7,897 matches
-
aiÄÎnos (3.1.8.2.), ho theòs tÄÎn pneumátÄn kaì pásQs sarkós (3.1.8.3.), ho theòs tQÎs dikaiosýnQs (3.1.11.4.), theòs tQÎs alQtheías (3.1.12.1.); - substantiv + numeral: kýrios hežs (3.1.5.1.); - adjectiv + substantiv: megaloprepgs dóxa (3.2.1.1.4.), ho mónos theós (3.2.1.4.2.); - adjectiv + substantiv în genitiv însoțit de un atribut: prÄtótokos pásQs ktíseÄs (3.2.2.6.7.); - adjectiv + locuțiune adverbiala: prÄÎtos kaì s...ț eis tòn
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
theòs tQÎs dikaiosýnQs (3.1.11.4.), theòs tQÎs alQtheías (3.1.12.1.); - substantiv + numeral: kýrios hežs (3.1.5.1.); - adjectiv + substantiv: megaloprepgs dóxa (3.2.1.1.4.), ho mónos theós (3.2.1.4.2.); - adjectiv + substantiv în genitiv însoțit de un atribut: prÄtótokos pásQs ktíseÄs (3.2.2.6.7.); - adjectiv + locuțiune adverbiala: prÄÎtos kaì s...ț eis tòn aiÄÎna, prÄÎtos kaì s...ț metà ta¤ta (3.1.4.2.); - substantiv + adjectiv: theòs zÄÎn (3
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
1.4.2.); - adjectiv + substantiv în genitiv însoțit de un atribut: prÄtótokos pásQs ktíseÄs (3.2.2.6.7.); - adjectiv + locuțiune adverbiala: prÄÎtos kaì s...ț eis tòn aiÄÎna, prÄÎtos kaì s...ț metà ta¤ta (3.1.4.2.); - substantiv + adjectiv: theòs zÄÎn (3.1.3.2. și 3.2.1.3.1.), theòs aiÀnios (3.1.4.1.), theòs ho alQthinós (3.1.12.1), theòs pistós (3.1.12.2.) ho patgr s...ț ho ouránios (3.2
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ouránios (3.2.1.5.1.), hQ ámpelos hQ alQthine (3.2.2.9.5.), ho mártys ho pistós (3.2.2.11.3.), ho poimgn ho kalós (3.2.2.16.1.), kýrios ho hýpsistos (3.1.6.3.); - substantiv + participiu prezent: theòs ho zÄÎn (3.1.8.2.), pne¤mă zÄiopoio¤n (3.2.2.9.4.); - participiu prezent activ + substantiv (complement direct): ekzQtÄÎn tà haímata (3.1.11.7.); - adjectiv + prepoziție + substantiv: ploúsios en eléei (3.2.1
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
11.3.), ho poimgn ho kalós (3.2.2.16.1.), kýrios ho hýpsistos (3.1.6.3.); - substantiv + participiu prezent: theòs ho zÄÎn (3.1.8.2.), pne¤mă zÄiopoio¤n (3.2.2.9.4.); - participiu prezent activ + substantiv (complement direct): ekzQtÄÎn tà haímata (3.1.11.7.); - adjectiv + prepoziție + substantiv: ploúsios en eléei (3.2.1.10.2.), - două adjective legate prin conjuncție: ho prÄÎtos kaì ho éschatos (3.2.2.6.6.) - două verbe la indicativ prezent
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ho hýpsistos (3.1.6.3.); - substantiv + participiu prezent: theòs ho zÄÎn (3.1.8.2.), pne¤mă zÄiopoio¤n (3.2.2.9.4.); - participiu prezent activ + substantiv (complement direct): ekzQtÄÎn tà haímata (3.1.11.7.); - adjectiv + prepoziție + substantiv: ploúsios en eléei (3.2.1.10.2.), - două adjective legate prin conjuncție: ho prÄÎtos kaì ho éschatos (3.2.2.6.6.) - două verbe la indicativ prezent legate prin conjuncție: thanatož kaì zÄogonež (3.1.8.4.); - trei verbe
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
aceeași rădăcina și semnificație că și verbul arab ra’". 4.2.11. al-′akm (2.1.8.12.) și sophía (3.2.2.11.1.). Numele coranic este adjectiv, caracterizându-l pe Dumnezeu că „înțelept”, pe când cel biblic este substantiv: înțelepciunea personificata din unele texte sapiențiale ale Vechiului Testament devine în Noul Testament nume hristic. 4.2.12. Muntaqim, 9ó al-intiq"m (2.1.10.6.) și ’Pl neq"mÄÖ (3.1.11.5.)/ ’Pl gemulÄÖ (3.1.11.6.) au
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Ar, gr. tò phÄÎs („Lumină”), “Ä> („Bun”), ‘P: („Martor”), ‘Izzóz („Tare”), Țaddq („Drept”), Țór („Stâncă”), Q":Äš („Sfânt”), Q"rÄ> („Aproape”), ’Ehyeh, gr. EgÀ eimi („Eu sunt”), agápQ („Iubire”), hQ aletheia („Adevărul”), ho didáskalos („Învățătorul”), etc. În general sunt substantive și adjective calificative, dar și expresii decupabile, non-coezive: numele coranice al-′aqq al-Mubn („Adevărul cel limpede”), al-’Awwal wa al-’!hir („Cel dintâi și Cel de pe urma”) și numele biblice Ri’šÄn wa ’AƒarÄn, gr. ho prÄÎtos kaì ho éschatos
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
šay’în muqț („Dumnezeu este peste toate văzător/cu putere/Martor”), care este un participiu prezent, apare în cele trei traduceri echivalat diferit: în primă, cu un verb la indicativ prezent („vede”), în cea de-a doua, cu un substantiv precedat de prepoziție („cu putere”) și în cea de-a treia, cu un substantiv („Martor”). În lista însă este transferat cu un nume de agent, „Hrănitorul”. Într-adevăr, în limba arabă modernă, unicul sens al verbului ’aq"ta, de la care
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
un participiu prezent, apare în cele trei traduceri echivalat diferit: în primă, cu un verb la indicativ prezent („vede”), în cea de-a doua, cu un substantiv precedat de prepoziție („cu putere”) și în cea de-a treia, cu un substantiv („Martor”). În lista însă este transferat cu un nume de agent, „Hrănitorul”. Într-adevăr, în limba arabă modernă, unicul sens al verbului ’aq"ta, de la care este derivat Muqț este „a hrăni”316. Acest sens al lui Muqț
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
este totuși vorba de posibilitățile largi pe care le oferă limba română în materie de sinonimie: de exemplu, coranicul al-Wakl este tradus cu nu mai puțin de cinci nume de agent: „Ocrotitorul”, „scutitorul”, „Proteguitor/Protector”, „oblăduitor”, „Apărătorul”, pe lângă două substantive metaforice - „scut” și „Chezaș/chizeș” - un verb și o locuțiune verbală la mod personal - „se îngrijește”, „are grijă” (în ambele cazuri e vorba de procedeul indirect al transpunerii 317; la fel, pentru biblicul ho epískopos un singur traducător folosește împrumutul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
biblicul ho epískopos un singur traducător folosește împrumutul direct, în vreme ce ceilalți îl traduc cu „Socotitoriul”, „Păzitorul”, „Veghetorul”, „Purtătorul de grija”. 5.3.4. Între numele coranice, lexiile alcătuite dintr-un pronume demonstrativ cu sens de posesor în anexiune cu un substantiv abstract ce denumește o calitate (9ó al-lal"l wa al-’Ikr"m, 9ó al-“awl, 9ó al-Faðl) sunt rezolvate în mod diferit nu numai de la un traducător la altul, ci și fiecare dintre ei folosește mai multe procedee, în funcție de context
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
nemărginit)”, „Cel cu (mare) Milă”; - modulare parțială: „Stăpânul harului (nemărginit)”; - echivalentă: „binefăcătorul”, „Mărinimos”, „Darnic”; - adaptare: „Dătător de mare indurare”, „Dătător de hâr (nemăsurat)”. O structură asemănătoare o au numele divine biblice alcătuite dintr-un nume generic în anexiune cu un substantiv abstract ce denumește o calitate pe care o posedă divinitatea. Și în aceste cazuri, traducătorii aleg soluții diferite. De exemplu, în cazul numelui ’Pl ’ emeÖ, întâlnim următoarele procedee: - calcul structural: „Dumnezeul adevărului”; - modelarea parțială: „Dumnezeul credincios/adevărat.” La fel și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în drept să afirme că etimologiile, cele două, nu pot fi susținute simultan lipsite fiind de aceste elementare precizări. Amintesc doar, pentru comparație, că Teologia mistică a lui Dionisie Areopagitul este adresată lui Timotei („Timaios” este și nume propriu și substantiv comun: timaios, a, on, și înseamnă „onoare”, „onorabil”). „Timotei” este, astfel, acela a cărui onoare se află în/la Dumnezeu. Cf. Léon Robin, Platon, Ed. Teora, București, 1996, p. 29. Că Diotima este un personaj imaginar și că ideile ei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
douăsprezece luni și ambele alfabete la optsprezece luni... Când avea 2 ani și jumătate, a citit o cărticică, Cobwebs to Catch Flies, și înainte de a împlini 3 ani știa să semneze.” (Cox, 1926, pp. 41-42) La 4 ani cunoștea toate substantivele, adjectivele și verbele active din latină, făcea adunări și înmulțiri, deslușea texte în limba franceză și putea să spună cât este ceasul. La 5 ani dădea citate din Walter Scott. La 6 ani era familiarizat cu Iliada și Odiseea. La
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
of the box with something („a fi primul care face un anumit lucru”) și to come out of the box with something („a se arunca/lansa într-o acțiune”) (n.t.). Toate trei sunt polisemantice și au aceeași grafie ca substantiv sau verb (bolt poate fi și adverb). Bolt înseamnă, printre altele, „săgeată”, „fulger”, „trăsnet”, „cui”, „nit”, „bolț”, „zăvor”, „pivot”, „legătură (de vreascuri)”, „cupon, bucată (de stofă)”, „înghițire pe nerăsuflate (a mâncării)”, „a goni”, „a fugi mâncând pământul”, „(despre cai) a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au indicii cei mai ridicați în branșa în care-și desfășoară activitatea și să dăm acestei clase numele de elită” (1916, § 2031). Și, pentru a goli încă o dată termenul elită de orice conotație pozitivă sau negativă, el adaugă: „Oricare alt substantiv, ba chiar și o simplă literă a alfabetului ar fi la fel de potrivite scopului pe care ni-l propunem (ibidem). Indicii capacității după Pareto § 2027. Așadar, să presupunem că, în fiecare domeniu al activității umane, atribuim fiecărui individ un indice care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ne temem - cum pe bună dreptate ne temeam odinioară - că nu discredităm suficient sacrul sau că avem o inimă. 1 februarie 1975. Articolul despre licurici 1tc "1 februarie 1975. Articolul despre licurici1" „Distincția dintre fascism ca adjectiv și fascism ca substantiv datează, nici mai mult, nici mai puțin, de pe vremea ziarului Il Politecnico 2, adică din perioada imediat următoare războiului...” Astfel începe o intervenție a lui Franco Fortini 3 despre fascism (L’Europeo, 26 decembrie 1974), pe care, după cum se spune
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a omului. Iar Penna, la rândul său, este un mare literat. Dar prefer să-mi las în suspans analiza privitoare la emoția pe care această carte mi-a provocat-o printr-un caracter poetic simplu aproape evident (adjective ce precedă substantivele, câteva inversiuni, excluderea cuvintelor prozaice, folosite doar în câteva cazuri, dintr-o neașteptată nevoie de realism sau de expresionism): ea îl lasă pe cititor rănit de arsura lacrimilor, deși nu este sentimentală nici un moment. Tempo, 10 iunie 1973 Don Lorenzo
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în ciclul Însemnările lui Balkaneus. Tendințele cosmopolite - alimentate și de numeroase călătorii în Grecia, Italia, Franța, Austria, Anglia, ca și de relațiile cu artiști de valoarea unor George Enescu, Jean Steriadi, Theodor Pallady, D. Ghiață - își găsesc ilustrarea în abundența substantivelor, în enumerații, în imaginile de bâlci excentric, în teribilismul voit naiv și în aglomerarea de bazar: roșcove, mânătărci, „opintivi, vin citadin, porumb de lapte cicantin, morcovul cel mucalit” și multe altele; în aceeași tonalitate sunt înșiruiți, asemenea obiectelor, și strategii
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
că obiceiul lor de a pune nume de botez inspirate de un număr mic de sfinți ducea la o mare „confuzie”. Soluția era un catalogo, adică un compendiu care să cuprindă nu numai nume de persoane deja existente, ci și substantive și adjective din domeniul florei, faunei, mineralelor, geografiei și artelor, care urmau a fi folosite de autorități pentru atribuirea de nume de familie permanente și transmisibile. Fiecare reprezentant oficial local primea un anumit număr de nume, suficient pentru jurisdicția sa
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de a înțelege”); panteismul (Dumnezeu e în lume, însă inactiv, prin contrast cu prezența păgânului Zamolxe); copilăria și satul natal, erosul, inserțiile folclorice sub forme originale etc. O paralelă stilistică Arghezi-Blaga relevă virtuozitatea „cuvântului adjectival și atributiv” la primul, „poezia substantivului” la al doilea, respectiv sentimentul detaliului versus sentimentul întregului. Celelalte două cărți, Pompiliu Constantinescu - „un Saint-Just al opiniei critice” (1981) și G. Călinescu - poet și teoretician al poeziei (1982), sunt acumulări de locuri comune, într-un stil al exaltării, lipsite
LIVADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287841_a_289170]
-
ediții din autori latini (Aulus Gellius, Persius, Iuvenal, Marțial), colaborează cu capitolele Iuvenal și Aulus Gellius la Istoria literaturii latine, elaborată de colectivul Catedrei de limbi clasice de la Universitatea din București (1986). Alcătuiește cursuri universitare (Morfologia istorică a limbii latine. Substantivul, 1985) și manuale școlare de limba latină. În „Studii clasice” publică, începând din 1959, bibliografia clasică românească. Ediții: Anton Pann, Pagini alese, I-II, București 1953, Povestea vorbii și alte scrieri, București, 1960, Fabule și istorioare. Nastratin Hogea, București, 1961
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
nu urmărește o reconstituire istorică, ci caracterizarea unor întâmplări și personaje senzaționale, Istoria... are o existență independentă ca operă literară. Relatarea este subiectivă, fiind selectate numai faptele capabile să producă o impresie puternică. Descrieri cu tentă hiperbolizantă, aglomerări vaste de substantive și epitete creează reușite portrete și tablouri. Rima este facilă, uneori chiar forțată, dar ritmul alert e adecvat precipitării întâmplărilor. Prin lexic, printr-o anume familiaritate, prin umorul malițios și echivoc, cu un specific de mahala bucureșteană, H., cu iscusința
HRISTACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287461_a_288790]
-
de cercetători au rugat un lot de 80 de experți în sănătate mintală (psihologi clinicieni, psihiatri și lucrători sociali) să examineze o listă de adjective bipolare (slab/puternic, logic/ilogic, independent/dependent etc.) și să treacă prin această listă trei substantive: bărbat, adult, femeie. Pentru ca proba să fie mai specifică, s-a precizat că atât la bărbat și la femeie, cât și la adult este vorba de „matur, sănătos și competent social”. Fiecare expert trebuia în final să realizeze trei evaluări
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]