2,071 matches
-
modurilor de a gândi. Noțiunea de supranatural nu este universală, ea s-a impus în civilizația occidentală în același timp cu conceptul de științe naturale. Domeniului naturii, observabil prin metode științifice, i s-ar opune domeniul imaginarului, al miturilor și superstițiilor. De atunci, Occidentul are câteva dificultăți în a înfrunta partea irațională din om. Reușește să o facă datorită artiștilor, câtorva filosofi, psihanalizei și altor forme de raționalitate propuse de antropologie. 5. Antropologia performanței. În antropologie s-a produs o cotitură
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
este legată de sursa drepturilor omului dintr-o perspectivă religioasă, și anume demnitatea; din acest motiv, ea nu este condiționată de înțelegerea conceptului de om, ca ființă rațională. Chiar dacă apreciem o anumită credință religioasă ca fiind nimic mai mult decât superstiție retrogradă, grupul de oameni care împărtășește această credință este protejat de conceptul de autonomie 216. Potrivit lui Mark Chopko, autonomia Bisericii înseamnă "dreptul comunităților religioase (ierarhic, din perspectiva conexiunii și a congregației) de a decide și administra propriile afaceri religioase interne
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
prima dată în cultura română în această epocă, semn că mentalitatea medieval-teologică începe să slăbească. Lumina veacului este produsul laicizării, al spiritului critic în plină expansiune, concepție pe care despotismul luminat o oficializează. În lupta sa împotriva ignoranței, prejudecăților și superstițiilor, jozefinismul transmite intelectualilor români următorul mesaj: Orice patriot cu gând bun consideră acest veac ca bază pentru ridicarea științelor. Teza, formulată pentru românii din Banat încă din 1776, voia să justifice politica școlară a imperiului habsburgic. Ea este însă tipică
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Weigall din Păgînism și creștinism, Servier amintește de ofensiva religiilor revelate - printre care și creștinismul - "care, triumfătoare după distrugerea unei întregi părți a gândirii umane, ba chiar a unor civilizații, au tratat celelalte culte, care le precedaseră, drept false religii, superstiții sau "vrăjitorie""26. Sub numele de "vrăjitorie" s-au adunat parcă toate relele posibile ale acestei lumi. Artizanii vrăjitoriei erau acuzați că ar practica deochiul și furtul manei, boala și sacrificiul uman, orgiile sexuale și profanarea celor sfinte etc.. Trimiterile
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
p. 48. 27 Jeanne Favret-Saada, Les Mots, la Mort, les Sorts, Gallimard, Paris, 1994, p. 48, apud Francois Laplantine, Descrierea etnografică, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 159. 28 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Cernăuți, 1903; Gh. F. Ceușanu, Superstițiile poporului român în asemănarea cu ale altor popoare vechi și nouă, București, 1914; Simeon Florea Marian, Vrăji, farmece și desfaceri. Descîntece poporane române; Artur Gorovei, Descîntecele românilor și Credințe și superstiții la poporul român; Tudor Pamfile, Mitologie românească. I. Dușmani
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și credințele poporului român, Cernăuți, 1903; Gh. F. Ceușanu, Superstițiile poporului român în asemănarea cu ale altor popoare vechi și nouă, București, 1914; Simeon Florea Marian, Vrăji, farmece și desfaceri. Descîntece poporane române; Artur Gorovei, Descîntecele românilor și Credințe și superstiții la poporul român; Tudor Pamfile, Mitologie românească. I. Dușmani și prieteni ai omului, 1916; Marcel Olinescu, Mitologie românească, București, 1944; I.A. Candrea, Folklorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică, București, 1944; I. Mușlea, Ov. Bîrlea, Tipologia folclorului. Din
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
îndemnuri cuminți sau prin convingeri, când calea este deschisă contrazicerii, chiar nelogice, numai să pară seducătoare poporului care înțelege totul în mod superficial? Oamenii, fie ei din pleava societății sau nu, sunt călăuziți exclusiv numai de micile lor pasiuni, de superstițiile lor, de obiceiurile, de tradițiile și teoriile lor sentimentale; ei sunt sclavii diviziunilor partidelor care se opun înțelegerii celei mai cuminți. Orice hotărâre a mulțimii depinde de o majoritate întâmplătoare sau, cel puțin, superficială; în recunoașterea sa față de secretele politice
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
antichității, fiind egalat, poate, doar de Avicenna și Maimonide, un mileniu mai târziu. Hippocrate Noutatea marcantă în concepția lui Hippocrate a fost convingerea că doar ignoranța plasează cauza și natura bolii în divinitate, deci observația științifică trebuie să ia locul superstiției și fanteziilor tămăduitorului. El demistifică medicina, atribuind boala factorilor înconjurători, alimentației și obiceiurilor. Observația clinică a bolnavului este una din "revoluțiile" din practica medicală introduse de Hippocrate. În primul rând, medicul trebuie să urmărească zi de zi "fața pacientului", "ochii
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
anul 1915). Cunoașterea credințelor poporului nostru despre constelații, pământ, cer, soare, lună, eclipse, comete, meteore atmosferice, ca și indicațiile asupra constelațiilor astronomice principale vizibile în România, ar putea da un imbold pozitiv iubitorilor de astrologie. Studiul lui Gh. F. Ciaușanu, Superstițiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi și noi, pare a fi scris din dorința de a înfățișa fenomenul mitologiei românești în contextul unei sinteze de folclor comparat, cu aspect teoretic. Soarta își găsește loc semnificativ în construcția
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
găsește loc semnificativ în construcția cărții alături de alte puncte de interes precum: Facerea lumii, Sărbători agrare, obiceiuri, vrăji, Moartea și înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat în volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse în Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
alături de alte puncte de interes precum: Facerea lumii, Sărbători agrare, obiceiuri, vrăji, Moartea și înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat în volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse în Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din trilogia lui Sim. Fl. Marian, însă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse în Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din trilogia lui Sim. Fl. Marian, însă autorul tratează subiectul plasându-l în temporaneitate. Cartea Credințe și superstiții românești, după Artur Gorovei și Gh. F. Ciaușanu renunță la aparatul științific din lucrările citate, apelează la cuvinte-cheie de tipul noroc, naștere, moarte, nuntă, ghinion, ursită etc. Monografia Ștefaniei Cristescu-Golopenția, Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
oricum dificil de încadrat ca obiect de studiu. În plus, un fenomen controversat, mai ales atunci când a fost abordat conceptual și redus la efectele psiho-sociale provocate de fantezie, la rezultatele manifestării funcției imaginației "onirice" - asimilate tenebrosului, elucubrațiilor neștiințifice, mitologiilor populare, superstițiilor și credințelor păgâne. Prin Meditationes de prima philosophia in qua dei existentia et animæ immortalitas demonstratur (1641), René Descartes a provocat una din cele mai puternice crize pe care le-a traversat conceptul de imaginar. Acuzația care i-a fost
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
organică”, fenomenele din ambele apar „în realitate strâns legate și [...] aproape inseparabile”, civilizația materială, cât și cea spirituală fiind „părți componente ale unui întreg bine definit: civilizația rurală”. Tabelul care încheie studiul cuprinde întregul spectru al folclorului, de la credințe și superstiții, obiceiuri, ceremonii, rituri, cunoștințe, artă până la bogatul capitol de literatură populară. De altfel, între 1910 și 1960 V. realizează o culegere de folclor care cuprinde colinde, povești, descântece, plugușoare, variante ale bradului, credințe și superstiții, cântece, balade, texte despre obiceiuri
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
al folclorului, de la credințe și superstiții, obiceiuri, ceremonii, rituri, cunoștințe, artă până la bogatul capitol de literatură populară. De altfel, între 1910 și 1960 V. realizează o culegere de folclor care cuprinde colinde, povești, descântece, plugușoare, variante ale bradului, credințe și superstiții, cântece, balade, texte despre obiceiuri agrare și pastorale, de meteorologie populară, strigături, jocuri de copii, proverbe, ghicitori. Răspunsurile la chestionarele sale, ca și unele studii, precum Legenda lui Dragoș (1921), îi interesează în special pe cercetătorii mitologiei populare românești. În
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
ș.a.) și Jean Coman (J. R. Watmough, Orphism, William Chase Greene, Fâțe, Good, and Evil în Early Greek Poetry, Eduard Schwartz, Kaiser Konstantin und die christliche Kirche, Nichifor Crainic, Nostalgia Paradisului, A. Nour, Cultul lui Zalmoxis și Credințe, rituri și superstiții geto-dace ș.a.). Unele studii sunt însoțite de ilustrații. G. Dn.
ZALMOXIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290692_a_292021]
-
proporții gestionabile. Odată identificați anumiți indivizi sau anumite grupuri drept sursă a răului, pare că am înțeles nodul cauzal care a condus de la persoane la problemele sociale; această înțelegere aparentă sugerează soluția aparentă: elimină indivizii „responsabili” și ai rezolvat problema. Superstiția încă domină relațiile noastre în interiorul societății. Modelul demonologic de gândire și acțiune a fost acum transferat în alte câmpuri ale acțiunii umane, închise tipului de investigație rațională care a gonit superstiția din relațiile noastre cu natura. După cum spunea William Graham
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
soluția aparentă: elimină indivizii „responsabili” și ai rezolvat problema. Superstiția încă domină relațiile noastre în interiorul societății. Modelul demonologic de gândire și acțiune a fost acum transferat în alte câmpuri ale acțiunii umane, închise tipului de investigație rațională care a gonit superstiția din relațiile noastre cu natura. După cum spunea William Graham Sumner, „nivelul superstiției nu s-a schimbat mult, doar că acum este legat de politică, nu de religie”1. Eșecurile numeroase ale Statelor Unite de a recunoaște și a reacționa față de natura
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
relațiile noastre în interiorul societății. Modelul demonologic de gândire și acțiune a fost acum transferat în alte câmpuri ale acțiunii umane, închise tipului de investigație rațională care a gonit superstiția din relațiile noastre cu natura. După cum spunea William Graham Sumner, „nivelul superstiției nu s-a schimbat mult, doar că acum este legat de politică, nu de religie”1. Eșecurile numeroase ale Statelor Unite de a recunoaște și a reacționa față de natura policentrică a comunismului este un prim exemplu al acestui defect. Corolarul respectivei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sistem de spionaj și că servitorii lor sunt obligați să declare tot ce s-a întâmplat în casele lor, despre conversații, prieteni etc. Secretul și misterul caracterizează totul. Nimic din ceea ce merită aflat nu este făcut public. Printre ruși domină superstiția stranie conform căreia ei ar fi predestinați să cucerească lumea. Apelurile la bravură bazate pe această idee de soartă inevitabilă și pe recompensele sale glorioase dau greș arareori. Unui sentiment de acest tip i-a fost atribuită remarcabila răbdare și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de care are nevoie observatorul politicii internaționale pentru a reduce la minimum greșelile de neevitat în calculele de putere este imaginația, imună față de fascinația pe care puterea preponderentă a momentului o transmite atât de ușor, capabilă să se detașeze de superstiția unei tendințe inevitabile în istorie și deschisă posibilităților de schimbare pe care le impune dinamica istoriei. O imaginație de acest tip ar fi capabilă de suprema reușită intelectuală de a detecta în adâncul relațiilor de putere prezente evoluția viitorului aflat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
războaie, secete, ploi abundente, călduri excesive, epidemii (ciumă, tifos exantematic) etc. Frica față de dezlănțuirea stihiilor de tot felul, neputința explicării cauzei și esenței lor, coincidența întâmplătoare a cutremurelor de pământ cu diferite fenomene cerești s-au reflectat în numeroase legende, superstiții și credințe, care persistă și în prezent în popor. Studiind fenomenele care preced sau însoțesc catastrofele terestre, oamenii de știință din întreaga lume au ajuns la concluzia că toate manifestările teribile ale naturii sunt într-o strânsă legătură, totuși. Cutremurele
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Marx ă radicalizând pozițiile apărate Încă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea de către Jeremy Bentham, Claude Adrien Helvetius sau baronul d’Holbach ă nu vede În „suspinul creaturii tulburate” decât o „fericire iluzorie” și „o adunătură de superstiții” care disimulează sau ascund raporturile de dominație. Opunându-se interpretărilor tradiționale În termeni de animism sau naturism, analizele lui Durkheim cu privire la totemism pun În evidență un proces de idealizare și de transfigurare: „O societate”, citim În Formele elementare ale vieții
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vinovatul este Marele Absent, deus absconditus, uitându-se că soluția este la îndemâna noastră, în virtutea libertății de a alege. Dar, la fel ca în viață, nu trebuie căutată o justificare în fiecare detaliu și construită o teodicee din fărâmele banalității, mania superstiției și hiberbolizarea derizoriului. Am risca să cădem astfel într-o ispită de dreapta și să ne trezim fără să ne dăm seama pe drumul pavat cu bune intenții, dar care ne duce spre pierzanie. Înainte de a găsi o explicație pentru
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
recunoască pe Iisus ca Hristos și să accepte Învierea Domnului pentru a înțelege semnificația extraordinară a faptului istoric în sine. Credința însă nu înseamnă o convingere subiectivă care să compenseze incertitudinea cunoștințelor istorice despre Iisus. Asta ar confunda-o cu superstiția. Dimpotrivă, sarcina teologiei este să aprecieze critic adevărul revendicat de credința creștină, pentru că "prea mult timp credința a fost considerată ca o fortăreață a subiectivității unde creștinătatea se putea retrage din fața atacurilor cunoașterii științifice"41. După opinia sa, "credința poate
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]