6,023 matches
-
CUVÂNTUL, revistă apărută la București din 31 ianuarie 1990, sub conducerea unui comitet director, subtitlul fiind „Săptămânal de atitudine”. Colegiul de redacție este format din Radu G. Țeposu (director), Ioan Buduca (redactor-șef), Mariana Dima (secretar general de redacție). Continuă „Viața studențească” (1956-1989), cu un program renovat: „toleranță față de cuvântul celuilalt, deconspirarea intoleranței altora”. „Singura
CUVANTUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286629_a_287958]
-
DACIA NOUĂ, publicație apărută la București între 12 decembrie 1937 și 13 martie 1938, cu subtitlul „Săptămânal de energie tânără”, sub direcția lui A. M. Alicu. Revistă antifascistă și antirăzboinică, D. n. acordă evenimentului cultural două pagini, în fiecare număr, intitulate „Luminile orașului”, conținând în primul rând note, informații, recenzii, cronică plastică și cinematografică și mult mai
DACIA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286640_a_287969]
-
DA ȘI NU, revistă apărută la București, lunar, între 15 martie și 30 decembrie 1936. Redactor este Dan Smântânescu, iar administrator, Paul Lahovary, de la numărul 3 ambii figurând ca directori. Începând cu numărul 2, subtitlul „Critică, artă, literatură, viață socială” este înlocuit cu „Revistă de critică”. Un succint articol-program al lui Dan Smântânescu pledează pentru necesitatea receptării obiective a producției artistice naționale: „Reînstatornicirea adevărului pe toate planurile vieții culturale și sociale este o imperioasă nevoie
DA SI NU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286635_a_287964]
-
CUVÂNTUL LIBER, revistă apărută la București, săptămânal, între 11 noiembrie 1933 și 3 octombrie 1936. Director: Tudor Teodorescu-Braniște, secretar general de redacție: Mircea Grigorescu (până la numărul 15 din 1935). C.l., publicație al cărei subtitlu este „Politică, literatură, teatru, artă”, este editată de concernul de presă „Adevărul” și „Dimineața”, care mai patronase două serii ale unui periodic cu același titlu (1919- 1921, 1924-1926), dar cu altă conducere și alt program. În redacție lucra un grup
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
, publicație apărută la București lunar, cu subtitlul „Revistă de spiritualitate românească”, din aprilie 1941 până în ianuarie 1944. Director este I. Burlănescu-Begu, iar secretari de redacție - Aurel Cosmoiu și Valeriu Anania. De la numărul 1/1942, comitetul de conducere este alcătuit din Aurel Cosmoiu (redactor responsabil), Pericle Martinescu, Mihai
DACIA REDIVIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286641_a_287970]
-
comitetul de conducere este alcătuit din Aurel Cosmoiu (redactor responsabil), Pericle Martinescu, Mihai Isbășescu, Valeriu Anania. De la numărul 6/1942, în comitetul de conducere este cooptat și Vasile Netea, care în 1943 devine redactor responsabil. Din 1942 publicația își modifică subtitlul în „Revistă literară”. În articolul-program, Act de prezență, semnat Sarmis, se afirmă intenția ca revista să fie „o tribună de pe înălțimea căreia [...] să se audă glasul românesc al artei”, definindu-se astfel orientarea naționalistă a publicației. Poezie - grupată uneori în
DACIA REDIVIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286641_a_287970]
-
DACOROMANIA, revistă apărută în Germania, la Freiburg im Breisgau și München, din 1973, neregulat, cu subtitlul „Jahrbuch für östliche Latinität”. Redactor: Paul Miron. Revista continuă seria apărută la Cluj și scoasă de Muzeul Limbii Române între 1920 și 1948; textele sunt în limba germană, în engleză sau franceză. Revista e structurată pe următoarele secțiuni: istorie, arheologie
DACOROMANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286651_a_287980]
-
DACIA TRAIANĂ, cotidian apărut la Sibiu între 22 februarie 1920 și 20 septembrie 1921, cu subtitlul „Ziar național independent”, sub direcția lui Ion Gorun și avându-l ca redactor pe Ion Băilă. În articolul redacțional Dacia Traiană, din primul număr, se arată (evidențiindu-se astfel în mare parte și profilul) că „în chestiuni sociale, economice, literare
DACIA TRAIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]
-
DACIA, publicație apărută la București, cu subtitlul „ziar de dimineață”, între 23 noiembrie 1918 și 15 octombrie 1922, sub direcția lui Al. Vlahuță (până în noiembrie 1919, când poetul moare) și I. Al. Brătescu-Voinești, director fondator fiind Șt. Zăvoianu. Publicația își propune să spună „adevărul cu orice preț
DACIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286645_a_287974]
-
Panaitescu (noiembrie 1940 - ianuarie 1941). Din colectivul redacțional au mai făcut parte Pamfil Șeicaru (1924-1928), Cezar Petrescu, Nichifor Crainic (până în 1932), I. Dragu, G.M. Ivanov, Adrian Maniu, Lucian Blaga, Vladimir Ionescu, Isaia Tolan (în 1926). Din octombrie 1940, apare cu subtitlul „Ziar al mișcării legionare”. În articolul-program din primul număr, intitulat Ce este „Cuvântul”, publicația își mărturisește intenția de „a exercita o investigație, un control și o judecată obiectivă, fără altă preocupare decât sinceritatea”, „de a introduce în viața publică și
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
COLUMNA LUI TRAIAN, publicație apărută la Brăila, lunar, de la 15 iulie până la 15 octombrie 1931, sub conducerea unui comitet; de la numărul 4, subtitlul inițial, „Revistă de artă, știință, literatură”, devine „Revistă de critică literară, artistică și științifică”. În Cuvânt introductiv se spune: „Scopul nostru este de a face să renască spiritul tânăr în toate laturile lui”. În primul număr, se publică Povestea teiului
COLUMNA LUI TRAIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286335_a_287664]
-
, publicație care a apărut la București, editata de Ministerul Învățământului, lunar, din iulie 1966 până în aprilie 1971, redactor-șef fiind Emil Giurgiuca. Revista, purtând subtitlul „Despre școală, familie și societate”, se ocupă de probleme de învățământ, educație, perfecționarea predării în școală, trecutul cultural și pedagogic, în rubrici precum „Consultații”, „Puncte de vedere”, „În prim-plan”, „Cabinet psiho-pedagogic”, „Colocvii”, „Dezbateri”, „Cronici, comentarii, mențiuni”. În primul număr
COLOCVII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286332_a_287661]
-
COMEDIA, publicație apărută la București, săptămânal, între 27 noiembrie 1938 și 1 iulie 1940, sub direcția lui S. Faust-Mohr. Din 1939 își schimbă formatul într-unul mai mare, dar revine la formatul vechi în 1940, când subtitlul „Revistă săptămânală ilustrată pentru teatru, muzică și film” este înlocuit, „Curierul spectacolelor capitalei”, pentru ca de la numărul 39 din 1940 să menționeze subtitlul „Revistă pentru teatru, muzică și film”. Publicația este specializată, propunând rubrici ca „Ecouri și bârfeli”, „Cronica teatrală” (A
COMEDIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286344_a_287673]
-
Faust-Mohr. Din 1939 își schimbă formatul într-unul mai mare, dar revine la formatul vechi în 1940, când subtitlul „Revistă săptămânală ilustrată pentru teatru, muzică și film” este înlocuit, „Curierul spectacolelor capitalei”, pentru ca de la numărul 39 din 1940 să menționeze subtitlul „Revistă pentru teatru, muzică și film”. Publicația este specializată, propunând rubrici ca „Ecouri și bârfeli”, „Cronica teatrală” (A. Munte), „Cronica muzicală” (Radu Cioculescu), „Revistele”, „Mișcarea teatrală din străinătate”. Colaborează Aurel Călinescu, Ioan Massoff, V. Maximilian, Al. Mironescu, Teodor Scarlat, Victor
COMEDIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286344_a_287673]
-
, revistă apărută la București, zilnic, între 15 și 23 aprilie 1914, purtând subtitlul „Literatură. Teatru. Muzică. Artă. Sport. Mode. Umor”. Redactor-șef și girant responsabil este Dem. I. Teodorescu. În primul număr, E. Lovinescu pledează pentru „respectul omului și al artistului, izgonirea a tot ce e personal din discuțiile artistice, impuritățile ce se
COMEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286345_a_287674]
-
dat, a sentimentului de impostură, de „minciună”, și a unei anxietăți obscure, ce amintește de Kafka. Indistincția între situațiile reale și cele onirice, întreținută în Minciuna și în Înapoi la Savina, se accentuează în Ramayana, roman totalmente oniric, definit în subtitlu prin calificativul „zadarnic”. SCRIERI: Minciuna, București, 1969; Ramayana. Roman zadarnic, București, 1970; Înapoi la Savina, București, 1975; Risipa, București, 1979; ed. București, 1998. Repere bibliografice: Damian, Intrarea, 107-111; Al. Piru, Patru debuturi în roman, R, 1969, 10; Ilina Grigorovici, „Minciuna
COJOCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286325_a_287654]
-
, publicație apărută la București, lunar, între septembrie 1926 și februarie 1927, cu subtitlul „Revistă pentru popor” (trei numere, ultimul dublu). Redactor este Mihail Sadoveanu. Publicație de propagandă culturală la sate, C. conține texte de Octavian Goga (Ochii limpezi, Casa noastră) și Mihail Sadoveanu (Cum s-a născut rachiul, Vestitorii). I.H.
COMOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286349_a_287678]
-
la una dintre cele mai reputate universități americane nu s-a acordat atenție contribuțiilor sale teoretice. Și-a publicat teza abia după cincisprezece ani, fără să fi adus modificări esențiale formei inițiale. În versiunea românească, atât titlul, Kalokagathon, cât și subtitlul, Cercetare a corelațiilor etico-estetice în artă și în realizarea de sine, indică mai explicit viziunea lui C.: adaosul însuși al titlului, de rezonanță aristotelică, este semnificativ și autorul îl justifică lămuritor: „I-am dat titlul simbolic de Kalokagathon tocmai pentru
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
Sorescu, D. Vatamaniuc, Al. Săndulescu, Călin Căliman, Marin Mincu, Roxana Sorescu, Constanța Buzea, Gheorghe Tomozei, Nicolae Prelipceanu, Daniela Crăsnaru, Nicolae Georgescu. Radical diferită este însă seria editată începând din 20 aprilie 1990, care se intitulează „Contemporanul - Ideea europeană” și poartă subtitlul „Revistă națională de cultură, politică și știință”. Director: Nicolae Breban. Între alții, colaboratori la primul număr sunt Eugen Simion, Cezar Baltag, Adrian Popescu, Liviu Antonesei. În numerele următoare semnează versuri Ștefan Aug. Doinaș, Ana Blandiana, Ion Pop, Dan Laurențiu, Traian
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
funcția de conducere), redactor-șef fiind George Carpat Vocke. C. iese sub îngrijirea editurii Thule din Köln. Cu un aspect elegant (copertă ilustrată, hârtie cretată, format mare, 24 pagini) și un substanțial conținut, orientat pe cele două coordonate anunțate în subtitlu, C. ambiționează să depășească „insatisfacția de cititor” care i-a determinat constituirea. „Peregrinarea asiduă prin desișurile publicațiilor de limba română din Occident - se spune într-un Pro Domo. Intenții și temeiuri, publicat în primul număr - ne-a lăsat nu o dată
CONTRAPUNCT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
structurii redacționale, astfel că de la numărul 18 din 1991 comitetul director va fi compus din Ion Bogdan Lefter, Hanibal Stănciulescu, Ioan Stratan; începând cu numărul 2 din 1996, director va fi Ioan Vieru. De la numărul 24 din 1992 va purta subtitlul „Magazin cultural” și va fi bilunară, iar de la numărul 5 din 1995, subtitlul se schimbă în „Lunar de literatură și politică”, pentru ca de la numărul 9 din 1995 să devină „Lunar de cultură”. Din evoluția C., interesează îndeosebi primii trei ani
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
compus din Ion Bogdan Lefter, Hanibal Stănciulescu, Ioan Stratan; începând cu numărul 2 din 1996, director va fi Ioan Vieru. De la numărul 24 din 1992 va purta subtitlul „Magazin cultural” și va fi bilunară, iar de la numărul 5 din 1995, subtitlul se schimbă în „Lunar de literatură și politică”, pentru ca de la numărul 9 din 1995 să devină „Lunar de cultură”. Din evoluția C., interesează îndeosebi primii trei ani de apariție, în care se precizează majoritatea pozițiilor literare și social-politice ale generației
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, între 23 ianuarie 1915 și aprilie-iulie 1916, purtând subtitlul „Teatru. Literatură. Artă. Muzică”. Director este I. Kaufmann, iar prim-redactor Em. Cerbu. Având o sferă largă de preocupări, C. publică versuri și proză, „Cronică dramatică”, „Cronică muzicală”, „Revista revistelor”, traduceri din literatura franceză. Colaborează cu versuri Oreste, Cincinat Pavelescu
CORTINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286431_a_287760]
-
reîncepe să publice volume de proză, obținând importante succese de librărie, pentru ca în 1992-1993 să cunoască apogeul reușitelor editoriale, prin apariția a șapte titluri (retipăriri și inedite), totalizând douăsprezece volume. În primele romane - Babel Palace și Sclavii pământului (1947) -, având subtitlul comun Lumea de ieri, C. încearcă să schițeze un tablou general al societății românești de la sfârșitul perioadei interbelice, prezentând, alternativ și comparativ, situații, moduri de viață, probleme, atitudini, personaje aparținând unor categorii sociale diverse, dar nu reușește decât o aglomerare
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
a scris C. până în 1972 pregătește într-un fel sau altul impunătoarea sinteză Originile romantismului românesc (Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române și Premiul Asociației Scriitorilor din București), lucrare fundamentală cu privire la „spiritul public, mișcarea ideilor și literatura între 1780-1840”, cum precizează subtitlul. Fenomenul e cercetat sub dublul aspect de „mentalitate” și de „curent”, așadar din perspectiva istoriei ideilor și a istoriei literaturii. La zi cu bibliografia curentului, C. definește romantismul românesc în contextul european al celor trei ipostaze (în periodizarea autorului, cel
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]