2,938 matches
-
socotesc că-i gata făcută praf, Îi propun să mă facă și ea cu ceva. Nu știu, să zicem dusul tălpii la gură. Ea poate, dar nu poate binede tot: e Încălțată. Îi spun. Se descalță, acum reușește să-și sugă un deget de la picior, dar tot degeaba: n-are spin - spinu-i al meu; nu i-l chiar arăt, Îl țin așa, dar ea numai la el se uită, cu gura deschisă. Întinde un deget, Îi Încearcă ascuțișul, clatină din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
meu; nu i-l chiar arăt, Îl țin așa, dar ea numai la el se uită, cu gura deschisă. Întinde un deget, Îi Încearcă ascuțișul, clatină din cap, că-i tare mare și ascuțiiit, apoi iar caută la ea: linge, suge - nimic... În schimb, ea are funda aceea cu care mă face numai praf și numai pulbere - dar nu arăt. Trebuie să caut altceva. Îi propun să ne-ntrecem la fugă - care fuge mai tare și mai ca vântul? ; ea zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nu le dă vin. Nu le dă nimica. Nimica nu le dă nici Întinșilor din dreapta, cinci, cu toate că se oprește În dreptul lor și le vorbește - unora În românește, altora În rusasca lui. Când stă de vorbă cu cei Întinși, Moș Iacob suge din țâța ceainicului, apoi varsă și pe zăpadă oleacă de vin roșu. Violet. Negru, vinul. Apoi se duce prin dos, la bucătărie, se Întoarce cu ceainicul, Îi cinstește pe toți, se cinstește pe sine. Vine În calidor Mătușa Domnica. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
evazată, aproape ca un bild suprapus - special pentru ce urma să fac) și coboram În beci. Dezbârnam vrana cu ciocanul de alături, vâram În poloboc chișca - nici prea mult, să nu stârnesc drojdia, nici prea puțin, să nu trag aer sugeam o dată, de două ori; a treia, ca-n poveste, era cea bună: venea vinul - Îl Îndreptam spre brăcace, apoi scuipam, o dată, de două, de trei ori: rămasul În gură nu-mi plăcea: era acru - Îmi plăcea că-i plăcea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
din tine: fierbi un ceaun cu lapte, Îl pui pe cel În care a intrat șarpele cu gura deschisă deasupra ceaunului, aburii de lapte pătrund pe gâtul omului, ajung până la nările șarpelui și cum jigăniei Îi place mult laptele (nu suge el de la vaci, direct din țâță?, Încât unii oameni nu-i omoară, fiindcă ușurează ugerele gata să crape ale vacilor nemulse), șarpele pornește după mirosul cel bun - numai că cineva trebuie să stea de pază, cu mâinile-covrig la gura omului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mi-a zis s-o fac pe la trup, din apă și ea m-a sărutat cu sărutarea gurii sale pe-peste tot, dar mai ales la mijloc, când s-a lăsat ea În genunchi; și ea m-a Îndemnat să sug țâță de la sfârcurile de sus, cele cu cafeniu și după aceea ea mi-a dat sfârcul de jos, cel zmeuriu; și-mi zicea, În ureche, că sunt varvar - la vârsta mea cea crudă. A doua zi În zori am pornit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
așa? Julia a fixat-o cu o privire de gheață. — Nu putea să fie mai rău. Eu mă dau peste cap să-mi fac căsnicia să meargă, dar, în tot timpul ăsta, în preajmă îmi stă lipitoarea asta neinteresantă, care suge sângele vieții din mariajul meu. A, scuze, s-a smiorcăit Alison. Acum că ai pus lucrurile în lumina asta... Fiona a zâmbit cu bunătate. —Julia, tu ești înaltă, slabă, extrem de frumoasă și deloc proastă. Dacă, așa cum spui tu, femeia aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
început să râdă. Și-ar fi dorit să poată să exprime gândurile așa de liber, numai că nu-i stătea în fire. Și tu? a zis Fiona întorcându-se către Susan. Ai supraviețuit week-end-ului cu teribila Jenny? Susan și-a supt obrajii și și-a încrucișat ochii de parcă-și dădea obștescul sfârșit. —A fost de groază. De data asta nici n-a apucat să intre pe ușă c-a și găsit de ce să se ia. Numai că am avut o surpriză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
recomandare. Scrie aici că aveți ovare polichistice. Așa e? Femeia a dat din cap. Da. Știu asta pentru c-am fost nevoită să-mi fac niște investigații când aveam optsprezece ani... pentru că aveam ciclul foarte neregulat. —Îmmmm, a bolborosit bărbatul sugând capătul pixului. Păi, puteți să rămâneți gravidă și cu ovare polichistice, dar, de vreme ce aveți dificultăți, sunt mari șanse ca tocmai ele să fie de vină. Și există vreo soluție? Alison era disperată să afle. —Să nu ne grăbim, doamnă Rossi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
de pe scaun. Putem să mai discutăm despre proba aia. — Sigur că da. De fapt, de ce să n-o dau direct? l-a întrebat Julia zâmbind, pentru ca apoi să-i ducă unul din degete la gură și să înceapă să-l sugă fără grabă. Barmanul urmărea scena de-acum fățiș. Încremenise în loc, cu banii de pe consumație în mână. Abia aștept, a rânjit James. Să mergem atunci? După care James a escortat-o pe Julia afară din bar, în acompaniamentul aplauzelor spontane ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
fir-aș al dracu’! — Vorba vine. Somnul e hrană, cea mai bună hrană. Somnul e o formă de supraviețuire indispensabilă. Din somnul ăla îți tragi vlaga, dar acum, că l-ai pierdut, văd că ții cu tot dinadinsul să mă sugi pe mine. Lasă dracu’ prostiile, Rafaele. Ce sunt eu? Vampir? — Există vampiri energetici. Poate n-ai auzit. — Am citit, dar nu cred. — Foarte rău. Ai devenit neîncrezător, reticent. Pur și simplu, nu te mai recunosc. — Să știi c-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
pe mâna procuraturii, măcar că nu arăta deloc în stare de ce i s-a pus În cârcă, dar copiii au conlucrat bine și au fost extrem de convingători în declarațiile lor, cum i-a pus să-l pipăie și să i-o sugă, când de fapt bietul om venise și el aici tot pentru o pâine amărâtă de supraveghetor, de care n-a mai apucat să se bucure, tocmai pentru că nu le avea p-astea cu bătaia ca să te știe copiii de jupân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
se dea liber la avorturi, și Geta, că mai lasă-l dracului pe Ceaușescu, Rafaele, p-ăla l-a iertat Dumnezeu... Dă toate păcatele, Vasilico, care toate păcatele lui le-a luat ăia care l-a pus la zid. A supt-o, fă, cine? Ăia au supt-o, că el a murit ca un erou-martir ce-a fost, Elenuțo, și toate păcatele lui au căzut pă ăia, c-așa ie, fă, vorba vine, c-a murit din cauză de deces, râdem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Geta, că mai lasă-l dracului pe Ceaușescu, Rafaele, p-ăla l-a iertat Dumnezeu... Dă toate păcatele, Vasilico, care toate păcatele lui le-a luat ăia care l-a pus la zid. A supt-o, fă, cine? Ăia au supt-o, că el a murit ca un erou-martir ce-a fost, Elenuțo, și toate păcatele lui au căzut pă ăia, c-așa ie, fă, vorba vine, c-a murit din cauză de deces, râdem noi, da’ purceaua-i moartă-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ce dracu’ să mai vedem? Tot Roșioara să le explice, dragă, păi, ca orișice bărbat, ca și cum n-ați fi mâncate de frecușuri d-astea. Dragă-dragă pân’ ți-o bagă și până ți-o dă prin gură. Pardon, să i-o sugi și p-ormă face pipi pă tine. Să pișă, pardon, te ține dă veceu public, de slugă și treanță de șters pă jos. Păi, nu tot noi stricăm că-i lăsăm în loc să punem picioru-n prag? Ia să nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
frântă, ruptă-n două, de nebun, de animal care suferă, iar asta pare să-l incite pe Mărgărit, vesel și gureș și îmbiindu-l cu mici, păi, cum să nu-i fie foame după atâta bălăceală? Apa te trage, te suge, îți zgândăre foamea și setea, hi-hi-hi, păi, bineînțeles că trebuie să mâncăm. Câte zile om avea pe pământu’ ăsta, n-o să scăpăm de grija asta. În primul rând, mâncarea. Să umplem mațu’. Facem ce facem, ne sucim, ne-nvârtim, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
fine, bine că ai scăpat de acolo. Bine că ți s-a deschis capul, auzi, cică la doar șase luni de la revolta românilor, deturnată și acaparată în folosul lor de către cei care au tras pe acest popor și l-au supt vreme de patruzeci și cinci de ani, până le-a venit acru-n gură, și tot nu li s-a aplecat... Asta chiar e bună, Milică-tată, are mai multe înțelesuri. Ar fi trebuit să li se facă greață, să vomite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
fi făcut-o pă treabă... Ba bine că nu; lăcomia nu-i bună, măcar că pare să ne pună-n mișcare. Lăcomia, frica, curiozitatea, dragostea mea, după cum ți-am mai spus - astea trei, da, ele ne activează, dar tot ele ne sug, ne năruie, ne risipesc în cele patru zări... Să nu uiți: tot ce nu putem duce în mână, în sân, sub cămașă, cu spinarea, fără să ne cocoșeze prea tare, ne împinge pe nesimțite, fără să ne dăm seama, acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
la Fazan. — O, chiar așa? S-ar putea să vin și eu mai Încolo, spuse el. O dădusem În bară rău de tot. Jeff era vampirul energetic al colectivului: Își Înfigea „colții“ zdravăn În tine și te plictisea de moarte, sugându-ți treptat energia până te lăsa lat și nu mai erai În stare decât să te holbezi la telenovelele alea australiene care se dau după-masa, când moțăi În timp ce-ți digeri prânzul și, În consecință, ești mai puțin pretențios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
tăcere, se apucă, dintr-odată, sub ochii mei uluiți, să-și descheie copcile corsajului. Am roșit, mi-am Întors privirea, dar mă trase spre ea. Umerii Îi erau dezgoliți, ca și sânii. Prin cuvânt și prin gest, mă invita să sug. Cele două fiice pufneau pe ascuns, dar chipul mamei exprima gravitatea sacrificiilor rituale. Așezându-mi buzele, cu cea mai mare pudoare de pe lume, pe un sfârc, apoi pe celălalt, m-am supus. Ea se acoperi atunci, fără grabă, rostind pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
rujuri și gumă de mestecat. Asta aduceau totdeauna cei sosiți de prin alte țări, când veneau în vizită la rude. La Veneția nu existau străzi și trotuare adevărate. La noi acasă, țigăncile ședeau pe marginea străzii și dădeau copilașilor să sugă. Praful li se lipea de tălpi, fiindcă țiganii umblă desculți. „Strada e sufrageria lor. De aceea fac atâta gălăgie, pentru că de fapt sunt la ei acasă”, mi-a explicat într-o zi tata. Când nu umblau de colo până colo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Cu spinarea încovoiată, burta suptă și fundul tras înăuntru, alergam cât puteam de repede. Nu îndeajuns de repede pe cât mă îmboldea frica mea, asta pot să vă spun. Domnul inginer, cel pe care, acasă, lumea îl salută politicos, cu respect, suge burta și trage fundul înăuntru, alergând de-i scapără călcâiele, întocmai ca un personaj de film mut, urmărit de o hoardă dezlănțuită. În Bronx nu existau asemenea hoarde și tocmai asta era sinistru. Străzile erau cel mai adesea pustii. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
fusese stropit cu apă și resturi de legume zăceau pretutindeni. Țărăncile și țiganii mâncau semințe de floarea soarelui, puneau sâmburele între dinții din față și-i spărgeau coaja, pe care apoi o scuipau pe jos. O țigancă îi dădea să sugă unui copil mic, sânul îi atârna afară din rochie, vedeam rețeaua de vinișoare albastre, ca un fluviu cu multe brațe și micuțul sugea cu ochii închiși. Călcâiele țărăncilor erau vânjoase și negre de la țărână, iar genunchii rotunzi și cărnoși, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
față și-i spărgeau coaja, pe care apoi o scuipau pe jos. O țigancă îi dădea să sugă unui copil mic, sânul îi atârna afară din rochie, vedeam rețeaua de vinișoare albastre, ca un fluviu cu multe brațe și micuțul sugea cu ochii închiși. Călcâiele țărăncilor erau vânjoase și negre de la țărână, iar genunchii rotunzi și cărnoși, ca roșiile și pepenii pe care-i vindeau. Când și când, câte una din ele întindea mâna după o roșie - atunci îi vedeam palmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
fetișcane. Trăgeam burta înăuntru și-mi scoteam pieptul în afară. Firește că îmi îmbunătățeam mersul în permanență și eram oricând bucuros să primesc sugestii de la camarazi, seara, în dormitor.” „Cred că arătai caraghios. Asta face totdeauna impresie femeilor, când îți sugi burta și îți scoți pieptul în afară?” am întrebat eu. „Bineînțeles. E ca atunci când păunul își înfoaie penele colorate din coadă. Văd că râzi și așa și trebuie, fiindcă totul era de râs și de filmat, dar în primul rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]