5,627 matches
-
nu era slab la religie, dar mai ales era strașnic la limba română. Cand după al doilea an de carte, în iulie 1860, venind vară, Mihai se găti să plece la Ipotești să se bată cu broaștele sau să se suie pe sura, cănd onorată direcțiune i-a dat certificat cu Vorzug, adică bine, clasificandu-l al 5-lea printre 82 de școlari. Încă de acum școală nu i-a prea priit micului Mihai, pentru că a fugit la Ipotești. În dorul
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
sunt puși monitori. El are preferințe la studiu, iubește lectură, nu însă și școala. Nu-i plăcea să-și învețe lecțiile și de aceea lua note rele. De dragi ce-i erau aceste lecții, uneori, ca să și le pregătească, se suia sus pe casa să le învețe. În primul rând nu se împacă cu matematicile și de aceea se învoise cu Const. Stefanovici, care a și devenit profesor de matematici, ca acesta să-i facă temele, iar el să-i spună
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
o unduire de gând atunci, când vise ușor rostogolim, E lacrima care curge pe obrazul brazdat de durere Sau poate-i clipa vrăjită, îmbrăcată cu multă tăcere ... Poezie sunt cuvintele noastre , când dragoste dăruim Atunci când pe treptele nevăzute ale timpului suim, Sunt șoaptele vântului care rătăcește prin lume hoinar Și n-are habar de cuvintele înșiruite-n dicționar... Poezie suntem noi , în existența noastră efemeră Când îmbrăcăm banalul într-o stălucitoare sferă, Sentimentele s-aprind și capătă dimensiuni mărețe Strălucind de
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
sublimE o unduire de gând atunci, când vise ușor rostogolim,E lacrima care curge pe obrazul brazdat de durereSau poate-i clipa vrăjită, îmbrăcată cu multă tăcere ...Poezie sunt cuvintele noastre , când dragoste dăruimAtunci când pe treptele nevăzute ale timpului suim,Sunt șoaptele vântului care rătăcește prin lume hoinarși n-are habar de cuvintele înșiruite-n dicționar...Poezie suntem noi , în existența noastră efemerăCând îmbrăcăm banalul într-o stălucitoare sferă,Sentimentele s-aprind și capătă dimensiuni mărețe Strălucind de bucurie și
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
păsa de-al suferinței chin și-nțelegea că sfântul Său destin a fost menit să spele-n suferinți primul păcat al primilor părinți, prin moartea Celui ce-i nemuritor să schimbe-n viață prima moarte-a lor. Când s-a suit pe cruce era blând și L-au văzut cu toții surâzând de-aceea chiar și cei care-L iubeau erau mirați și nu înțelegeau. Numai în clipa-n care a rămas doar omul răstignit, din al Său glas s-a auzit
CU MOARTEA PRE MOARTE CĂLCÂND de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378483_a_379812]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DE VORBĂ CU PANAIT ISTRATI Autor: Livia Mihaela Frunză Publicat în: Ediția nr. 1915 din 29 martie 2016 Toate Articolele Autorului Tu n-ai murit nicicum, maestre, Privește-n urma dumitale! Brăila ți-ai suit pe creste Cu basmele-ți orientale! Dar vezi, ′mneata cum stă azi treaba - Fulgerător și descendent, Brăila și-a mutat taraba La preț de două-n Occident. Și, rogu-te, să nu te mire, De-oi întâlni pe vreo centură
DE VORBĂ CU PANAIT ISTRATI de LIVIA MIHAELA FRUNZĂ în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378536_a_379865]
-
Deschise ochii și privi în jur. Ploaia încetase, cerul era senin, iar camera lui strălucea în razele astrului rotund ca o minge de aur. O scară de lumină cobora din înaltul cerului până la geam. Fără să stea pe gânduri copilul sui pervazul ferestrei, se agăță de fuiorul luminos al razelor, treaptă cu treaptă, sus tot mai sus, până ce atinse globul lunar. Imediat o ușă se deschise în fața lui și băiețelul trecu dincolo de prag. - Bine ai venit în împărăția mea, auzi un
FEERIE NOCTURNĂ de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378575_a_379904]
-
adăuga foc peste foc“ potrivit Sfântului Ioan Scăraru. Se știe că „pe calea Lui se umblă din veac și din neam în neam prin cruce și moarte. Calea lui Dumnezeu e crucea de fiecare zi, căci nimeni nu s-a suit la cer cu tihnă“ ne spune același sfânt. În afara suferinței orice urcare este un risc, iar Sf. Isaac Sirul avertizează: „Să nu-ți îngrămădești flacără în sânul tău fără necazuri mai puternice ale trupului tău“; iar altundeva: „Când afli deci
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
i-o limba de cuțit Care despica umbra-i cristalina. De-aceea-n nopți de veghe-ngandurat El se intoarce-n vatra lui să vadă Vai, câtă vreme inca-a mai gătat Pan’ ne vom pune straie de zăpadă. El s-a suit că seva într-un măr Și înflorește în grădini frumos El e sămânță dintru adevăr Că el a fost copil al lui Hristos. Pe crucea Lui s-a lepădat de sine În harul Lui a ars până la urmă Și este
IN LUMEA DEPARTARILOR PROFUNDE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378875_a_380204]
-
fără griji, eu trebuie să păzesc roadele sufletului, căci animalele de pradă nu duc o luptă cinstită, vor să urc pe Golgota fără să privesc în sus. Voi bea ne-ncetat rouă sfințită după unica frunza rămasă verde și mă voi sui în copacul vieții ce străjuie hotarul spre răsărit, doar așa voi curăța de cenușă cărarea ce duce spre stele. Îmi voi rezema fruntea și inima smerită de poarta dinspre Calea Lactee, veghind ca păsările de fier să nu lovească cerul ori
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Nu-i vremea somnului fără griji,eu trebuie să păzesc roadele sufletului,căci animalele de pradănu duc o luptă cinstită,vor să urc pe Golgotafără să privesc în sus.Voi bea ne-ncetat rouă sfințitădupă unica frunza rămasă verdeși mă voi sui în copacul viețiice străjuie hotarul spre răsărit,doar așa voi curăța de cenușăcărarea ce duce spre stele. Îmi voi rezema frunteași inima smerităde poarta dinspre Calea Lactee,veghind ca păsările de fiersă nu lovească cerulori să incendieze luna tristă,apoi la
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
de bălaie, toată îmbrăcată într-o rochie albă de crep satin și pe cap cu o pălărie tot albă cu boruri largi să n-o ardă soarele. Norocel rămase împietrit când o văzu, o luă frumușel de mână și o sui pe capra trăsurii. Fata își ridică fusta și puse piciorul sus. Norocel privi printre gene cam rușinat când văzu pulpele bălane ale fetei cu carnea lor lăptoasă, goale . -Domnișoară,-zise el încântat de-așa ocazie- de unde are boierul o fată
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
coșuri de firimituri au ridicat de la masa lor. La fiel și mama îmi spunea, ia cu pani, uăi găujiosuli, ci nu ți mai saturi niși dracu! Noroc ci mai erau și copașii roditori ai veșinilor în care noi copchiii ni suiam din trei pas' ori trii mișcări di-i crușeam pi ghețâi apropritari când vineu și gusti un măr, o pari, o jișânî ori o șireașî. Și s-o fi întâmplat, fă Ileanî, o trecut lăcustili prin livadă noastrî? Doamni apari
ȘI-I MAI BUNÎ ȘÎ MAI BUNÎ, DICÂT BRÂNZA CU SMÂNTÂNÎ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379827_a_381156]
-
voi! În car! Comandă executată în viteză. Tata a dat bice boilor și a mers pe jos o bună bucată de drum. Apoi a oprit boii și s-a adresat blând celor din car: toată lumea liniștită? -Toată! a îngăimat mama. Suit în car, tata mi-a arătat peisajul câmpului, tulburător de frumos, cu valurile verzi de grâu, abia crescut de-o palmă, dar care se unduia la alintarea vântului. Apoi, cum cântă ciocârliile, înălțându-se în albastrul imens al cerului și
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
coșuri de firimituri au ridicat de la masa lor. La fiel șî mama îmi spunea, ia cu pâni, uăi găujiosuli, cî nu ti mai saturî niși dracu! Noroc cî mai erau șî copașii roditori ai veșinilor în care noi copchiii ni suiam din trei paș' ori trii mișcări di-i crușeam pi ghețâi apropritari când vineu sî gusti un măr, o parî, o jișânî ori o șireașî. Și s-o fi întâmplat, fa Ileanî, o trecut lăcustili prin livada noastrî? Doamni apârî
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
coșuri de firimituri au ridicat de la masa lor.La fiel șî mama îmi spunea, ia cu pâni, uăi găujiosuli, cî nu ti mai saturî niși dracu! Noroc cî mai erau șî copașii roditori ai veșinilor în care noi copchiii ni suiam din trei paș' ori trii mișcări di-i crușeam pi ghețâi apropritari când vineu sî gusti un măr, o parî, o jișânî ori o șireașî. Și s-o fi întâmplat, fa Ileanî, o trecut lăcustili prin livada noastrî? Doamni apârî
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
ișât, uăi, soarili, ca un hoț ci-o stat la pândî, ș-o sî văd chișioarili cu o palmî di jenunchi ori ma bagî la osândî sî ma taie iar un jiunghi di vreun vânt din șer scapat o sî-i suie fușta-n cap?! iaca, bre, iar s-o ascuns! și-ari uăi, îi fatî mari??? gata, uăi, ne-o fost deajiuns, nu mai vreu sî văd... chișioari! cî îi saptamâna... MARI! Citește mai mult iaca, s-o gândit sî iasî,soarili
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
ardi sî ti-nsori.o ișât, uăi, soarili,ca un hoț ci-o stat la pândî,ș-o sî văd chișioarilicu o palmî di jenunchiori ma bagî la osândîsî ma taie iar un jiunghidi vreun vânt din șer scapato sî-i suie fușta-n cap?!iaca, bre, iar s-o ascuns!și-ari uăi, îi fatî mari???gata, uăi, ne-o fost deajiuns,nu mai vreu sî văd... chișioari!cî îi saptamâna... MARI!... XXIII. POEZIA-I CA FEMEIA, de George Safir , publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
foarte clar în minte gutuiul înflorit. Cu florile lui mari, roz, răsfirate diafan printre frunze, o minune vie care- a rămas în sufletul meu fără poze, fără miracolul tehnologic, doar pe rețină. Un copac plin de flori în care se suiau găinile seară să se culce. Deși aveau scară pusă la hambar, deși erau și alți copaci, acolo în gutuiul înflorit se culcau curcile și găinile. Cât erau de mari, tremura gutuiul, se scuturau ușor crengile de flori, ningea sub el
GUTUIUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380021_a_381350]
-
cu dedesubturi greu de depistat. Mulți moderatori îi scapă din mână pe cei din clasa polititică și îi lasă în libertatea fără niciun control de a-i lupta maxim pe telespectatori, de pe poziția imbecilului neobrăzat căruia puterea i s-a suit la cap. Sistemul acesta îndârjit de gândire o incită pe Alina Petrescu la un revers de aluzii și finețuri contrapunctate, fără provocări acute, dar pe care, dacă politicienii se prefac a nu le lua în seamă, telespectatorii le iau ca
ALINA PETRESCU. SURÂS CU CELE MAI MULTE ENIGME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381858_a_383187]
-
guardare allo specchio dell'anima di un poeta - îl suo libro di poesie - e rivedere la propria anima, con i suoi sentimenti, infatti, le nostre gioie e sofferenze infatti le tue. ..În realtà, di tutti. Sì, Marin Chelu attraverso le sue liriche puo rendere la vită migliore. Per non molto tempo, giusto îl tempo di conoscere la felicità ,un attimo lampeggiante , îl così effimero, evanescente anche mirobolante ... La meraviglia di scoprire la nostră stradă, e îl mondo intorno a noi, è
UNA PAROLA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381867_a_383196]
-
l-a făcut. Ciumata, ceștile a inversat, Cu ea, tribunul l-a luat. Cu ironie a sfidat-o Pe cea cu coasa, deghizata. Era sigur, stăpân pe sine, Credea că totul va fi bine. Așa i-a fost ursit să suie De Ziua Înălțării Crucii, De sus din stele să vegheze, Nația română să o lumineze. Nu are cin’ să ne trezească, Să vadă mafia lumească. Izvorul a secat, s-a stins făclia Ce da lumină-n România. Tribune, sufletul mă
S-A STINS TRIBUNUL... de IONEL GRECU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381881_a_383210]
-
aripile, că oricum, eu doar le ,,ciuguleam,, cum mă certa Mamy, pe bună dreptate. Și am mâncat noi și am mâncat, pe săturate, la porumb copt până când Bunica ne-a stricat cheful dându i un ciomag lui Kim pentru că se suise ,ca obraznica, pe masă. Învâțată cu democrația pisicească de la București, ea nu știa că în curtea de la Igești există niște legi stricte, care trebuiesc respectate cu sfințenie. Legile de la Igești au fost promulgate de Bunica în sesiunea parlamentară ce a
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
iude nimic în soartă nu deosebește ...un inorog se smârcâie-n fereastră dar i-am văzut de mult rotirea vastă... ALTARUL DIN PĂDURE altarul din pădurea de lumină unde sărbătoresc iar muguri verzi își cheamă cerbi la ruga bizantină și sui spre slavă până când te pierzi... orice copac e sacerdot și mire: doar îngeri cântă viersul de iubire arhangheli gravi - pe stânca de uimire binecuvântă cer pământ și fire cununi de flori fulgeră zarzări iarăși cireși sălbatici înroșesc frățìi lor li
ALTARUL DIN PĂDURE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380522_a_381851]
-
peruzea orbii veseli mai c-ar sta căci presimt lună și stea - scrie-ar Dumnezeu ce vrea! venetic de-argint înspre stele frânt - logostele mint: nu mai ai mormânt ai nou jurământ pe scara de cânt pământ cu pământ se suie la Sfânt! NEGUSTORILOR DE ZOAIE ARTISTICE zarafi ai vorbelor deșarte strigoi ai bârfelor de noapte toți - fojgăind ca șobolanii rozând la nimburi și grijanii curg zoaie negre de pe voi linchiți la ochi ce curg șuvoi numiți „artistic” ce se vinde
ALTARUL DIN PĂDURE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380522_a_381851]