3,677 matches
-
iubire-n somn vrei s-o seduci cu raze albe, zână prea curată-n zori senine Așa pot spune că ochii-mi sunt o binecuvântare când te privesc și te ador în a trăirii zi și cum în noaptea fără de suflare ei te revăd în umbre fistichii Și zi și noapte-mi ești în vis făptură-zee în colț de paradis Sonnet 43 William Shakespeare When most I wink, then do mine eyes best see, For all the day they view things
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
nedefiniți. În al doilea a rămas primul odihnindu-se veșnic în loc cu verdeață fără durere și suspin. A fost dorința Domnului de dinaintea ultimului act. Vezi ce e omul, viața... ?! Un timp petrecut în culise, după care, în fața spectatorilor, îți pierzi suflarea pe scenă, cum ți-ai dorit dintotdeauna. Vreau să fiu curcubeul, să leg un spațiu de celălalt; să leg cele două vieți ! Să fiu un liant ! Ion Părăianu Referință Bibliografică: LIANT / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LIANT de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380883_a_382212]
-
întotdeauna cu minuție de-a lungul și de-a latul frontonului artei dramatice românești, a metamorfozat în timp, aidoma unui vulcan cu lava sângerândă, umanitatea depoetizată a profanului obosit. Cu puțin înainte ca secolul XIX să își lepede-n grabă suflarea, lăsând loc de respiro și de producții culturale diverse următorului ev istoric, mai precis, la început de ianuarie 1896, sămânța necunoscută a vieții căpăta cu bucurie trup și identitate prin țipătul unui copil, care avea să mântuiască peste ani, în
DE LA ESTETICA SUPERIOARĂ A TEATRULUI, LA URÂTUL EXISTENŢIAL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380923_a_382252]
-
este înainte de-a fi cerurile și pământul. Creatorul lumii materiale, inclusiv al lui Adam și al Evei, este Ialdabaôth, fiul Înțelepciunii, o divinitate imperfectă, răutăcioasă și orgolioasă. Deși s-a golit de forța atotputernică a spiritului atunci când a suflat suflare de viață asupra lui Adam și a Evei, acest prim arhonte sau arhigenitor, numit în altă parte Iahve sabaôth, adică Zămislitorul, are pretenția să se considere deasupra tuturor, inclusiv deasupra Omului, marele Creator, cu adevărat Atotputernic (Pantocrator). Căci se afirmă
DESPRE IUDEO-CREŞTINI, GNOSTICI SI ESENIENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380941_a_382270]
-
omul și menirea lui pe Pământ. Poate că ar trebui să apară un nou tip de abordare a lucrurilor, raportând fiecare descoperire a științei la viața omului și la comportamentul lui.... VIII. UNIUNEA EUROPEANA A MURIT? EUROPA ÎȘI TRAGE ULTIMA SUFLARE..., de Paul Gheorghiu , publicat în Ediția nr. 1715 din 11 septembrie 2015. Dacă analizăm mai atent situația în care se află întreaga Europă în această perioadă, mai exact după toți acești ani interminabili de criză economică (dar și morală), este
PAUL GHEORGHIU [Corola-blog/BlogPost/380810_a_382139]
-
nedefiniți. În al doilea a rămas primul odihnindu-se veșnic în loc cu verdeață fără durere și suspin. A fost dorința Domnului de dinaintea ultimului act. Vezi ce e omul, viața... ?! Un timp petrecut în culise, după care, în fața spectatorilor, îți pierzi suflarea pe scenă, cum ți-ai dorit dintotdeauna. Vreau să fiu curcubeul, să leg un spațiu de celălalt; să leg cele două vieți ! Să fiu un liant ! Citește mai mult LiantCa un electrod,prin arc voltaic,vreau să leg două spații
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
primul, doi actori nedefiniți.În al doilea a rămas primulodihnindu-se veșnicîn loc cu verdeațăfără durere și suspin.A fost dorința Domnuluide dinaintea ultimului act.Vezi ce e omul, viața... Un timp petrecut în culise,după care, în fața spectatorilor,îți pierzi suflarea pe scenă,cum ți-ai dorit dintotdeauna.Vreau să fiu curcubeul,să leg un spațiu de celălalt;să leg cele două vieți !Să fiu un liant !... V. GÂNDURILE MĂ INUNDĂ, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 2101 din
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
sens.... XX. SINUCIGAȘUL, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 1990 din 12 iunie 2016. Sinucigașul Mă simt sinucigaș. Mi-am spintecat trupul din humă Și l-am pus pe cântar. Era inegal. Din cavernă s-a evaporat O suflare, Ea rămânând Să se încorporeze, cu alai, În aceeași materie, Puțin mai la vale. Duhul S-a ridicat înmiresmând văzduhul. Îngerii l-au întâmpinat Și l-au plimbat în Carul Mare Prin Grădina Domnului și, Înspăimântat de cele nevăzute, S-
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
Mă despărțisem de mine, Dar ca leguma, floarea sau copacul Mi-am lăsat rădăcinile în pământ, ... Citește mai mult SinucigașulMă simt sinucigaș.Mi-am spintecat trupul din humăși l-am pus pe cântar.Era inegal.Din cavernă s-a evaporatO suflare,Ea rămânândSă se încorporeze, cu alai,În aceeași materie,Puțin mai la vale.DuhulS -a ridicat înmiresmând văzduhul.Îngerii l-au întâmpinatși l-au plimbat în Carul MarePrin Grădina Domnului și,Înspăimântat de cele nevăzute,S-a așezat pe covor
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
Dumnezeu Atotputernic Pentru tot ce-i în văzduh A-mplântat în trupul Maicii Pe Iisus prin Duhul Sfânt. Maria făr’ de prihană, Fecioară de-a pururea, Întrupată cu Iisus Ca să mântuiască lumea. A fost vestea minunată Primită cu bucurie De toată suflarea lumii Și de însăși Ea - Mărie. Livezi, păduri de fagi, cucul S-au trezit într-un alint, De Vestirea-mprăștiată ... Citește mai mult Buna Vestire(Versuri în stil popular)În martie douășcinci,Dintr-un lung de pribegireSfântul Arhanghel GavriilNe-a adus
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
GavriilNe-a adus Buna Vestire.Dumnezeu AtotputernicPentru tot ce-i în văzduhA-mplântat în trupul MaiciiPe Iisus prin Duhul Sfânt.Maria făr’ de prihană,Fecioară de-a pururea,Întrupată cu IisusCa să mântuiască lumea.A fost vestea minunatăPrimită cu bucurieDe toată suflarea lumiiși de însăși Ea - Mărie.Livezi, păduri de fagi, cuculS-au trezit într-un alint,De Vestirea-mprăștiată... XXX. AVEAM ÎN MINE UN URÂT, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 1901 din 15 martie 2016. AVEAM ÎN MINE UN
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
chemând în zadar troienele argintii trimise în exil, să dispară nefericite, înghițite de apele lacome ale mării. Doar vântul deznădăjduit mai execută ordinele absurde ale Stăpânei, rămasă fără oaste și fără muniție. Furia ei se revarsă peste țărmurile încremenite sub suflarea-i geroasă, construind fantasme din undele îndrăznețe. Marea se răzvrătește în depărtare, mușcând furioasă din podul de gheață, ce-i îngrădește libertatea. Gerul câștigă lupta, dar nu războiul, astfel că țărmurile cotropite de gheață rămân pentru o vreme, sub ocupație
REVANȘĂ PIERDUTĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374330_a_375659]
-
au plecat, copiii au ținut legătura cu părinții lor. De 11 ani, însă, nu au mai dat nici un semn de viață. Cu cinci ani în urmă, viața bătrânei a încremenit odată cu stingerea soțului, care, a închis ochii rostind, cu ultima suflare: “Doamne, copiii mei...!” Bătrâna își duce acum traiul izolată de restul lumii. De trei ani încoace, nu a mai ieșit din casă, suferind de o boală de picioare ce o împiedică să se deplaseze. Are o pensie foarte mică, din
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
ai cuprinde în căușul unui pumn! Te întrebi: ude au loc atâtea probleme, atâtea dureri, atâta tristețe? Tresar! Băiatul..., dar băiatul? Nu mi-ați spus... nimic despre el... Cu un oftat din adâncul sufletului, de ziceai că își dă ultima suflare..., șoptește: “Este închis. A fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, fiind judecat pentru evaziune fiscală, asociere în vederea savârșirii de infracțiuni și spălare de bani... Avea o firmă de construcții în București. Eu tot nu cred că băiatul
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
dedicat acestei metropole. Autorul se dovedește un mare, original reporter, dublat de un poet și de un subtil eseist. „Pornesc hai-hui, prin orașul acesta de vis si de fapt, umblu aiurea pe străzi, să le ascult muzica, să le simt suflarea, să le cunosc, cât de cât, oamenii, viața, grandoarea și decăderea.” Autorul nu se oprește însă la descrierea plată a străzilor, clădirilor și piețelor magicului oraș, căci el ambiționează mai mult, să-i descopere sufletul. Ca un veritabil îndrăgostit, autorul
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
surdină. Într-o asemenea seară mi-a trimis Nina Ceranu, în variantă pdf, Nirvana. „Mire, uite aici un link. Citește tu poeziile astea ale lui Eugen Dorcescu, te rog. Eu nu pot...” Absorbită de ele, le-am citit dintr-o suflare. Ca pe un singur poem. Auzindu-le. Ca pe un singur strigăt. Vizualizându-le. Ca pe un singur episod. Cel final. Dintr-un serial, original conceput, despre aceeași, recognoscibilă, viață întru moarte. Le-am citit cu sentimentul că numai durerea
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
de cenușă într-un mormânt amintește de un străvechi obicei hindus, constând într-o îngropare a recipientelor care conțineau materia rezultată din incinerare. Este evidentă apropierea dintre acest obicei și ritualul creștin de restituire a trupului de țărână, lipsit de “suflare de viață”, țărânii din care a fost creat. “Teluricul legământ” este însă o închisoare, la care trimite metafora-simbol “grea cătușă”, închisoare din care spiritele celor îndrăgostiți trebuie să evadeze împreună pentru a accede la Nirvana: “Să ne desprindem, deci,/ tu
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
Acasa > Poezie > Amprente > VISCOL... Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului VISCOL... Din cuib aș vrea să părăsesc căldura, Să-ngheț odată cu natura, Să-mi simt suflarea transformată-n ger Și ochii să-mi devină stele-n cer... Să fiu copacul îmbrăcat în gheață, Să simt cum viscolul îmi suflă-n față, Să fiu un drum înzăpezit în câmp Și-un călător surprins de timp... Să fiu
VISCOL... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374604_a_375933]
-
prin crengi Și urma ștearsă-a căprioarei pe poteci... Să vă privesc pe geamul luminat în noapte, Cum depănați povești în șoapte, De frigul crunt, lacrima să-mi devină sloi, Să mă-ncălzesc privind la voi.. Și-apoi...,dintr-o suflare, pe-o aripă de gând, Să mă ridic în slavă, privind către Pământ, Ca spre un fulg de nea, în noaptea cea pustie, Mânat de-un Viscol veșnic, urlând prin Galaxie... Gheorghița Durlan Referință Bibliografică: VISCOL... / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare
VISCOL... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374604_a_375933]
-
DE LEMN Autor: Ion Mihaiu Publicat în: Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului Am fost atins de aripa unei păsări în zbor în drumul meu dinspre ieri către azi călător, a venit din spatele meu ca o suflare de vânt și, pentru o clipă, am rămas suspendat între cer și pământ. Pe ureche mi-a lăsat o amprentă de nor și sufletul meu, dintr-o dată, a fost mai ușor. Doamne, mi-am zis, mi-ai mai dat încă
ARIPI DE LEMN de ION MIHAIU în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373376_a_374705]
-
îndreaptă spre dulapul din colțul opus al camerei și începe să scormonească în el. Nu îmi ia mult să îmi dau seama ce face: îmi caută o rochie. Mă uit la reflexia mea din oglindă. Corsetul parcă mă lasă fără suflare, iar, pe lângă acest fapt chinuitor, simt că voi leșina din cauza căldurii. Mi-aș dori să fiu în acest moment într-o cameră cu aer condiționat, sau cel puțin cu un ventilator, fiindcă acel evantai s-a dovedit a fi inutil
REVERIA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373381_a_374710]
-
maturând prin sufletu-mi cernit, Trei bocitoare-ai pus să te jelească, De parc-ai vrea să știu c-ai adormit Și nimeni nu-i din somn să te trezească. M-aștern pe trupul tău că Elisei, Te-acopăr cu suflarea mea fierbinte Să te trezești sub alintarea ei, Din somnul greu să te ridici cuminte. Nu poți să mori cât încă eu trăiesc! Știu c-ai plecat din nou în prigebie- Spre a-i uimi pe cei ce te hulesc
POEZIEI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373491_a_374820]
-
fizicii demonstrează asta, e legea firii. Iubirea și binele nu au cum să fie egale cu ura și răul, din antiteza lor provine imboldul inițial, provine nașterea. Boomul inițial a pornit din diferențe, simpla coacervată peste care s-a așternut suflarea divină e mărturia. „La Început - Cuvântul” - pot oare descrie în actualele, decapitatele, depreciatele cuvinte? O poezie caldă și pură, dar în același timp, o pătrundere în realitate, în adevăr: greu trebuie să-i fie / porumbelului alb/ să conducă șirul cocorilor
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
măturând prin sufletu-mi cernit, Trei bocitoare-ai pus să te jelească, De parc-ai vrea să știu c-ai adormit Și nimeni nu-i din somn să te trezească. M-aștern pe trupul tău ca Elisei, Te-acopăr cu suflarea mea fierbinte Să te trezești sub alintarea ei, Din somnul greu să te ridici cuminte. Nu poți să mori cât încă eu trăiesc! Citește mai mult Orice ar fi, tu nu te-ndepărta,Căci nu ești nor să fugi cum
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
Tot măturând prin sufletu-mi cernit,Trei bocitoare-ai pus să te jelească,De parc-ai vrea să știu c-ai adormitși nimeni nu-i din somn să te trezească.M-aștern pe trupul tău ca Elisei,Te-acopăr cu suflarea mea fierbinteSă te trezești sub alintarea ei,Din somnul greu să te ridici cuminte.Nu poți să mori cât încă eu trăiesc!... XXIII. JALBA POPORULUI, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2229 din 06 februarie 2017. Pe Cloșca și
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]