1,696 matches
-
o greutate. Trebuie deci să trag adânc aeru-n piept, să-l țin cât îl țin și să fac figurile fata de jad țese la suveică și leul rage. Aplic învățămintele mai ales în piața Timișoara 700 și când ies din supermarketul Bega. De fapt, doar îmi închipui că fac tot baletul cu suveica și țesutul, că scot limba mai să mi-o smulg și că strig din toți rărunchii hua. Dar și așa, discret, pe muțește, într-o secundă prind puteri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
asta a fost. L-am tot căutat de-atunci. Nu în mod activ, desigur. Dar de fiecare dată când văd un bărbat care seamănă măcar puțin cu Paul, mă întreb dacă ar putea fi el. În fiecare avion, în fiecare supermarket și în fiecare bar din fiecare oraș. E adevărat ce se spune despre prima dragoste. Nu se uită. Vă vine să credeți că iar visez cu ochii deschiși? E ridicol. Ar trebui să mă concentrez asupra scenariului, nu asupra iubirilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
vindeau Peppermint Patties și în Irlanda când eram mică și mă dădeam în vânt după ele. Prin urmare, am fost distrusă atunci când au fost scoase de pe piață. Așa încât vă închipuiți bucuria mea când le-am văzut prima oară într-un supermarket de aici. Aproape am țipat de încântare când am dat peste delicatesa mea preferată din copilărie. De aceea de fiecare dată când sunt în State, mă asigur că mi-am făcut plinul. Cât sunt în magazin, cedând în fața poftei mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
opusul celui american, gafele sale fiind de fapt niște jocuri electorale cu deplin succes la public. Prima oară când mi-am spus că e posibil să mă-nșel a fost în momentul în care președintele nostru, aflat spontan într-un supermarket, a furat la fel de spontan un telefon unei jurnaliste, gratulând-o și mai spontan cu celebrele epitete „păsărică“ și „țigancă împuțită“. Odată deschisă o asemenea perspectivă, care deja punea sub semnul întrebării inteligența politică a președintelui, l-am urmărit pe Traian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
fulgi de nucă de cocos. Apoi, fără să Întoarcă ochii, murmură cu o voce atât de moale și de subțire, Încât parcă nu era deloc a ei. Îmi pare rău... spuse. Îmi pare foarte rău. CAPITOLUL DOI Boabele de Năut Supermarketurile sunt locuri periculoase, pline de capcane pentru cei descurajați și cei confuzi, sau cel puțin așa gândea Rose pe când se Îndrepta spre raionul cu scutece, hotărâtă de data asta să nu cumpere decât ce avea Într-adevăr nevoie. De altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Înainte să dispară, Rose Îl auzi murmurând „la revedere“ și după aceea, ca un ecou al propriilor cuvinte, din nou „la revedere“. Apoi dispăru. Pierzându-și astfel prietenul misterios, Rose și-a dat seama dintr-odată cât timp irosise În supermarket. A Înhățat câteva cutii de boabe de năut, inclusiv cele pe care Mustafa le lăsase În urma lui, și s-a grăbit spre casă. A trecut prin raionul cu ziare și cărți și a zărit acolo ceva de care avea neapărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pentru drum. Și-a aranjat părul În oglinda retrovizoare, a pus o casetă care era preferata ei zilele alea și a luat un pumn de nalbe Înainte să pornească motorul. Știi că tipul cu care tocmai m-am Întâlnit la supermarket e din Turcia? a zis Rose făcându-i cu ochiul fiică-sii În oglinda retrovizoare. Totul era perfect la copila ei; năsucul ca un nasture, mâinile durdulii, picioarele, totul, În afară de nume. Familia soțului ei voise să-i pună fetiței numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de o sută optzeci de grade și, după ce a ajuns pe celălalt sens, s-a grăbit În direcția opusă. „Iubire primitivă, vreau din nou ce-a fost odată,“ În câteva clipe jeep-ul Cherokee 1984 ultramarin ajunsese deja În parcarea supermarketului Fry. „Nu e nevoie să mă mai gândesc, ai turnat ultima picătură În pahar Îți spun adio pentru toate dățile În care-am plâns...“ Mașina a descris un semicerc, apoi a făcut o manevră În partea opusă, ajungând la ieșirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
e nevoie să mă mai gândesc, ai turnat ultima picătură În pahar Îți spun adio pentru toate dățile În care-am plâns...“ Mașina a descris un semicerc, apoi a făcut o manevră În partea opusă, ajungând la ieșirea principală a supermarketului. Tocmai când Rose era pe cale să-și piardă orice speranță de-al găsi pe tânăr, l-a zărit așteptând răbdător autobuzul, cu o sacoșă transparentă lângă el. — Hei, Mostapha! a strigat Rose scoțând capul pe fereastra pe jumătate deschisă. Vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cine păcălea? Ar fi fost un tată groaznic. Mai rău chiar decât propriul lui tată. Și-a adus aminte ziua În care el și Rose s-au Întâlnit, poate că nu a fost o Întâlnire prea romantică, pe culoarul unui supermarket, În timp ce el ținea În fiecare mână o cutie de boabe de năut. De-a lungul anilor vorbiseră de multe ori despre ziua aia, râzând de fiecare detaliu pe care și-l puteau aminti. Totuși aveau amintiri destul de diferite despre ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Adunați în jurul unei planșe de joc, cu scheme de deducție care se complică la fiecare tură, atenția încordată la maximum, ei încearcă să dezlege misterul unei crime din jocul Cluedo. Monopoly nu mai este la modă Din ce în ce mai vizibile pe rafturile supermarketurilor sau librăriilor, jocurile de societate, una dintre distracțiile preferate ale familiilor europene și americane, au început să câștige fani și în România, mai ales printre tinerii de peste 20 de ani. Adunați la cineva acasă, pe seară, dotați cu ronțăituri și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
mai mult ca sigur că ei își furnizează și informațiile despre locurile unde cărțile șoptesc, șușotesc sau fredonează diverse arii... Pentru că nu peste tot se produce acest fenomen, probabil că în marile librării cărțile rămîn mute, la fel și în supermarketuri... Dar într-o librărie ca a noastră se întîmplă ceva miraculos, iată, din ce în ce mai mulți vizitatori vin și-și lipesc urechile de cărți. De altfel a trebuit să notez acest avertisment discret pe o bucățică de carton și să-l pun
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
incinerarea gunoaielor. trece pe străzi, adună pubelele, le grupează la intersecții, le răstoarnă, stropește gunoaiele cu benzină și le dă foc. operațiunea îi ia patru luni. are mari probleme cu tonele de zarzavat care se alterează în piețe și în supermarketuri. La fel, cu măcelăriile, cu patiseriile, cu lăptăriile, cu florăriile și cu depozitele de alimente. încearcă să folosească metoda cea mai rapidă : incinerarea cu aruncătorul de flăcări. Intră din măcelărie în măcelărie cu masca de gaze pe față și protejat
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
fac clic și să fotografiez ceea ce vedeam în jurul meu. mama a trăit intens, ca pe o formă enormă de progres, momentul apariției aparatelor de fotografiat digitale. nici tehnica precedentă nu îi frînase însă elanul de fotograf, întrucît în toate marile supermarketuri existau automate de developat. în felul acesta mama, cînd se ducea sîmbăta la cumpărături, profita pentru a developa și fixa pe hîrtie fotografică evenimentele din săptămîna respectivă. Uneori dădea la developat chiar și două sau trei filme de cîte 36
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
pline cu gaz, reviste colorate, pixuri... nu îmi place să fur, nu ține de natura mea, dar sunt momente cînd nu am încotro, mi se face foame, simt că sunt pe punctul de a leșina și atunci mă strecor în supermarketuri și mănînc repede orice găsesc, ascuns în spatele rafturilor. mai desfac cîte o cutie de bere și o golesc pe nerăsuflate. apoi ies prefăcîndu-mă că n-am găsit ceea ce voiam să cumpăr. Prefer din ce în ce mai mult cartierele sărace, zonele insalubre, străzile din
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
arăta ieșirea. Inutilii Era atomică, perdeaua care cade peste colonialism, conflictul de interese, ipoteza comunistă, creșterea costului vieții și renegarea mijloacelor de plată, chemarea la concordie lansată de Papă, progresiva debilitare a semnului nostru monetar, practica muncii fără chef, proliferarea supermarket-urilor, extinderea cecurilor fără acoperire, cucerirea spațiului, depopularea satelor și avântul corespunzător al Orașelor-Mizerie formează o panoramă neliniștitoare, care dă de gândit. Una e să diagnostichezi relele, alta să le prescrii terapia. Dar, fără să aspirăm la titlul de profet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nebananiere și plătesc energia electrică la tarife care ar speria Suedia. Bine, cunosc și câțiva români care încearcă să se abată de la conduita asta. Am câțiva prieteni care locuiesc destul de aproape de granița cu Ungaria și își fac permanent cumpărăturile în supermarketurile de dincolo de graniță. Ei spun că așa ies mai ieftin. Nici nu știu ei ce pierd. Sau poate că de-acuma nu mai sunt ei cei care pierd... LA LOC teleCOMANDA Un individ soft printre români hard Alex SAVITESCU Poveștile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
lui Jack erau ucigătoare. — O să mă gândesc la sfatul tău. Să intri în redacția de știri după o întâlnire la etajul superior, conchise Jack, era ca mersul la cumpărături într-o piață aglomerată după aerul rece și impersonal al unui supermarket situat în afara orașului. Toată lumea striga la tine și îți cerea o părere, o decizie în privința unui titlu sau acordul pentru un pictorial. Era zarvă, forfotă și agitație, mai ales dacă se apropia termenul de predare. Jack se simțea ca acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
cu totul neadecvată vieții la țară, pe care totuși, o purta cu atâta încredere de sine, încât părea că toți ceilalți erau cei îmbrăcați necorespunzător. Vinul era unul scump, australian, nu unul din gama de vinuri de duzină cumpărate de la supermarket pe care Jack o numea în glumă crama lui de vinuri. Nu se punea problema să ții vinul la păstrare în casa asta. Majoritatea sticlelor abia dacă apucau să ațipească puțin. — Pot să stau lângă tine, tati? ciripi Louise, trântindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
vreau să avem martori. Ne-am înțeles? Marcă de detergent. Scriitoare și desenatoare britanică, autoarea unor cărți pentru copii foarte populare, între care se remarcă poveștile din seria Peter Rabbit. Magazin de lux din Londra. Instrument de tortură. Lanț de supermarketuri din Marea Britanie. Serial britanic de animație. Un clasic al filmului noir, inspirat de romanul omonim al lui James M. Cain. Rasă canină hibridă. În traducere: „Hoinarul“. Titlul unui cântec din producția muzicală South Pacific. Joc de cuvinte intraductibil între Gonna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
bărbați, cu precădere între două vârste, preocupați de eventualele neplăceri cauzate de mirosul corporal puternic. Îmi și imaginez o armată de Niou dezabuzați, lipsiți de rafinamentul, arta și gustul fără cusur al celor din vechime, luând neajutorați cu asalt rafturile supermarketurilor în căutarea elixirului promis al parfumului, ce garantează succesul personal, charisma și ascendentul asupra celorlalți. Îndemnată de curiozitate, cedez. Iată-mă așadar întinsă confortabil în fotoliul în stil japonez, așezat direct pe tatami, o altă mostră vie a eclectismului nipon
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
care vrei să le mai asculți cu toată pierderea ta, vorbe care vin prea târziu, când sufletul s-a liniștit, vorbe care vin prea târziu, când sufletul e rece, indiferent ca o pisică, vorbe care te fac să cumperi din supermarket, cu pungi, brânză de vaci, stafide, esență de lămâie, pentru clătite, 6 luni pentru o femeie singură și deja începusem să mă simt bătrână, și degetele începuseră să se încrețească, ca o casă nelocuită, ciudat, ca să te simți întreg, până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
lui Logan și un zâmbet Îi Înflori pe față. — Ce? Întrebă Watson curioasă. Ce-i așa amuzant? Logan ținu chitanța În sus și zâmbi din nou către ea. — Domnule, spuse el În telefon, agentul Watson a descoperit un bon de supermarket În sacul În care a fost cadavrul... Nu, domnule, a plătit cash. Dacă zâmbetul lui Logan ar fi fost puțin mai larg, cu siguranță fruntea i-ar fi alunecat În jos. — Dar și-a colectat punctele pentru cardul de fidelitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
folosești un sac nou de gunoi, Norman. Ai ucis-o și nu ai făcut decât să o arunci odată cu celelalte resturi. Dar nu ai verificat dacă sunt dovezi incriminatorii, nu-i așa? Îi arătă punga de plastic cu bonul de la supermarket În ea. — Avocado, cabernet sauvignon, smântână și o duzină de ouă de fermă. Aveți card de fidelitate Tesco, domnule? — E o nebunie! N-am omorât pe nimeni! Watson privi spre Chalmers și observă o umflătură Într-unul din buzunarele sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
o zi va fi comandant și va spune la rândul ei agenților să păzească uși. Și, agent, spuse Insch apropiindu-se de ea și vocea devenindu-i o șoaptă conspirativă, ați făcut o treabă polițienească excelentă astăzi: cu bonul de supermarket. O să pun o vorbă bună la dosarul tău pentru asta. Ea zâmbi satisfăcută. — Mulțumesc, domnule. Logan și inspectorul o lăsară acolo, Îndreptându-se către sala de ședințe. — De ce am avut parte tocmai de el? Întrebă Insch cocoțându-se pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]