4,909 matches
-
cum îl îmbrățișează și cum îl săruță! Și râde, râde...Doamne, de ce este atât de veselă? Apoi...la Canal...este învățat cu munca...cu greutățile și răzbbește. Din nou, Ioana cu zâmbetul...cu veselia ei. Și râsul ei însoțește o suită de imagini neclare unde se vede muncind. Doamne, cât mai muncește! Nu mai vede clar unde, ce și când. Doar râsul și veselia Ioanei sunt clare...Doar chipul Ioanei este clar ca o cadră de icoană. Apar imaginile copiilor...Ilie
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
TEATRU ANTIC Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În teatrul antic, atribuit grecilor, actorii ( de regulă, bărbați ) purtau măști, se îmbrăcau în piei de animale, își puneau coarne, reprezentând zeii și suitele lor caraghioase ( de satiri ), despre care credeau că dețin controlul asupra Universului și asupra vieții lor. Arta aceasta de a reprezenta ceva sau pe cineva, fiindcă, într-adevăr, este o artă, a fost preluată, între timp, de politicieni ( și nu
POLITICĂ SAU TEATRU ANTIC de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379274_a_380603]
-
brodându-l cu felurimea florilor între care nelipsitele scântei de păpădie. Sălciile își lasă mlădițele atârnând ca niște filocterii în sărbătoare binecuvântând apele care i-au odrăslit. Zarzării, Caișii și Cireșii sunt Magii Primăverii împodobiți cu straie de nuntă alcătuind suita princiară pentru a-L întâmpina pe MIRELE CERESC. Tot văzduhul se umple de cer, de lumină, de sărbătoare, de cântec, de smirnă și de bucurie. Dincolo de crestele munților, cerul începe să se înroșească de emoție, iar luna ca o sferă
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
statelor ieșite din universul sterilizant al bolșevismului. Din fericire, ele sunt mai degrabă derapaje sau accidente ale istoriei, de felul derapajelor provocate în moralitatea românilor de către deprinderile fanariote și apoi de cele bolșevice, prin urmare nu puteau fi incluse în suita trăsăturilor generale ale prezentului. Firește, în nici o țară a lumii de azi lucrurile nu merg ca pe roate, căci peste tot se găsesc corupți, escroci, hoți și criminali. Atâta doar că în țările cu o democrație avansată, asemenea acte antisociale
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
Fericirii Veșnice. Poate nu s-ar fi rupt pânza acestei ciudate vrăji, dacă cineva nu ar fi strigat: - Sosește... Majestatea Sa... Soare-Împărat! Așa era. Puternicul Împărat își adora la nebunie unica sa fiică. După ce termina treburile împărătești, se retrăgea cu suita sa în Grădina Fericirii Veșnice, pentru a petrece câteva clipe de odihnă, cu mult răsfățata sa fiică. Fericirea din grădină o gusta din plin când se juca cu Primăvara, în uralele de veselie ale prietenilor și slujitorilor fiicei sale. Nici
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
erau bune, orchestra cânta extraordinar, ca de obicei, așa că, mai bine lăsa baltă povestea și se concentra pe muzică. Lină, caldă, colorată, ar fi caracterizat-o sora lui mai mică. Viorile își înălțau glasurile subțiri la unison, susținute de toată suita de coarde. Alămurile scânteiau în culori solare la fiecare intrare, iar trianglul își picura sunetele superbe îmbogățind buchetul acustic. La un moment dat, percepu un sunet straniu. Își concentră atenția pentru a distinge clar tonalitatea și întoarse brusc capul. Așa
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
se suprapun, fără ca personajele să conștientizeze asta (fapt întâlnit în mai multe opere). Autorul folosește tehnica narativă a paradoxului temporal, ca modalitate de prelungire a ambiguității narațiunii; întâlnim dialectică sacrului și a profanului, ambivalența oricărui fapt, existența individului ca o suită de probe inițiatice, însă personajul nu este conștient de aceste inițieri. În drama lui Gavrilescu se ascund idei ale filosofiei indiene, comune buddhismului, filosofiei Samkhya sau filosofiei Yoga, în sensul că experiența vieții pământești aparține senzorialului și mentalului și nu
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
sau distorsiunea reperelor spațio-temporale. Pentru această se folosește tehnica paradoxului temporal, adică crearea a două universuri paralele, care adesea se suprapun, fără ca el să conștientizeze acest fapt; întâlnim dialectica sacrului și a profanului, ambivalența oricărui fapt, existența individului ca o suită de probe inițiatice, însă personajul nu este conștient de aceste inițieri. Gavrilescu la umbra nucilor rămâne pentru o clipă derutat zâmbind: „Parcă s-ar fi aflat dintr-o dată într-o pădure, la munte“; această „derută“ nu este decât o desprindere
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
ștergînd deosebirile și recurgînd la organicitatea spirituală și etnică. Consacrînd un destin, el elimina istoria, urmele sale, gumajele și discursurile sale umflate de fluxul izvoarelor noi, concepute ca fiind tot atîtea probe. Interpretarea Mioriței se înscria mai curînd într-o suită de interpretări revelatoare a semnelor de întrebare ale romanității adresate sieși. Miorița a devenit obiectul a nenumărate exegeze. Filosofia Unu-lui național nu poate să interzică însă obsedanta reluare a întrebărilor privind mișcarea istoriei. "MIORIȚA" Romanticul Vasile Alecsandri a comentat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rușii construiesc un pod peste Nistru, avansînd în Moldova. Sînt însă decimați de secetă și lipsa de hrană, recoltele fiind arse în 1711 de turcii aflați în retragere. Această catastrofă spulberă speranțele de eliberare a Moldovei de către țar. Cantemir și suita sa se retrage. Prințul primește de la protectorii săi treisprezece sate pentru a se îngriji de propria-i viață. El trăiește cînd la Harkov, cînd la Moscova și Sankt-Petersburg; se însoară, a doua oară, cu fata feldmareșalului Rusiei, prințul Trubețkoi. Membru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
regimului parlamentar a dat loc, aici ca și prin alte părți, la crize penibile, la situații dificile. Dar, dacă suveranul se menține în sfera înaltă care trebuie să fie a sa, foarte sus față de aceste mizerii și intrigi, ocupîndu-se împreună cu suita sa, cu tenacitate, de interesele permanente ale țării și favorizînd toate aceste progrese, el își păstrează toată popularitatea și națiunea nu se poate crampona de nerealizările lui mai mult decît de ale ei însăși". Problema popularității regelui este foarte mult
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
României "care se află într-un punct de intersecție a intereselor rusești și ale Europei Centrale la gurile Dunării și în pragul Balcanilor -, adică exact în locul în care s-a rupt echilibrul Europei orientale". Această mărturisire se înscrie într-o suită a reprezentării destinului dramatic al României, miză între marea presiune rusă și sovietică și puternica înaintare germană. În această configurație geopolitică, fidelitatea Vestului este profundă dar inoperantă. Limitele acestei analize constau în a prezenta România ca o entitate unită în jurul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
va fi dovedit îndeajuns că, cu toate tăgăduielile oficioase, nici călătoria M. S. R. Domnitorului nu poate fi lipsită de misiune politică. Cuvântul nu numai principal, dar unic, pentru care "Romînul" nega o asemenea misiune era lipsa unui ministru în suita M. Sale. Călătoria d-lui Boerescu în străinătate invalidează însă și acest cuvânt. Judecând după maniera de a procede a d-lui I. Brătianu nu avem dreptul de a spera că, în aceste aranjări de estremă importanță, țara va mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
puțin cele două ființe, ultimele dintr-o veche ramură boierească din Moldova de mijloc. Mapa cu activitate era, de fapt, rezultatul unui dureros traumatism suferit de artistul trezit peste noapte într-o societate de împrumut. În ziua în care o suită... de la județ i-a călcat pragul bucătăriei-atelier, să-l decoreze pentru activitate, Craiu le-a spus importanților oaspeți: nu mai faceți fabrici, faceți ateliere pentru pictori! Și și-a aprins o țigară, uitînd-o pe cealaltă, aprinsă și ea, între alte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ar fi spus academizantul Puvis de Chavanne de la care de altfel insurgentul artist învățase alfabetul meseriei ce ar fi putut pronunța decît un horrible!, necruțător graseiat? Pete în soare! Așa mă și liniștesc, privind lucid-fascinat reproducerea capodoperei. Capodoperă aflată în suita celorlalte, nu prea multe, dar care au revigorat istoria picturii. Ce ar fi fost dacă... Ce ar fi fost dacă Gauguin ar fi ținut cont de "politețea" față de canonul academic? Dacă ar fi fost excesiv de grijuliu să nu bruscheze privirea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai expuneau mari artiști antebelici. Alături de ei, trepădușii realismului socialist, echipele de activiști și de securiști de la toate nivelurile, public, presă, televiziune. Pe imensele panouri imensele indigestii propagandistice. Dar și rezistentele pînze ale demnității. Reflector! Marele pitic, la patru ace, suita, suita și... și... cine ar fi putut face silnicul ghidaj prin sala faimoasă decît... decît... Ion Frunzetti, cărăuș versat dinspre o Românie autentică, în care trăise acompaniindu-i pe Noica, Cioran, Eliade, Comarnescu, spre o Românie contrafăcută. N-avea încotro
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
expuneau mari artiști antebelici. Alături de ei, trepădușii realismului socialist, echipele de activiști și de securiști de la toate nivelurile, public, presă, televiziune. Pe imensele panouri imensele indigestii propagandistice. Dar și rezistentele pînze ale demnității. Reflector! Marele pitic, la patru ace, suita, suita și... și... cine ar fi putut face silnicul ghidaj prin sala faimoasă decît... decît... Ion Frunzetti, cărăuș versat dinspre o Românie autentică, în care trăise acompaniindu-i pe Noica, Cioran, Eliade, Comarnescu, spre o Românie contrafăcută. N-avea încotro: era
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dramatica lui existență se complace într-un scenariu pe care îl scrie unul din cei mai șmecheri politicieni (era să spun români), crezîndu-se tătuca națiunii și făcîndu-și numerele paternele cu nonșalanța impostorului. Ar exista, cumva, și o explicație: în intima suită regală se află acum și un actor. Altfel, cum am putea înțelege îngăduința regelui în favoarea individului care-și are ascendenți în cei ce l-au detronat acum jumătate de secol! A celui care, cu haitele lui securiste, l-a hăituit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
masa de scris, perna de pe fotoliul mesei, dar mai ating și... și... șuvoiul bărbătesc dintre picioarele obsedatului curtezan, solidificat de Rodin ca soclu al unui parcă anticipativ luptător Smack Down de pe T.V. Sport. Ghidul, femeie monumentală, părînd ea însăși din suita de curtezane balzaciene, începe să răgușească și să-și încheie, de frig, ultimii nasturi ai subțirei șemizete. Îi ofer, galant, o tabletă de Strepsils. Recunoștința ei, salonardă, la despărțire: Merci pour le bonbon. Castelele de pe Loara. Edulcorate în imaginile preconcepute
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dar parcă Brâncuși nu plecase, și el, tot așa de cuminte de la Rodin?) plecase deci de la potolit armonicul său profesor Vladimir Hegel (cel cu statuia lui Miron Costin de lîngă Teatrul Național din Iași) și-l "anulase" pe acesta, opunîndu-i suita de himere de un expresionism nu atît oripilant ca al nordicilor, cît atent armonic, nu și mai puțin răscolitor. Ce bine i-ar fi stat acestui sculptor la fel de plin de har ca Rodin, Bourdelle, Maillol, dacă ar fi fost să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
martori ai nesfârșitelor încercări cuprinse în propriul traiect biografic, numeroși colegi de breaslă și autentici (ori numai pretinși) colaboratori sau discipoli, care l-au prețuit și respectat, deopotrivă, cu autoimpusă, justificată și rar-întâlnită sinceritate și, nu în ultimul rând, o suită de proiecte științifice, mărturisite și perfect imaginate, pentru a căror înfăptuire firul vieții autorului s-a dovedit, din păcate, prea scurt. Dincolo însă de resemnarea, care diminuează sau chiar substituie, odată cu implacabila scurgere a timpului, durerea provocată de pierderea aproapelui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
expresia făptuitorilor - a familiei Benedict și Silvia Sergent, cumnatul și sora lui Leonid Boicu, pe atunci ingineri la un foarte important obiectiv industrial din orașul Făgăraș, și stabilirea lor în Elveția i-au provocat, pe lângă trauma sufletească a despărțirii fraterne, suita de privațiuni în plan profesional, în rândul cărora trebuie înscrisă și întâmplarea consumată către sfârșitul deceniului VIII, când Universitatea ieșeană se pregătea să-și aniverseze cei 120 de ani de existență. Același pretext sau același motiv, inoperant în cazul altor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și evidențierea nu atât a „adevărului faptelor” (în inspirata expresie a lui N. Iorga), ci a „adevărului din fapte”. Astfel se și explică ușurința cu care analistul proceselor sau fenomenelor economico-sociale petrecute în spațiul românesc est-carpatic abordează, în cuprinsul altei suite de studii analitice, precum și în primele sale lucrări cu caracter monografic, problematica politică internă și conexiunile externe ale acesteia, spre a se devota apoi cu predilecție cercetării istoriei relațiilor internaționale ale Principatelor Române în epoca modernă. Bunăoară, fără a se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însă inegalabila-i modestie - să o numească invariabil „Visul Maicii Domnului”. Tema abordată, veritabilă și oportună introducere în istoria relațiilor internaționale ale României, constituia de fapt sinteza unui scenariu analitic și a unui proiect științific gândite à la long, cu suita înfăptuirilor istoriografice ulterioare consacrate implicațiilor politice ale statutului juridic internațional al Principatelor Române pe durata existenței și manifestării acestora în și din ipostaza de obiect al convulsiilor continentale. Asumată, așadar, ca direcție predilectă a preocupărilor științifice și devenită constantă a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai drept cu istoricul omonim și-i va așeza numele și opera acolo unde, de fapt, le este locul, în memoria nestinsă a posterității. Iași, aprilie 2011. Prof. univ. dr. Dumitru Vitcu Notă asupra ediției Volumul de față înmănunchiază o suită din textele reprezentative ale unuia dintre cei mai străluciți istorici români din a doua jumătate a secolului XX, reper inconfundabil și inimitabil al școlii istoriografice ieșene în anii dictaturii, Leonid Boicu, a cărui prodigioasă activitate științifică s-a desfășurat pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]