2,316 matches
-
cânt-Ø(ă) doarm-Ø(e) coboar-Ø(ă) par-Ø(e) vind-Ø(e) prind-Ø(e) • sufixul -ez; în structura temei verbelor din clasa I1: lucrez lucr-ez-(i) lucreaz-(ă) • sufixul -esc; în structura temei verbelor din clasa II1b.: sosesc sos-eșt-(i) sos-eșt-(e) • sufixul -ăsc; în structura temei verbelor din clasa II2b.: urăsc ur-ășt-(i) ur-ășt-(e) Nici dezinențele de persoană și număr nu sunt aceleași pentru toate verbele. Unele, cele pentru persoana a III-a singular și plural, depind de tipul de flexiune
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fac parte: apropi-e, îndoai-e, târâi-e, jupoai-e etc. Accentul cade pe rădăcină, la verbele din tipurile IV și V de flexiune: vând, vinzi, vinde, faci, face, fàceți, vìndem, vìndeți, vând; prind, prinzi, prinde, prindem etc. La celelalte verbe, accentul cade pe sufixul tematic, dacă acesta este realizat pozitiv: lucrèz, sosesc, urăsc; cântàți, păreți etc. și pe rădăcina verbului, dacă sufixul tematic este - Ø: cântă, doarme, pàre, coboară etc. Imperfectul Este forma verbală în semnificația căreia aspectul și timpul s-au contopit într-
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de flexiune: vând, vinzi, vinde, faci, face, fàceți, vìndem, vìndeți, vând; prind, prinzi, prinde, prindem etc. La celelalte verbe, accentul cade pe sufixul tematic, dacă acesta este realizat pozitiv: lucrèz, sosesc, urăsc; cântàți, păreți etc. și pe rădăcina verbului, dacă sufixul tematic este - Ø: cântă, doarme, pàre, coboară etc. Imperfectul Este forma verbală în semnificația căreia aspectul și timpul s-au contopit într-o sinteză în care opozițiile aspectuale au preponderență față de cele temporale. Caracterul specific al imperfectului este exprimarea duratei
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi rupt.” (M. Eminescu) Structura morfologică Forma imperfectului este sintetică, constituită din tema de imperfect și dezinențele de număr și persoană: cânta-m, cânta-i, cânta etc. Două sunt formele concrete sub care poate apărea tema perfectului: una construită cu sufixul tematic -a, cealaltă, cu sufixul tematic -ea, în funcție de tipul de flexiune al verbelor și, în mai mică măsură, de structura fonetică a acestora. Sufixul -aface parte din structura temei verbelor din tipul I de flexiune și din clasa 2 a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morfologică Forma imperfectului este sintetică, constituită din tema de imperfect și dezinențele de număr și persoană: cânta-m, cânta-i, cânta etc. Două sunt formele concrete sub care poate apărea tema perfectului: una construită cu sufixul tematic -a, cealaltă, cu sufixul tematic -ea, în funcție de tipul de flexiune al verbelor și, în mai mică măsură, de structura fonetică a acestora. Sufixul -aface parte din structura temei verbelor din tipul I de flexiune și din clasa 2 a tipului II: cânt -a -m
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-i, cânta etc. Două sunt formele concrete sub care poate apărea tema perfectului: una construită cu sufixul tematic -a, cealaltă, cu sufixul tematic -ea, în funcție de tipul de flexiune al verbelor și, în mai mică măsură, de structura fonetică a acestora. Sufixul -aface parte din structura temei verbelor din tipul I de flexiune și din clasa 2 a tipului II: cânt -a -m cânt -a -i cânt -a etc. cobor -a -m cobor -a -i cobor -a etc. Sufixul -ease cuprinde în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fonetică a acestora. Sufixul -aface parte din structura temei verbelor din tipul I de flexiune și din clasa 2 a tipului II: cânt -a -m cânt -a -i cânt -a etc. cobor -a -m cobor -a -i cobor -a etc. Sufixul -ease cuprinde în structura temei celorlalte verbe: dorm -ea -m dorm -ea -i dorm -ea etc. păr -ea -m păr -ea -i păr -ea etc. vind -ea -m vind -ea -i vind -ea etc. prind -ea -m prind -ea -i
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
temei celorlalte verbe: dorm -ea -m dorm -ea -i dorm -ea etc. păr -ea -m păr -ea -i păr -ea etc. vind -ea -m vind -ea -i vind -ea etc. prind -ea -m prind -ea -i prind -ea etc. Observații: Sufixul -eaapare și în structura formelor scrise ale unor verbe precum tăc-ea-m, merg-ea-m etc., dar e doar o expresie grafică, impusă de caracterul africat al consoanei anterioare ¥, ©; sub aspect morfologic, sufixul este -a-: tă¥-a-m, mer©-a-m etc. Dezinențele imperfectului sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prind -ea -m prind -ea -i prind -ea etc. Observații: Sufixul -eaapare și în structura formelor scrise ale unor verbe precum tăc-ea-m, merg-ea-m etc., dar e doar o expresie grafică, impusă de caracterul africat al consoanei anterioare ¥, ©; sub aspect morfologic, sufixul este -a-: tă¥-a-m, mer©-a-m etc. Dezinențele imperfectului sunt aceleași pentru toate verbele și numai în parte deosebite de dezinențele de număr și persoană de la alte timpuri verbale. Specifică imperfectului nu este nici o dezinență, doar omonimia pers. I plural
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dormea-m părea-m vindea-m prindea-m (tu) cânta-i dormea-i părea-i etc. (el) cânta-Ø dormea-Ø etc. (noi) cânta-m dormea-m etc. (voi) cânta-ți dormea-ți etc. (ei) cânta-u dormea-u etc. Accentul cade totdeauna pe sufixul tematic: cântàm, dormeàm, păreàm etc. Perfectul compus Este un timp absolut. Prezintă acțiunea verbală ca încheiată în mod cert într-un moment anterior procesului comunicării: „Eu am citit acest roman.”; în momentul vorbirii „Eu (îl) am (deja) citit (romanul).” Este
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pentru toate verbele limbii române, indiferent de tipul de flexiune. Structura temei libere a participiului, însă, este condiționată de tipul și clasa de flexiune la care verbul aparține. Diferențele se produc, pe de o parte, din perspectiva realizării morfologice a sufixului tematic, pe de alta, din perspectiva condiției morfologice a temei însăși: • prezintă sufixul -s, în structura morfologică a temei de participiu verbele din tipul V de flexiune: am mers, ai mers etc., am scris, ai scris etc., am dus, ai
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a participiului, însă, este condiționată de tipul și clasa de flexiune la care verbul aparține. Diferențele se produc, pe de o parte, din perspectiva realizării morfologice a sufixului tematic, pe de alta, din perspectiva condiției morfologice a temei însăși: • prezintă sufixul -s, în structura morfologică a temei de participiu verbele din tipul V de flexiune: am mers, ai mers etc., am scris, ai scris etc., am dus, ai dus etc. • prezintă sufixul -t, toate celelalte verbe: am cântat, ai cântat etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
alta, din perspectiva condiției morfologice a temei însăși: • prezintă sufixul -s, în structura morfologică a temei de participiu verbele din tipul V de flexiune: am mers, ai mers etc., am scris, ai scris etc., am dus, ai dus etc. • prezintă sufixul -t, toate celelalte verbe: am cântat, ai cântat etc. am părut, ai părutetc., am rupt, ai rupt etc. • pentru verbele cu sufixul tematic -s, tema participiului este o temă liberă, primară, monovalentă: merse (tema perfectului) - mers (tema participiului); • pentru celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de flexiune: am mers, ai mers etc., am scris, ai scris etc., am dus, ai dus etc. • prezintă sufixul -t, toate celelalte verbe: am cântat, ai cântat etc. am părut, ai părutetc., am rupt, ai rupt etc. • pentru verbele cu sufixul tematic -s, tema participiului este o temă liberă, primară, monovalentă: merse (tema perfectului) - mers (tema participiului); • pentru celelalte verbe, tema participiului este o temă liberă secundară, derivată, prin sufixul tematic -t, de la tema primară a perfectului; cânta(tema perfectului) cântat
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
părut, ai părutetc., am rupt, ai rupt etc. • pentru verbele cu sufixul tematic -s, tema participiului este o temă liberă, primară, monovalentă: merse (tema perfectului) - mers (tema participiului); • pentru celelalte verbe, tema participiului este o temă liberă secundară, derivată, prin sufixul tematic -t, de la tema primară a perfectului; cânta(tema perfectului) cântat (tema participiului), coborâ(tema perfectului) - coborât (tema participiului), dormi(tema perfectului) - dormit (tema participiului) etc. Fac excepție verbe din tipul V1 de flexiune, care au tema participiului ca temă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în opoziția iterativ-noniterativ, perfectul simplu prezintă caracter non-iterativ; în consecință, acceptă mai greu determinări adverbiale care să exprime peridiocitatea, regularitatea, repetiția. Structura morfologică Este un timp simplu cu o structură sintetică, constituită din tema secundară a perfectului simplu (derivată, prin sufixul -Ø, de la tema primară a perfectului) și dezinențele de persoană și număr. Din perspectiva temei secundare a perfectului simplu, verbele nu se deosebesc între ele; sufixul tematic este pentru toate același: -Ø. Deosebiri există, însă, la nivelul temei primare a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
simplu cu o structură sintetică, constituită din tema secundară a perfectului simplu (derivată, prin sufixul -Ø, de la tema primară a perfectului) și dezinențele de persoană și număr. Din perspectiva temei secundare a perfectului simplu, verbele nu se deosebesc între ele; sufixul tematic este pentru toate același: -Ø. Deosebiri există, însă, la nivelul temei primare a perfectului. Sufixele specifice acestei prime teme depind de tipul de flexiune al verbului. În funcție de realizarea concretă a acestui sufix, ele se diferențiază în trei mari grupe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de la tema primară a perfectului) și dezinențele de persoană și număr. Din perspectiva temei secundare a perfectului simplu, verbele nu se deosebesc între ele; sufixul tematic este pentru toate același: -Ø. Deosebiri există, însă, la nivelul temei primare a perfectului. Sufixele specifice acestei prime teme depind de tipul de flexiune al verbului. În funcție de realizarea concretă a acestui sufix, ele se diferențiază în trei mari grupe: • cu sufixul -se-, în structura temei de perfect: verbele din tipul V de flexiune: prinse(tema
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
simplu, verbele nu se deosebesc între ele; sufixul tematic este pentru toate același: -Ø. Deosebiri există, însă, la nivelul temei primare a perfectului. Sufixele specifice acestei prime teme depind de tipul de flexiune al verbului. În funcție de realizarea concretă a acestui sufix, ele se diferențiază în trei mari grupe: • cu sufixul -se-, în structura temei de perfect: verbele din tipul V de flexiune: prinse(tema perfectului) - prinsei, prinseși etc. (perfectul simplu); rupse - rupsei, rupseșietc.; frânse - frânsei, frânseși etc.; • cu sufixul -u-: verbele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este pentru toate același: -Ø. Deosebiri există, însă, la nivelul temei primare a perfectului. Sufixele specifice acestei prime teme depind de tipul de flexiune al verbului. În funcție de realizarea concretă a acestui sufix, ele se diferențiază în trei mari grupe: • cu sufixul -se-, în structura temei de perfect: verbele din tipul V de flexiune: prinse(tema perfectului) - prinsei, prinseși etc. (perfectul simplu); rupse - rupsei, rupseșietc.; frânse - frânsei, frânseși etc.; • cu sufixul -u-: verbele din tipurile III și IV de flexiune: păru(tema
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a acestui sufix, ele se diferențiază în trei mari grupe: • cu sufixul -se-, în structura temei de perfect: verbele din tipul V de flexiune: prinse(tema perfectului) - prinsei, prinseși etc. (perfectul simplu); rupse - rupsei, rupseșietc.; frânse - frânsei, frânseși etc.; • cu sufixul -u-: verbele din tipurile III și IV de flexiune: păru(tema perfectului) - părui, păruși etc. (perfectul simplu); • cu un sufix omonim sufixului de infinitiv și sufixului de prezent plural: -a-, pentru verbele din tipul I de flexiune: cântai, cântași etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tipul V de flexiune: prinse(tema perfectului) - prinsei, prinseși etc. (perfectul simplu); rupse - rupsei, rupseșietc.; frânse - frânsei, frânseși etc.; • cu sufixul -u-: verbele din tipurile III și IV de flexiune: păru(tema perfectului) - părui, păruși etc. (perfectul simplu); • cu un sufix omonim sufixului de infinitiv și sufixului de prezent plural: -a-, pentru verbele din tipul I de flexiune: cântai, cântași etc.; • cu sufixul -i-, pentru verbele din tipul II1 de flexiune: dormii, dormiși etc.; • cu sufixul -î-, pentru verbele din tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de flexiune: prinse(tema perfectului) - prinsei, prinseși etc. (perfectul simplu); rupse - rupsei, rupseșietc.; frânse - frânsei, frânseși etc.; • cu sufixul -u-: verbele din tipurile III și IV de flexiune: păru(tema perfectului) - părui, păruși etc. (perfectul simplu); • cu un sufix omonim sufixului de infinitiv și sufixului de prezent plural: -a-, pentru verbele din tipul I de flexiune: cântai, cântași etc.; • cu sufixul -i-, pentru verbele din tipul II1 de flexiune: dormii, dormiși etc.; • cu sufixul -î-, pentru verbele din tipul II2 de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
perfectului) - prinsei, prinseși etc. (perfectul simplu); rupse - rupsei, rupseșietc.; frânse - frânsei, frânseși etc.; • cu sufixul -u-: verbele din tipurile III și IV de flexiune: păru(tema perfectului) - părui, păruși etc. (perfectul simplu); • cu un sufix omonim sufixului de infinitiv și sufixului de prezent plural: -a-, pentru verbele din tipul I de flexiune: cântai, cântași etc.; • cu sufixul -i-, pentru verbele din tipul II1 de flexiune: dormii, dormiși etc.; • cu sufixul -î-, pentru verbele din tipul II2 de flexiune: coborâi, coborâși etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbele din tipurile III și IV de flexiune: păru(tema perfectului) - părui, păruși etc. (perfectul simplu); • cu un sufix omonim sufixului de infinitiv și sufixului de prezent plural: -a-, pentru verbele din tipul I de flexiune: cântai, cântași etc.; • cu sufixul -i-, pentru verbele din tipul II1 de flexiune: dormii, dormiși etc.; • cu sufixul -î-, pentru verbele din tipul II2 de flexiune: coborâi, coborâși etc. Dezinențele, aceleași pentru toate verbele, sunt unele specifice, altele comune cu ale altor timpuri verbale. O
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]