi câștigând punctele puse în joc; - se vor forma două subgrupuri și li se vor distribui acestora un număr egal de carduri; fiecare grup va avea la dispoziție un sfert de oră pentru a dezvolta soluții viabile dintre soluțiile aflate pe cardurile lor; - fiecare subgrup încearcă să-și „vândă” ideile celuilalt
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în joc; - se vor forma două subgrupuri și li se vor distribui acestora un număr egal de carduri; fiecare grup va avea la dispoziție un sfert de oră pentru a dezvolta soluții viabile dintre soluțiile aflate pe cardurile lor; - fiecare subgrup încearcă să-și „vândă” ideile celuilalt subgrup; - se reunesc grupurile și se va încerca identificarea ideilor celor mai bune. Brainsketching este o tehnică de tip brainwriting ce presupune un grup de patru până la opt persoane dispuse în jurul unei mese (ori
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și li se vor distribui acestora un număr egal de carduri; fiecare grup va avea la dispoziție un sfert de oră pentru a dezvolta soluții viabile dintre soluțiile aflate pe cardurile lor; - fiecare subgrup încearcă să-și „vândă” ideile celuilalt subgrup; - se reunesc grupurile și se va încerca identificarea ideilor celor mai bune. Brainsketching este o tehnică de tip brainwriting ce presupune un grup de patru până la opt persoane dispuse în jurul unei mese (ori în cerc de scaune). Cursanții trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mai în profunzime ceea ce este furnizat prin incidentul inițial; 5. decizia individuală - fiecare participant ia o decizie personală pe care o citește întregului grup, formatorul cerându-le tuturor să voteze cele mai bune astfel de decizii; 6. lucrări desfășurate în subgrupuri - analizarea motivațiilor fiecărei soluții; 7. discuție în plen - conducătorii subgrupurilor prezintă concluziile la care au ajuns echipele lor; 8. evaluarea - pornește de la schimburi de puncte de vedere între participanți și se fac extrapolări privind modul în care se pot rezolva
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
decizia individuală - fiecare participant ia o decizie personală pe care o citește întregului grup, formatorul cerându-le tuturor să voteze cele mai bune astfel de decizii; 6. lucrări desfășurate în subgrupuri - analizarea motivațiilor fiecărei soluții; 7. discuție în plen - conducătorii subgrupurilor prezintă concluziile la care au ajuns echipele lor; 8. evaluarea - pornește de la schimburi de puncte de vedere între participanți și se fac extrapolări privind modul în care se pot rezolva astfel de probleme în viața cotidiană; și 9. discuție finală
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în mod curent. Din acest motiv, la ora actuală este în dezbatere utilitatea monitorizării ECG de lungă durată cu dispozitive implantate, la pacienții cu risc înalt de AVC conform scorului CHA 2DS2-VASc, chiar în absența istoricului de FA, pentru selecția subgrupului pentru anticoagulare (59). Valoarea acestei strategii rezultă din foarte recentul proiect SOS AF, derulat pe 10.016 pacienți cu vârsta medie de 70 de ani, fără alte criterii de selecție, urmăriți în medie 24 de luni. Trialul a arătat că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
cu vârsta medie de 70 de ani, fără alte criterii de selecție, urmăriți în medie 24 de luni. Trialul a arătat că 43% dintre pacienți au avut cel puțin o zi cu cel puțin 5 minute de FA. Pentru acest subgrup, timpul mediu până la dezvoltarea episodului de FA cu durată maximă a fost de 6 luni. Studiul demonstrează că parametrul durată + frecvență a episoadelor de FA ( AF burden) a fost predictor independent pentru AVC ischemic. Metodologia ar fi cu atât mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]